I introducere documentaţia Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Brăila

Pentru asigurarea cerinţei de apă potabilă şi industrială a principalilor consumatori din judeţul Brăila, există conducte de aducţiune a apei, având ca loc de priză fluviul Dunărea.

Cele mai importante aducţiuni sunt: aducţiunea Dunăre – Ianca (L = 37,5 km, Q = 270 l/s); aducţiunea Lieşti – Vadu Roşca – Brăila (L = 41 km, Q = 510 l/s); aducţiune Urleasca – Movila Miresii (L = 11,5km); aducţiune Ianca – Faurei (L = 20,5 km); aducţiune staţia de pompare Gropeni – localitatea Gropeni (L = 1,0 km).

Lucrări de îndiguiri şi regularizări

Aceste lucrări hidrotehnice au ca destinaţie apărarea împotriva inundaţiilor a aşezărilor umane şi a obiectivelor socio-economice şi diminuarea efectelor acestora.

În judeţul Brăila principalele lucrări hidrotehnice sunt:

Îndiguiri: pe fl. Dunăre (sectoarele Brăila, Noianu-Chiscani, Vărsătura, cu L = 6,8km); pe r. Siret (sectoarele Latinu – Vădeni, Nămoloasa – Măxineni, Corbu Vechi, cu L = 59,8km) ; pe r. Buzău ( sectoarele Latinu – Deşiraţi, Măxineni – Racoviţa, Mărăloiu – Grădiştea – Suteşti, Grădiştea de Jos – Crestata, Nisipuri – Deduleşti, Nisipuri – Moeseti, Nisipuri – Cotu Ciorii, Nisipuri – Vişani, cu L = 90,6km); pe r. Călmăţui (sectoarele Călmăţui, Berteştii de Jos, cu L = 103,6km).

Regularizări: pe r. Călmăţui, L = 59,5km; pe r. Buzău la Suteşti, L = 0,38km.

Apărări de maluri: pe r. Buzău, la Grădiştea şi la Pitulaţi, L = 0,252km; pe r. Siret, la Nămoloasa şi la Măxineni, L = 0,535km.
1.3.3. Echiparea hidroedilitară a localităţilor

Alimentarea cu apă

Sisteme centralizate de alimentare cu apă există în toate cele patru localităţi urbane municipiul Brăila şi oraşele Făurei, Ianca, Însuratei, precum şi în 36 din cele 40 de comune ale judeţului.

Sursa de apă de suprafaţă este fluviul Dunărea, reprezentând sursa principală de alimentare cu apă. Aceasta alimentează cele două sisteme zonale, şi anume:

• 
  sistemul zonal Brăila, din care sunt alimentate localităţile Brăila, Chiscani (Chiscani, Lacul Sărat, Vărsătura), Cazasu, Vădeni (Vădeni, Baldovineşti). Captarea apei din Dunăre se realizează printr-o priză de mal, situată în dreptul localităţii Chiscani. Apa captată este tratată în două staţii de tratare, una la Chiscani cealaltă la Brăila;
  
• 
  sistemul regional Ianca – Gropeni. Captarea apei se face printr-o priză de mal pe braţul Calia al Dunării, în zona localităţii Gropeni. Apa captată este tratată în trei staţii de tratare: Gropeni, Ianca şi Movila Miresii, care asigură apă potabilă pentru oraşul Ianca şi 13 comune astfel: ramura Gropeni (staţia de tratare Gropeni): Gropeni, Tichileşti, Tufeşti; ramura Ianca – Movila Miresei (staţia de tratare Ianca): Bordei Verde, Mircea Vodă, Surdila Găiseanca, Grădiştea, Suteşti şi (staţia de tratare Movila Miresii): Movila Miresii, Racoviţa, Gemenele, Traian, Râmnicelu.
  

Sursa de apă subterană se caracterizează în general printr-un deficit de debit. Există totuşi sisteme de alimentare care au ca sursă de apă acviferul de adâncime, oraşele Însurăţei şi Făurei. Fronturile de captare existente asigură debitul necesar pentru consumul public şi gospodăresc.

Sursele de apă, atât cele de suprafaţă cât şi cele subterane, sunt exploatate la capacităţi maxime, pentru acoperirea pierderilor mari de apă apreciate la: Brăila - 43%; Ianca - 35%; Făurei - 29%.

