I introducere documentaţia Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Brăila

Depozitarea deşeurilor

Conform Planului Naţional de Gestiune a Deşeurilor, în prezent este construit şi are autorizaţie de funcţionare un depozit menajer conform cu reglementările de mediu, depozit ecologic de deşeuri urbane construit cu sursă de finanţare din parteneriat public - privat. Deseurile menajere si industriale asimilabile acestora, generate de agentii economici si populatia municipiului Braila sunt eliminate la Depozitul Ecologic Muchea.

Depozitele de deşeuri menajere neconforme de la nivelul judeţului Brăila sunt amplasate la Făurei şi Ianca . Depozitul Ianca si-a sistat activitatea in anul 2009. Consliul Local Ianca a incheiat contract pentru depozitarea deseurilor menajere la platforma ecologica Galbinasi din judetul Buzau.

Colectarea şi valorificarea deşeurilor municipale

In prezent, sistemul de colectare al deşeurilor municipale este asigurat de 6 operatori de salubritate, din care 3 sunt privati si deservesc Municipiul Brăila, ceilalţi trei fiind în coordonarea consiliilor locale ale oraşelor: Ianca, Făurei şi Insurăţei. Sistemul de colectare în Municipiul Brăila nu este de tip selectiv, de asemenea în celelalte 3 oraşe se face în sistem unitar.

Deşeuri rurale

Deseurile generate de catre populatia din mediul rural erau depozitate pe un numar de 155 de platforme de depozitare satesti, ocupand o suprafata de 135,26 ha, acestea fiind considerate spatii de depozitare neecologice. Conform legii, in iulie 2009 s-a sistat depozitarea pe aceste terenuri, platformele au fost inchise prin metode simplificate conform Ord. MMGA 1274/2005 privind emiterea avizului de mediu la incetarea activitatilor de eliminare a deseurilor, respectiv depozitare si incinerare, iar terenurile reabilitate.

Din analiza situaţiei existente se desprind următoarele disfuncţionalităţi: lipsa colectării selective a deşeurilor menajere ; cantităţi crescute de deşeuri colectate neselectiv şi depozitate în depozitele de deşeuri; depozitarea deşeurilor tehnologice produse de agenţii economici, pe depozitele de deşeuri menajere; depozitarea deşeurilor toxice şi periculoase provenite din activităţi casnice pe depozitele municipale.

1.1.5. Patrimoniul natural

Ariile naturale protejate

Pe teritoriul judeţului Brăila au fost identificate o serie de arii naturale, care necesită a fi supuse unui regim special de protecţie şi conservare în scopul garantării conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural. La reprezentarea grafică a ariilor naturale protejate, pe Planşa nr. 2 s-a utilizat harta în sistem GIS din pagina de internet http://maps.biodiversity.ro/spa, cu corecturile cerute de APM Brăila..

În scopul garantării conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural, pe teritoriul judeţului au fost identificate o serie de arii naturale, care necesită a fi supuse unui regim special de protecţie şi conservare.

Din totalul arilor protejate din judetul Braila 3 sunt declarate la nivel national (un parc natural si 2 rezervatii naturale) si 2 la nivel judetean (o rezervatie forestiera si un monument al naturii).

Nr. crt.	Denumire	Actul de declarare	Categoria ariei protejate	Suprafaţa (ha)	Localizare	Administrator/ custode
1	Balta Mică a Brăilei	Legea 5/2000 HG 230/2004	Parc natural Zona umedă de importanţă internaţională (Sit Ramsar poziţia 1074)	17529	În lunca cu regim natural de inundaţie a fluviului Dunărea, ecoregiunea României nr. 20, com. Chiscani, Gropeni, Stăncuţa, Berteştii de Jos, Măraşu	RNP Romsilva Direcţia Silvică Brăila
2	Lacul Jirlău	Legea 5/2000	Rezervaţie naturală	838,66	Com. Jirlău, Vişani şi Galbenu	-
3	Pădurea Camniţa	Legea 5/2000 HCJ Brăila 20/1994	Rezervaţie naturală	1,2	Com. Râmnicelu	RNP Romsilva Direcţia Silvică Brăila
4	Pădurea Viişoara	HCJ Brăila 20/1994	Rezervaţie forestieră	1897,8	Loc Insurăţei şi com. Berteştii de Jos	Idem
5	Popina Blasova	HCJ Brăila 20/1994	Monument al naturii	2,3	Insula Mare a Brăilei	-
TOTAL				20268.96

Parcul Natural Balta Mică a Brăilei este cuprins în lista „Rezervaţii ale Biosferei, Parcuri Naţionale sau Naturale cu o suprafaţă de 17.529 ha”. Este localizat în lunca cu regim natural de inundaţie a fluviului Dunărea, între localităţile Vadu Oii şi municipiul Brăila, în Ecoregiunea României nr. 20. Din 21.05.2004 Regia Naţională a Pădurilor Romsilva devine administratorul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei prin contractul încheiat cu Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor.

Rezervaţia naturală Lacul Jirlău este situată în vestul judeţului Brăila, pe malul stâng al râului Buzău, pe teritoriul comunelor Jirlău, Vişani şi Galbenu, pe o suprafaţă de 838,66 ha. Rezervaţia este un lac eutrof, puţin adânc, cu vegetaţie tipică de baltă permanentă, cu asociaţii în care predomină stuful, papura şi pipirigul.

