7. STRUCTURA ACTIVITATILOR
7.1. AGRICULTURA, SILVICULTURA, PISCICULTURA
Calitatea solurilor
Obiectivul general care decurge din “Strategia de Dezvoltare Durabila a judetului Braila” il reprezinta: Dezvoltarea unui sector agricol performant şi diversificat.
Judeţul Brăila are o structură a fondului funciar favorabilă dezvoltării sectorului agricol, datorită ponderii ridicate a terenurilor agricole-81,4% din suprafaţa totală a judeţului. În aceste condiţii menţinerea calităţii solurilor la un nivel ridicat este determinantă pentru economia judeţului. Pentru protecţia, refacerea şi sporirea potenţialului agricol se propun ca obiective specifice:
-
Implementarea unui management integrat al calităţii solului
-
Protectia calităţii solurilor prin măsuri de prevenire şi combatere a surselor de degradare
Direcţii de acţiune şi măsuri:
Promovarea agriculturii ameliorative:
-
Tehnica agricolă ameliorativă - componentă esenţială a programului de îmbunătăţiri funciare, asigurând înmagazinarea şi conservarea apei, promovarea soiurilor şi hibrizilor cu consumuri reduse de apă, prevenirea degradării şi ameliorarea solurilor slab productive care contribuie la accentuarea secetei solului.
-
Monitorizare, sistem de prelucrare, prognoză şi valorificare a resurselor naturale de apă, inclusiv, din rezervoare freatice;
-
Ameliorarea cadrului climatic nefavorabil agriculturii prin promovarea lucrărilor de amenajare a perdelelor de protecţie, a zonelor împădurite şi extinderea zonelor umede;
-
Perfecţionarea sistemului de diagnoză şi avertizare a secetei.
Creşterea capacităţii de producţie a terenurilor prin aplicarea lucrărilor ameliorative:
Alături de solurile productive, de tip cernoziom, în judeţ există o serie de soluri care necesită lucrări hidro-ameliorative (soluri sărăturate, soluri afectate de exces de umiditate, soluri nisipoase, soluri compactate etc.). Toate aceste soluri reclamă aplicarea unui complex de lucrări specifice fiecărui tip de degradare.
Pe fondul unor lucrări de îmbunătăţiri funciare eficace şi un sistem corespunzător de agricultură ameliorativă solurile cu potenţial superior, de tip cernoziom au nevoie numai de aplicarea irigaţiilor pentru completarea necesarului de apă.
Agricultura
Sectorul agricol este prin tradiţie un domeniu de performanţă pentru judeţul Brăila. Cu toate că în ultimele decenii a fost afectat de acelelaşi probleme care s-au manifestat generalizat în România, importanţa sa în cadrul regiunii de dezvoltare şi la nivel naţional este una majoră.
Pentru perioada de timp 2007-2013 strategia de dezvoltare teritorială a judeţului cu privire la sectorul agricol se va înscrie în Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, pentru a oferi agricultorilor posibilitatea beneficierii de sprijin financiar.
Direcţiile de acţiune şi măsurile propuse sunt:
-
încurajarea/facilitarea investiţiilor în exploataţiile agricole;
-
susţinerea activităţilor destinate colectării şi prelucrării producţiei agricole;
-
promovarea unor metode de producţie agricolă care vizează protecţia mediului (agricultură ecologică);
-
promovarea/susţinerea activităţilor de legumicultură în comunele existente ( Traian, Movila Miresii) şi în alte zone pretabile.
-
încurajarea pluriactivităţii în agricultură, prin crearea unor oportunităţi de diversificarea a activităţilor economice în mod special în comunele care au în prezent un profil ocupaţional mixt (Măraşu, Tufesti, Siliştea, Măxineni, Traian, Cireşu, Ciocile);
-
asistenţă tehnică şi logistică acordată fermierilor, în vederea realizării de proiecte viabile pentru obţinerea de finanţare nerambursabilă care să conducă la modernizarea exploataţiilor agricole şi silvice;
-
identificarea unor modalităţi de susţinere a tinerilor fermieri şi măsuri de lobby pentru transferul exploataţiilor agricole conduse de persoanele în vârstă către persoanele tinere;
-
susţinerea unor măsuri care să asigure premisele comasării terenurilor; acţiuni privind protecţia şi îmbunătăţirea capacităţii de producţie a solurilor;
Măsurile de sprijinire este necesar să se îndrepte deopotrivă spre lansarea economică a localităţilor cu performanţe, dar şi spre atenuarea problemelor economice ale celor aflate în dificultate.