Consumul real de apă în localităţile branşate la sistemele de apă existente este determinat de volumele lunare şi anuale de apă facturate, raportate la numărul abonaţilor din fiecare sistem de alimentare cu apă.

Pentru localităţile rurale care şi-au realizat sisteme locale de alimentare cu apă în intervalul 2005– 2007 (în baza HG.687/1997, completat cu HG 1036/2004) sistemele au fost dimensionate pentru un debit specific de 80 l/om/zi, la care s-au adăugat consumurile pentru animalele din gospodăriile ţărăneşti şi industria locală, în total cca. 100 l/om/zi.
Dotările infrastructurii de alimentare cu apă la nivelul fiecărei localităţi sunt:

• 
  municipiul Brăila: are sistem centralizat de alimentare cu apă, sursa de apă a acestuia este fluviul Dunărea. Captarea apei se face printr-o priză de mal, situată pe canalul de aducţiune al S.C. TERMOELECTRICA S.A. – Sucursala Brăila. Tratarea apei brute prelevate se face printr-un proces convenţional de tratare în cele două staţii de tratare: Chiscani şi Brăila.
  

Înmagazinarea apei se realizează în două mari complexe: Radu Negru (un rezervor de 20.000m³, o staţie de repompare) şi Apollo (ouă rezervoare cu capacitatea totală de 20.000m³, o staţie de pompare).

Reţeaua de distribuţie a apei potabile în municipiu este inelară, cu o lungime de 484 km şi diametre variind între 50 - 1.000 mm. Vechimea reţelei de distribuţie variază între 1 – 115 ani.

• 
  oraşul Ianca: alimentarea cu apă se face din sistemul regional Ianca – Gropeni. Înmagazinarea apei potabile pentru oraşul Ianca se realizează în două rezervoare, având capacităţile de 850 m³ şi 2.500 m³, amplasate în incintă comună cu staţia de tratare şi grupurile de pompare a apei în reţeaua de distribuţie.
  

Reţeaua de distribuţie a apei în oraş şi în satele componente (Plopu, Oprişeneşti, Perişoru, Berleşti, Tirlele Filiului) are lungimea totală de 58,9 km. Reţeaua de distribuţie a oraşului are o lungime de 28 km. Branşarea consumatorilor la sistemul de alimentare cu apă al oraşul este realizată în proporţie de 79%, iar contorizarea în proporţie de 99%.

• 
  oraşul Însurăţei: are un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă. Sursa de alimentare cu apă constă în 5 foraje de medie adâncime, care dau un debit total de 169m³/h. Conducta de aducţiune a apei, de la foraje la înmagazinare este în lungime de 900 m. Înmagazinarea apei se face în două rezervoare de 500m³ şi 2500m³, situate în incintă comună cu staţia de tratare a apei. Distribuţia apei se face printr-o reţea cu diametre de 150 mm, 200 mm, 250 mm. Branşarea consumatorilor este realizată în proporţie de 93%,din care cca. 50% sunt contorizaţi.
  
• 
  oraşul Făurei: are sistem propriu de alimentare cu apă. Sursa de apă a sistemului este apa subterană, captată prin 4 foraje de mare adâncime, situate în perimetrul localităţii Jirlău. Debitul total captat este de cca. 136m³/h. Apa captată din subteran este colectată la staţia de tratare - pompare Nisipuri, într-un rezervor cu capacitatea de 50 m³. Înmagazinarea apei potabile se face într-un rezervor de 2.500 m³ şi un castel de apă cu capacitatea de 300 m³. Reţeaua de distribuţie a apei potabile are lungimea de 18,8 km. Branşarea populaţiei la reţea este realizată în proporţie de cca. 97%, iar contorizarea este realizată 90%. Oraşul are posibilitatea de a prelua apă şi din sistemul zonal Gropeni – Ianca. Există o aducţiune Ianca – Făurei în lungime de 20,5 km.
  

Comunele care au alimentare cu apă în sistem centralizat, au ca surse de apă sursele de suprafaţă (com.Chiscani, Cazasu, Vădeni, Gropeni, Tichileşti, Tufeşti, Traian, Bordei Verde, Surdila-Găiseanca, Grădiştea, Suteşti, Râmnicelu, Movila Miresii, Gemenele, Racoviţa, Viziru şi Unirea) şi sursele subterane de apă (com. Roşiori, Dudeşti, Bărăganu, Victoria, Berteştii de Jos, Jirlău, Salcia Tudor, Sileştea, Romanu, Tudor Vladimirescu, Surdila Greci). Sursele de suprafaţă sunt cele două sisteme de alimentare cu apă, Brăila şi Ianca – Gropeni, care sunt alimentate din fluviul Dunărea. Sursele subterane sunt surse independente, realizate prin diferite surse de finanţare: HG 577/1997, HG 687/1997 şi OG 7/2006.

Canalizare ape uzate

Sisteme de canalizare a apelor uzate există în toate oraşele judeţului (Brăila, Făurei, Ianca, Însurăţei) şi numai în trei comune, Cireşu, Gropeni şi Movila Miresii.

Epurarea apelor uzate colectate se face în doar 4 localităţi, oraşele Făurei, Ianca, Însurăţei şi localitatea Movila Miresii. În prezent staţiile din Însurăţei şi Movila Miresii nu funcţionează.

Dotările infrastructurii de canalizare a apelor uzate la nivelul fiecărei localităţi sunt:

• 
  municipiul Brăila: are sistem mixt pentru canalizarea apelor uzate. Sistemul de canalizare funcţionează în proporţie de 95% gravitaţional, restul fiind sub presiune. Reţeaua de canale are o lungime totală de 262 km. Reţeaua de canalizare nu acoperă toată trama stradală a municipiului. Sistemul are 9 staţii de pompare, amplasate astfel încât să preia apele uzate din colectoarele care nu permit evacuarea gravitaţională în emisar (fl. Dunarea). Reţeaua de canalizare pluvială este subdimensionată şi nu poate prelua tot debitul de ape pluviale. Staţia de epurare, în curs de execuţie, este amplasată în zona de nord a localităţii, pe malul stâng al Dunării, în imediata vecinătate a digului de protecţie împotriva inundaţiilor.
  

• 
  oraşul Ianca: are sistem unitar de canalizare, constituit din reţea de colectoare, staţie de pompare a apelor uzate şi staţie de epurare a apelor uzate, cu evacuarea apei epurată în râul Buzău. Reţeaua de canalizare, care are lungimea totală de 15,75 km. Staţia de epurare are capacitatea de prelucrare de 1080 m³/h, procesul de epurare făcându-se în două trepte: mecanică şi biologică. Receptorul efluentului din staţie este râul Buzău.
  
• 
  oraşul Însurăţei: sistemul de canalizare al oraşului funcţionează în sistem unitar, deservind un număr de 10 blocuri şi instituţiile existente în oraş. Staţia de epurare este amplasată în partea de nord a oraşului, la circa 0,5 km de ultima locuinţă şi circa 1,0 km de zona industrială, situaţie care nu corespunde normelor sanitare prevăzute în legislaţia din domeniu. În prezent staţia nu funcţionează.
  
• 
  oraşul Făurei: canalizarea apelor uzate se face în sistem unitar. Reţeaua de canalizare a apelor uzate are o lungime de 5km, şi acoperă doar zona centrală a oraşului. Staţia de epurare este dimensionată pentru un debit de 22 l/s; din cauza gradului avansat de uzură fizică şi morală, nu poate asigura efluentului condiţiile de calitate prevăzute în normele în vigoare, fiind declarată la ora actuală în stare de conservare.
  

Majoritatea localităţilor rurale din judeţ nu dispun de sisteme de canalizare sau staţii de epurare. Localităţile limitrofe municipiului Brăila, Chiscani şi Cazasu, sunt racordate la sistemul de canalizare al municipiu, apele uzate fiind transportate prin canalele colectoare spre emisarul Dunăre. Sistemul de canalizare al oraşului Ianca preia o parte din apele uzate din 6 localităţilor rurale. Comunele Cireşu, Gropeni şi Movila Miresii au reţele de canalizare pe o lungime extrem de mică. În satul Movila Miresii există şi staţie de epurare, cu capacitatea de 213mii m³/an, apa epurată fiind evacuată în râul Buzău. În prezent, staţia nu funcţionează, aflându-se în proces de retehnologizare. Sunt în curs de realizare sisteme de canalizare şi staţii de epurare pentru comuna Măxineni – sat Măxineni şi comuna Mircea Vodă – sate Mircea Vodă şi Deduleşti.