Silvicultura
Obiectivul specific: Dezvoltarea silviculturii bazată pe o gestiune durabilă a pădurilor
Direcţiile de acţiune şi măsurile propuse:
-
Finalizarea reformei proprietăţii forestiere;
-
Monitorizarea atentă a activităţii de exploatare a pădurilor;
-
Elaborarea de studii şi proiecte de extindere a vegetaţiei forestiere adecvate peisagistic cadrului natural şi configuraţiei localităţilor;
-
Dezvoltarea fondului de pescuit şi vânătoare în accord cu măsurile de protejarea zonelor avifaunistice;
-
Cercetarea şi promovarea activităţilor de prelucrare tradiţionale a lemnului îndeosebi în localităţile rurale.
Piscicultura
Obiectiv specific: Dezvoltarea durabilă şi eficientizarea activităţilor de pescuit şi de prelucrare piscicolă
Măsuri pentru stimularea şi modernizarea activităţilor de pescuit :
-
amenajarea locurilor de pescuit ;
-
sprijinirea investitorilor actuali şi potenţiali;
-
popularea cu puiet certificat;
-
asigurarea curăţeniei luciului de apă şi a locurilor de pescuit ;
-
asigurarea unor servicii complementare;
-
amenajarea drumurilor de acces către bazine piscicole şi în jurul acestora;
-
evitarea unor practici menite să influenţeze negativ regimul natural de hrănire al peştilor / potenţialul biologic al bazinelor piscicole;
-
evitarea utilizării bazinelor piscicole simultan pentru piscicultură şi pentru pescuitul sportiv.
Sprijinirea activităţilor /investiţiilor de procesare piscicolă şi maketing, se recomandă în toate localităţile cu potenţial piscicol şi în mod deosebit în localităţile care necesită o diversificare a activităţilor economice: Măraşu, Tichileşti, Măxineni, Movila Miresii.
Pentru perioada de timp medie armonizarea acţiunilor cu PNDR crează posibilitatea finanţării unor activităţi legate de pescuit şi prelucrarea peştelui prin Program operaţional pentru pescuit.
7.2. DEZVOLTARE RURALĂ
Strategia de dezvoltare rurală
Formularea şi implementarea liniilor strategice ale evoluţiilor rurale generează o abordarea specifică comunităţilor din judeţul Brăila, începând cu specifictatea profilului ocupaţional şi demersurile strategice, propuse sau în curs de concretizare.
Obiective generale:
-
Dezvoltarea durabilă a comunităţilor rurale din judeţul Brăila prin diversificare economică, ocupaţională;
-
Dezvoltarea unui sector agricol performant şi diversificat;
-
Dezvoltarea silviculturii bazată pe o gestiune durabilă a pădurilor;
-
Îmbunătăţirea calităţii mediului şi a spaţiului rural;
-
Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii publice rurale;
-
Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor publice;
-
Valorificarea potenţialului turistic şi cultural;
-
Dezvoltarea parteneriatului public – privat.
Obiective specifice: integrare europeană; mediul de afaceri; educaţie; protecţie socială; sănătate; ordine publică şi protecţie civilă; agricultură, silvicultură şi piscicultură; reforma administraţiei publice; turism rural; infrastructură şi gospodărie rurală; infrastructura rutieră; infrastructura socială; industriile locale şi meşteşugurile; servicii; reducerea şi prevenirea poluării mediului.
-
INDUSTRIA, CONSTRUCTIILE
Industria
Strategia de dezvoltare economică a judeţului Brăila cuprinde obiective ce se încadrează în sfera programelor operaţionale şi sectoriale, dar şi a strategiilor la nivel regional şi naţional.
Obiectivul specific rezultat din strategia de dezvoltare a sectorului industrial este reprezentat de : “Creşterea competitivităţii industriei prin valorificarea eficientă a resurselor umane, financiare şi materiale, în concordanţă cu fiecare activitate industrială”.
Direcţii de acţiune ce stau la baza obiectivului enunţat anterior sunt:
-
Consolidarea rolului industriei ca ramură de bază în structura economiei şi crearea polilor de excelenţă pentru industria textilă şi confecţiilor, industria alimentară, industria construcţiilor metalice, construcţiilor de maşini şi echipamente, industria metalurgiei feroase, celulozei şi hârtiei, industria de prelucrare a lemnului, industria extractivă şi cea a energiei electrice, termice, gazelor şi apei;
-
Identificarea şi aplicarea unor măsuri specifice de susţinere a iniţiativelor industriale în vederea dezvoltării cooperării industriale;
-
Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a spiritului antreprenorial şi atragerea investiţiilor străine;
-
Dezvoltarea resurselor umane în activităţile industriale competitive în vederea creşterii productivităţii acestora şi înfiinţarea de locuri de muncă bine plătite;
-
Menţinerea unui mediu rural atractiv, strâns integrat cu mediul urban, simultan cu creşterea valorii adaugate şi diversificarea activităţilor economice din mediul rural;
-
Redefinirea profilului industrial al localităţilor urbane într-o viziune integratoare la nivel judeţean.