Analiza situaţiei existente evidenţiază principalele probleme care sunt în asigurarea apei potabile, a canalizării şi epurării apelor uzate în localităţile judeţului Brăila, şi anume:

• 
  Din punctul de vedere al surselor de apă, captările subterane sunt exploatate la capacităţi maxime, există pierderi mari de apă din reţea şi sustrageri ilegale de apă din reţea, prin branşamente ilegale;
  
• 
  Forajele de apă subterană, executate înainte de anul 2000, sunt foarte slab echipate din punct de vedere al automatizării, iar instalaţiile hidraulice şi hidromecanice prezintă uzuri foarte mari.
  
• 
  Din punctul de vedere al înmagazinării apei tratate, s-a constat ca o mare parte din rezervoare prezintă uzuri mari la instalaţiile hidraulice. Capacităţiile de stocare, în special în mediul rural, sunt subdimensionate sau nu există de loc, reţelele de distribuţie fiind alimentate direct de la sursă;
  
• 
  Din punctul de vedere al staţiilor de pompare a apei potabile, o parte dintre echipamentele electromecanice aferente nu mai corespund, având durata de viaţă depaşită;
  
• 
  Din punctul de vedere al reţelelor de distribuţie a apei potabile, vechime mai mare de 40 ani pentru un procent de 50% din lungimea conductelor de apă potabilă; grad avansat de uzură al acestora;
  

• 
  Existenţa unor zone nou construite care nu dispun de alimentare cu apă în sistem centralizat.
  

1.3.4. Alimentarea cu energie electrică

Producţia energiei electrice

În judeţul Brăila principalul furnizor de energie electrică este termocentrala Brăila, având in componenta trei grupuri de cate 200 MW si un grup de 330 MW (scos din functiune) pe amplasamentul caruia va fi construita o noua unitate de 800 MW. În 2004 s-a realizat reabilitarea grupului 1 al centralei, grup care foloseşte atât gaze naturale cât şi păcură, putând funcţiona fie pe unul din cei doi combustibili, fie pe ambii, în diverse proporţii. Prin modernizarea acestui grup s-a realizat şi o creştere a puterii instalate de la 210 MW la 230 MW.

La nivelul judeţului exista în faza de proiecte trei centrale electrice eoliene pentru producerea energiei din surse regenerabile: CCE Insurăţeide 126 MW, două CEE de 78 MW şi 90 MW cu racordare în staţia 400/220/110/20kV Lacu Sărat.

Transportul energiei electrice

Teritoriul judeţului este străbătut de următoarele magistrale de transport a energiei electrice:

• 
  linii de 400 kV (LEA 400 kV): Lacul Sărat – Gura Ialomiţei; CET Brăila G4 – Lacul Sărat, Isaccea – Lacul Sărat, Smârdan – Lacul Sărat, Isaccea – Smârdan circ.1, Isaccea – Smârdan circ.2
  
• 
  linii de 220 kV (LEA 220 kV): Fileşti - Lacu Sărat; CET Brăila G1 – Lacu Sărat; CET Brăila G2 – Lacu Sărat; CET Brăila G3 – Lacu Sărat.
  

Volumul de instalaţii – linii electrice aeriene – de transport (400 kV şi 220 kV) este de 122 km.
Distribuţia energiei electrice

a. Linii de 110 kV: Brăila – Romanu – Măxineni; Brăila – Urleasca – Ianca – Făurei – Jugureanu – Colţea; Brăila – Însurăţei – Gura Ialomiţei; Gura Ialomiţei – Bărăganu – Jugureanu – Ruşetu; Brăila – Chişcani – Lunca – Lebăda – Zatna ;

Volumul de instalaţii linii electrice aeriene de 110 kV: LEA 110 kv – 499,04 km

b. Reţele de distribuţie publică de medie tensiune

În judeţul Brăila reţelele de medie tensiune de 20 kV sunt majoritare, mai fiind prezente şi reţelele de 6 kV. Volumul de instalaţii: linii aeriene de medie tensiune – 2636,5 km (15 km de 6 kV; linii subterane de medie tensiune – 494,32 km (35 km de 6 kV).

c.Reţele de distribuţie de joasă tensiune

În mediul rural şi parţial în mediul urban reţelele de joasă tensiune sunt de tip aerian (LEA 0,4 kv) şi se întind pe o lungime de 4488,50 km. În mediul urban, în zonele centrale / sistematizate, reţelele sunt de tip subteran (LES 0,4 kv) şi se întind pe o lungime de 543,74 km. Alimentarea reţelelor de joasă tensiune se face din reţelele de medie tensiune prin intermediul a 2137 posturi de transformare.