-
Consolidarea rolului industriei ca ramură de bază în structura economiei şi crearea polilor de excelenţă pentru industria textilă şi confecţiilor, industria alimentară, industria costrucţiilor metalice, construcţiilor de maşini şi echipamente, industria metalurgiei feroase, celulozei şi hârtiei, industria de prelucrare a lemnului, industria extractivă şi cea a energiei electrice, termice, gazelor şi apei
-
Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a spiritului antreprenorial şi atragerea investiţiilor străine
-
Dezvoltarea resurselor umane în activităţile industriale competitive în vederea creşterii productivităţii acestora şi înfiinţarea de locuri de muncă bine plătite.
-
Menţinerea unui mediu rural atractiv, strâns integrat cu mediul urban, simultan cu creşterea valorii adaugate şi diversificarea activităţilor economice din mediul rural.
Construcţiile
Obiectivul specific al strategiei de dezvoltare a sectorului construcţii este reprezentat în principal de:
-
Dezvoltarea activităţilor din construcţii corelat cu creşterea nivelului de dezvoltare economică
Principalele direcţii de acţiune pentru dezvoltarea acestui sector vizează:
-
Construcţia de noi locuinţe
-
Promovarea investiţiilor autohtone şi străine
-
Dezvoltarea şi implementarea proiectelor imobiliare
-
Stoparea migraţiei externe a forţei de muncă
-
Transferul de know-how occidental
-
Construcţia de noi locuinţe
-
Promovarea investiţiilor
-
Dezvoltarea şi implementarea proiectelor imobiliare de mari dimensiuni
-
Stoparea migraţiei externe a forţei de muncă
-
Transferul de know-how occidental.
În perspectivă, dezvoltarea sectorului construcţiilor va depinde de dezvoltarea economico-socială a judeţului. Piaţa terenurilor şi migraţia externă a forţei de muncă specializate reprezintă factori determinanţi în evoluţia activităţii în construcţii.
7.4. SERVICII
Obiectivul specific al strategiei de dezvoltare a sectorului serviciilor îl reprezintă:
Dezvoltarea activităţilor de servicii şi a infrastructurii tehnice
Se ştie că activităţile din servicii pot condiţiona apariaţia şi dezvoltarea atât pe verticală cât şi pe orizontală a celorlalte tipuri de activităţi economice, spre exemplu: activităţile industriale, de construcţii, agricole, turistice. Subliniind astfel importanţa dezvoltării sectorului serviciilor pe plan teritorial, acest obiectiv se va realiza prin aplicarea următoarelor direcţii de acţiune:
-
Dezvoltarea activităţilor de servicii
-
Sprijinirea micilor întreprinzători
-
Iniţierea unor proiecte comune cu judeţele învecinate, destinate să rezolve probleme intra-regionale
-
Extinderea reţelelor de comunicaţie la nivelul tuturor localităţilor rurale
7.5. TURISM
Obiectivul specific: Dezvoltarea turismului prin valorificarea durabilă a potenţialului turistic natural şi cultural.
Direcţiile de acţiune ce stau la baza formulării obiectivului specific al strategiei de dezvoltare pentru sectorul turism, sunt:
-
Valorificarea optimă a resurselor turistice în contextul protejării acestora şi a mediului în conformitate cu principiile dezvoltării durabile;
-
Crearea unor oferte turistice diversificate şi competitive pe piaţa externă şi internă;
-
Revitalizarea, consolidarea şi dezvoltarea unor forme de turism practicate în prezent
-
Introducerea şi promovarea unor noi forme de turism adecvate condiţiilor specifice existente pe teritoriul judeţului;
-
Valorificarea superioară şi intensivă a Centrului istoric al municipiului Brăila, acordându-se o atenţie specială restaurării şi conservării clădirilor de patrimoniu;
-
Dezvoltarea infrastructurii sportive şi de agrement, atât în Brăila, cât şi pe teritoriul judeţului.