Staţii de transformare

a. Staţii de transformare de sistem: Lacu Sărat – 2x400 MVA + 2x200 MVA + 2x10 MVA (în curs de retohnologizare)

b. Staţii de 110 Vv/20 kV: în municipiul Brăila (Pisc, Brăiliţa, Port, Hipodrom, Brăila Sud), Gropeni, Cuza Vodă, Însurăţei, Spiru Haret, Lunca, Lebăda, Zatna, Bărăganu, Dudeşti, Colţea, Jugureni, Făurei, Ianca, Urleasca, Lacu Sărat, Romanu, Maxineni.

Indicatori energetici: densitatea liniilor de medie tensiune - LEA – MT = 0,60 km/kmp; densitatea liniilor de joasă tensiune - LEA – JT = 0,36 km/kmp; lungimea reţelei de MT aferentă unui post - LES + LEA–MT/post = 1,53 km/post de transformare; lungimea reţelei de JT aferentă unui post de transformare - LES + LEA – MJ/post = 1,00 km/post transformare.

Disfunctionalitati

• 
  CET Braila a inregistrat in anul 2007 o depasire cu 3,6% a cotei maxime alocate, adica a eliberat peste ratia stabilita circa 17.000 tone de dioxid de carbon . Acest fapt s-a produs intr-un context special cand alte doua termocentrale apartinand de Termoelectrica, Doicesti si Borzesti, nu prea au avut activitate in 2007 si a trebuit sa fie suplinita productia acestora.
  
• 
  gradul ridicat de uzură fizică şi morală a unor echipamente;
  
• 
  liniile electrice de transport a energiei electrice nu au beneficiat decât în mică măsură de reparaţii capitale;
  
• 
  liniile electrice subterane (LES) sunt în parte învechite, având depăşită vârsta medie de funcţionare;
  
• 
  menţinerea tensiunii de 6 kV în reţelele de medie tensiune;
  
• 
  sisteme de iluminat public depăşite fizic şi moral, cu randamente luminoase scăzute la consumuri energetice mari, în special în mediul rural.
  

Priorităţi

In activitatea de exploatare comercială a instalaţiilor de distribuţie a energiei şi activitatea de furnizare a energiei este necesar:

• 
  Reabilitarea staţiilor electrice de 110/mt;
  

• 
  Reabilitarea E.M.S.-SCADA ;
  

• 
  Monitorizarea on-line a funcţionării transformatoarelor de putere 110/mt, având în vedere că acestea sunt cele mai costisitoare echipamente dintr-o staţie;
  

• 
  La medie tensiune, în mod etapizat, unităţile de transformatoare cu ulei se vor înlocui cu transformatoare uscate, iar LEA de m.t. şi j.t. vor fi cu coronament compact şi conductoare preizolate, secţiunea acestora fiind mărită;
  

• 
  Introducerea, în mod treptat a automatizărilor în reţeaua de distribuţie concomitent cu scurtarea lungimii LEA de m.t.
  

• 
  Programului de electrificări i se va acorda în continuare atenţie fiind corelat cu cererea de energie şi cu dezvoltarea reţelelor .
  
• 
  Lucrări de modernizare şi retehnologizare pentru principalele tipuri de instalaţii de distribuţie ale SDFEE Braila (Linii electrice aeriene şi subterane de 0,4 kV, de mt şi de 110 kV PA + PT, Staţii electrice 110kV/mt)
  

1.3.5. Alimentare cu energie termica si gaze naturale, retele de titei si produse petroliere

Alimentare cu energie termica

Sisteme de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) au fost realizate în Municipiul Brăila,în oraşele Făurei şi Ianca, ele fiind în prezent într-un proces de restrângere. Cauzele principale ale acestei restîngeri sunt : extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale, utilizarea de surse de energie termică care folosesc acest combustibil, creşterea preţului energiei termice livrată centralizat.

In Municipiul Brăila sursa de producere a energiei termice şi electrice CET II Brăila, amplasată pe platforma industrială SC Celhart – Donaris SA, la o distanţă de circa 9,4 km de zona urbană, este echipată cu următoarele instalaţii principale: 4 cazane de abur viu; 3 grupuri turbogeneratoare de câte 25 MW. CET Brăila poate debita o putere electrică nominală instalată de 75 MW şi un debit total de abur viu instalat în cazane de 600 t/h. Centrala este în prezent în patrimoniul public al Municipiului Brăila, conform HG 1081/2001.

Staţia de reglare măsurare predare (SRMP) aferentă CET este racordată la reţeaua de transport gaze naturale aparţinând SNTGN TRANSGAZ Mediaş. Capacitatea SRMP este de 20.000 m³N/h.

In Municipiul Brăila, sistemul primar de reţele termice de apă fierbinte are o lungime de circa 95 km, conductele fiind amplasate atât suprateran, cât şi subteran. Alimentarea oraşului se face prin 2 magistrale de termoficare care se ramifică dintr-o reţea de transport 2 DN 900 mm în lungime de circa 9 km. Sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) al Municipiului Brăila este compus din 58 puncte termice urbane şi din reţelele termice de agenţi termici (apă caldă de încălzire şi apă caldă menajeră). In Municipiul Brăila sunt în funcţiune şi un număr de 12 centrale termice de cuartal şi o centrală termică modulară, combustibilul folosit fiind gazele naturale.

Consumatorii industriali deserviţi sunt amplasaţi pe platforma chimică Chiscani, agenţii termici utilizaţi fiind aburul de înaltă şi medie presiune şi apa fierbinte.

Centrala termică de zonă din oraşul Ianca nu mai distribuie energie termică pentru consumatorii urbani, iar centralele termice de cuartal din oraşul Făurei şi-au redus foarte mult activitatea, cantitatea de energie termică livrată scăzând de circa 10 ori în 2005 faţă de 1995. Faptul că în aceste două localităţi există distribuţii de gaze naturale constituie soluţia alternativă comodă la alimentarea centralizată cu energie termică, precum şi principalul concurent al acesteia. In aceste localităţi, în apartamentele din clădirile de locuit condominiale sunt instalate microcentrale termice murale, dar şi convectoare pe gaze şi, în cazuri izolate, sobe pe combustibil solid.

In celelalte localităţi ale judeţului unde sunt realizate distribuţii de gaze naturale care alimentează şi consumatorii casnici (Cazaşu, Chiscani, Siliştea), alimentarea cu căldură şi apă caldă menajeră, precum şi prepararea hranei se realizează folosind în principal acest combustibil.

In localităţile fără distribuţii de gaze naturale sau în care acestea nu sunt distribuite populaţiei, pentru încălzire sunt folosiţi combustibilii solizi (lemne şi cărbuni), iar la dotările de interes public şi combustibilul lichid şi gazele petroliere lichefiate (GPL) în sistem mic-vrac. Prepararea hranei se face cu butelii de aragaz, dar şi cu resturi vegetale, în special în perioada de iarnă.

Priorităţi:

• 
  Eficientizarea SACET prin înlocuirea sursei (actuala CET Chişcani) printr-o centrală în cogenerare, ceea ce va conduce la livrarea către utilizatorii finali a energiei termice cu parametrii corespunzători şi la un preţ rezonabil, existând şi posibilitatea asigurării unui grad de reglare la nivelul fiecărui utilizator final;
  
• 
  stoparea pierderilor de energie termică la clădirile racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) în localităţile care benefiaciază de acest sistem; montarea unor sisteme moderne de racordare la SACET, precum şi reabilitarea sistemelor de transport şi distribuţie a agentului termic primar
  
• 
  reabilitarea SACET în paralel cu reabilitarea termică a clădirilor.
  

Gaze naturale şi fluide combustibile

Sistemului naţional de transport al gazelor naturale străbate şi teritoriul judeţului Brăila. Presiunea maximă de lucru a conductelor este de 45 bari. Din punct de vedere al condiţiilor de exploatare, la presiunea de lucru de peste 6 bar, conductele intră în categoria conductelor de presiune înaltă.

Teritoriul judeţului Brăila dispune de resurse naturale de gaze asociate din câmpurile petrolifere situate în zona de vest a judeţului, la Jugureanu.