-
Amenajarea, echiparea şi dezvoltarea zonelor de agrement şi a pădurilor de agrement în vederea dezvoltării ecoturismului şi turismului de weekend;
-
Modernizarea infrastructurii generale şi cu specific turistic pentru creşterea calităţii produsului turistic;
-
Crearea unor produse turistice specifice, originale, cu puternică amprentă locală, care să individualizeze oferta turistică brăileană ca marcă distinctă, de maxim impact;
-
Declanşarea unei campanii de promovare a imaginii municipiului Brăila, punându-se accentul pe cele mai valoroase componente ale potenţialului său turistic şi prin crearea unor evenimente şi manifestări noi, de anvergură;
-
Revitalizarea, consolidarea şi dezvoltarea infrastructurii pentru turism şi a capacităţilor de cazare;
-
Accesarea fondurilor europene, naţionale (conform POS) şi locale pentru revitalizarea turismului
Valorificarea optimă a resurselor turistice în contextul protejării acestora şi a mediului în conformitate cu principiile dezvoltării durabile,
-
Crearea unor oferte turistice diversificate şi competitive pe piaţa externă şi internă
-
Revitalizarea, consolidarea şi dezvoltarea unor forme de turism practicate în prezent
Localităţile pentru care se propun măsuri de relansare şi valorificare corespunzătoare a diferitelor forme de turism sunt: Staţiunea Lacul Sărat, Însurăţei, Victoria, Mihai Bravu, Movila Miresii, Tătaru, Gradistea pentru turismul balnear; Mun. Brăila, pentru turismul urban şi de afaceri; Mun. Brăila, oraşul Însurăţei, Traian, Movila Miresii, Râmnicelu, Suteşti, Mircea Vodă, Măxineni şi Chiscani, pentru turismul cultural şi religios; Mun. Brăila, Balta Mică a Brăilei, Stăncuţa, pentru turismul ştiinţific; Balta Mică a Brăilei pentru turismul ştiinţific; Mun. Brăila. Lacul Zătoan, Lacul Blasova, Lacul Esna, pentru turismul de agrement; Staţiunea Lacul Sărat şi Balta Mică a Brăilei, pentru turismul de weekend; Corbu Vechi, Vişani, Gropeni, Tufeşti, Stancuţa, Frecăţei, Măraşu, Râmnicelu, Racoviţa, Grădiştea, Roşiori, Ciocile, Ulmu, pentru turismul rural sau agroturismul.
-
Introducerea şi promovarea unor noi forme de turism adecvate condiţiilor specifice existente pe teritoriul judeţului
-
Valorificarea superioară şi intensivă a Centrului istoric al Municipiului Brăila, acordându-se o atenţie specială restaurării şi conservării clădirilor de patrimoniu
-
Modernizarea infrastructurii generale şi cu specific turistic pentru creşterea calităţii produsului turistic
-
Crearea unor produse turistice specifice, originale, cu puternică amprentă locală, care să individualizeze oferta turistică brăileană ca marcă distinctă, de maxim impact
8. CONTEXTUL SUPRATERITORIAL
Obiectiv strategic: Integrarea armonioasă a teritoriului judeţean în spaţiul regional şi naţional, racordarea la reţeaua naţională şi europeană a polilor şi coridoarelor de dezvoltare spaţială
Direcţii de dezvoltare:
-
Creşterea nivelului de dezvoltare socio-economică şi a gradului de dotare cu servicii de tip urban a municipiului Brăila pentru îndeplinirea rolului teritorial, conform PATN Secţiunea IV Reţeaua de localităţi;
-
Realizarea proiectelor de infrastructură: pod peste Dunăre, aeroport, modernizarea portului, traseu autostrada, drumurile expres prevăzute prin PATN Secţiunea Reţele de transport care vor asigura legătura cu Coridoarele IV şi IX; Delta Dunării şi zona Carpatică;
-
Crearea parteneriatului de dezvoltare între municipiul Brăila, municipiul Galaţi şi localităţile din aria de influenţă a acestora- formarea sistemului urban Brăila-Galaţi ca pol de dezvoltare de importanţă naţională;
-
Întărirea rolului oraşelor în cadrul reţelei de localităţi, prin dezvoltarea infrastructurii tehnice şi sociale, susţinerea dezvoltării economice;
-
Dezvoltarea cooperării dintre localităţile urbane şi cele rurale în vederea întăririi rolului teritorial al acestora şi echilibrării dezvoltării teritoriului judeţean ;
-
Dezvoltarea localităţilor rurale şi a cooperării între aceste în vederea realizării proiectelor de infrastructură şi valorificarea produselor agricole- clustere agricole
-
Valorificarea patrimoniului natural constituit îndeosebi de suprafeţele acvatice în practicarea unui turism durabil, care să protejeze aceste resurse şi să confere un spor de identitate teritoriului judeţean;
-
Realizarea de proiecte de dezvoltare rurală cu localităţi din judeţele vecine pe zone rurale cu potenţial turistic;
-
Realizarea de proiecte în cadrul programelor de cooperare transfrontalieră . 
Dostları ilə paylaş: |