Ţiţeiul brut de la sonde trece prin separatoare, iar de aici este introdus în sistemul de transport prin conducte sau în cisterne de cale ferată spre rafinării, în timp ce componenta gazoasă de la separatoare se introduce în conductele de transport a gazelor spre centrele populate (caz în care este obligatoriu să fie odorizate) sau sunt folosite pentru utilizări proprii în cadrul schelelor petrolifere. In general, conductele de ţiţei şi gaze asociate sunt amplasate alăturat.

In judeţul Brăila alimentarea cu gaze se face în principal prin intermediul unor conducte de transport de înaltă presiune care urmăresc 3 trasee principale :

• 
  Din zona Isaccea intră în judeţ prin zona Vădeni (Galaţi) două conducte de transport gaze naturale DN 700 mm şi DN 1000 mm. Aceste conducte de transport gaze alimentează (din zona de la nord de Vădeni) două conducte care pleacă spre Moldova şi Galaţi şi trei conducte (DN 500, DN 800 şi DN 600 mm), din care primele 2 au traseul spre Bucureşti prin Urziceni (DN 500 mm – Ghergheasa şi DN 800 mm – Jugureanu).
  
• 
  Acest nod important de la nord de Vădeni este alimentat şi dintr-o conductă DN 600 mm, conducta import gaze Isaccea – Gropeni – Siliştea.
  
• 
  O conductă de înaltă presiune de la STC Siliştea cu DN 350 mm alimentează municipiul Brăila prin intermediul Staţiei de reglare măsurare predare (SRMP) amplasată la km1 al şoselei spre Focşani, la intersecţia cu DN 2B. Reţeaua de repartiţie de medie presiune conduce gazele spre staţiile de reglare de sector (SRS), de unde gazele cu presiune redusă sunt distribuite către consumatori.
  
• 
  Două conducte sunt prevăzute să alimenteze consumatorii de la Chişcani (Combinatul de celuloză şi CET). Capacitatea SRMP aferentă CET este de 20.000 m3N/h.
  
• 
  De la SRMP pleacă o conductă de medie presiune DN 350 mm care alimentează localităţile Ianca şi Făurei (DN 250 mm după trecerea printr-o staţie de comprimare a gazelor)
  

Majoritatea localităţilor în care s-au realizat distribuţii de gaze naturale sunt amplasate de-a lungul acestor conducte de transport, prin intermediul unor staţii de reglare măsurare predare (SRMP) pentru coborârea presiunii gazelor de înaltă la medie şi apoi la redusă.

Cea mai importantă disfuncţionalitate din cadrul judeţului în ceea ce priveşte alimentarea cu gaze este constituită din faptul că înfiinţarea distribuţiilor de gaze naturale s-a realizat numai în zonele care sunt traversate de conductele de transport realizate înainte de 1990.

Cea mai importantă disfuncţionalitate în ce priveşte reţelele de transport gaze naturale, o constituie faptul că, în conformitate cu Legea fondului funciar 18/1991, s-au făcut împroprietăriri şi pe terenurile de deasupra reţelelor de transport sau în vecinătatea lor.

De asemenea, nu există documentaţii şi planuri de urbanism actualizate la nivelul primăriilor comunale, orăşeneşti, a Municipiului Brăila şi Consiliului Judeţean care să fie prezentate la S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. pentru a fi marcate traseele conductelor de alimentare din amonte şi de transport gaze naturale şi alte obiective aparţinând TRANSGAZ.

Pentru toate lucrările executate fără avizul S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. Mediaş în zonele de protecţie şi siguranţă a conductelor este necesară prezentarea de către cei în cauză a documentaţiei aferentă construcţiei conform Legii nr. 351 (Legea Gazelor) şi a Ordinului nr. 47 / 21.07.2003 pentru intrarea în legalitate. Lucrările de creştere a gradului de siguranţă a conductelor de transport gaze naturale în zonele unde s-au realizat construcţii fără avizul S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. Mediaş se vor efectua pe cheltuiala solicitantului acordului.

Priorităţi :

• 
  reducerea consumului industrial de gaze naturale, creându-se astfel condiţii pentru alimentarea consumatorilor casnici din reţelele existente;
  
• 
  extinderea sistemului de transport a gazelor naturale spre localităţile importante şi în care se justifică înfiinţarea sistemelor de distribuţie a gazelor din punct de vedere al densităţii consumatorilor şi al existenţei investitorilor.