Rezervaţia naturală Camniţa este situată în comuna Râmnicelu, în cuprinsul pădurii Camniţa, pădure ce ocupă circa 550 ha, formată preponderent din salcâm, plop alb şi negru şi salcie. Ocupă o suprafaţă de 1,3 ha, pădurea specifică acestei suprafeţe fiind un arboret natural de frasin – hibrizi de frasin de Pennsylvania, în amestec cu salcâm, de origine necunoscută, în vârstă de cca. 45 ani. Rezervaţia se află în custodia Direcţiei Silvice Brăila.

Rezervaţia forestieră Pădurea Viişoara, situată în sudul judeţului Brăila, pe teritoriul administrativ al oraşului Insurăţei şi comunei Berteştii de Jos, este o relicvă a codrilor de stejar care populau nisipurile de origine fluviatilă de pe malul drept al râului Călmăţui, ce a favorizat înaintea silvostepei adânc în stepă până aproape de vărsarea Călmăţuiului în Dunăre. Tăiată iraţional sute de ani, s-a regenerat natural. În anul 1994, Pădurea Viişoara este declarată rezervaţie forestieră prin H.C.J. Brăila nr. 20/1994, suprafaţa acesteia fiind de 1897,8 ha.

Popina Blasova – monument al naturii este situat în NE Insulei Mari a Brăilei, în apropierea Lacului Blasova, fiind un martor de eroziune hercinica a fost declarată în anul 1994 monument al naturii prin HCJ Brăila nr. 20/1994 datorită unicităţii sale în relieful judeţului Brăila. Compoziţia mineralogică a popinei o formează: detritusuri grosiere – conglomerate de curţit şi gresii. Are vârsta munţilor din Boemia sau din platoul central al Franţei.

Lacul Tătaru este situat în sudul judeţului Brăila, la aproximativ 95 km de municipiului Brăila, pe teritoriul administrativ al Comunelor Dudeşti şi Roşiori, la sud-est de localitatea Tătaru şi la nord-est de localitatea Roşiori, pe partea stângă a DJ211 (care leagă cele două localităţi).

Arii naturale protejate incluse în reţeaua Europană Natura 2000

Reţeaua europeană Natura 2000 reprezintă o reţea de arii naturale protejate creată la nivelul Uniunii Europene în vederea implementării Directivei CE 92/43 privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice şi Directivei CE 79/409 privind conservarea păsărilor sălbatice.

La nivelul judeţului Brăila, în anul 2007, s-a instituit regimul de arie naturală protejată pentru cinci situri de importanţă comunitară şi pentru şapte arii de protecţie specială avifaunistică.

Conform Ordinului nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, situri de importanţă comunitară din judeţul Brăila sunt următoarele:

Nr. crt.	Denumirea sitului	Suprafaţa unităţilor administrativ teritoriale din judeţul Brăila cuprinde în sit (%)	Suprafaţa totală (ha)
1.	ROSCI0005 Balta Albă – Amara – Jirlău – Lacul Sărat Căineni	Galbenu: 7%; Grădiştea: 11% Jirlău: 9%; Vişani: 17%	3079,85
2.	ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei	Berteştii de Jos: 38% ; Brăila: 18%; Chişcani: 29%; Gropeni: 13%; Măraşu: 5%; Stăncuţa: 35%	21120,16
3.	ROSCI0012 Bratul Măcin	Frecăţei: 10% Maraşu: 1%	4672
4.	ROSCI0259 Valea Călmăţuiului	Bordei Verde: 7%; Cireşu: 18% Însurăţei: 12%; Surdila-Greci: 3%, Ulmu: 16%; Zăvoaia: 15%	8329,02

În baza recunoaşterii lor de către Comisia Europeană, siturile de importanţă comunitară vor fi declarate ca arii speciale de conservare prin hotărâre a guvernului.

Cele şapte arii de protecţie specială avifaunistică din judeţul Brăila, instituite conform Hotărârii Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000, sunt:

Nr. crt.	Denumirea sitului	Suprafaţa unităţilor administrativ teritoriale din judeţul Brăila cuprinde în sit (%)	Suprafaţa totală (ha)
1.	ROSPA0004 Balta Albă – Amara – Jirlău	Galbenu: 5%; Jirlău: 7%; Vişani: 5%	1175,59
2.	ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei	Berteştii de Jos: 38%; Brăila: 18%, Chişcani: 29%; Gropeni: 13%; Măraşu: 5%; Stăncuţa: 35%	21120,16
3.	ROSPA0006 Balta Tataru	Dudeşti: 2% Roşiori: 3%	454,76
4.	ROSPA0040 Dunărea Veche – Braţul Măcin	Frecăţei: 14% Maraşu: 1%	6392,4
5.	ROSPA0048 Ianca – Plopu - Sărat	Ianca: 5%; Movila Miresii: 13% Traian < 1%	2162,3
6.	ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior	Maxineni: 4% Silistea: 4% Vadeni: 5%	1795,84
7.	ROSPA0077 Măxineni	Maxineni: 11%	1469,93

Siturilor Natura 2000 li se aplică prevederile O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. Astfel, administrarea siturilor se va realiza după caz de către structuri de administrare special constituite, cu personalitate juridică sau vor fi preluate în custodie de către persoane fizice sau juridice.

Conform calculelor efectuate pe baza procentelor indicate în HG nr. 1284/2007 Ordinul nr. 1924/2007 suprafaţa totală a ariilor naturale declarate protejate este estimată la 46705,56 ha.

Principalele priorităţi sunt:

• 
  asigurarea unui management adecvat (conform legislaţiei din domeniu) în raport de categoria ariei naturale protejate;
  
• 
  preluarea în custodie a tuturor ariilor naturale declarate protejate;
  
• 
  încetarea oricăror presiuni antropice asupra ariilor naturale protejate.
  
• 
  conservarea diversităţii biologice şi reconstrucţia ecologică a sistemelor deteriorate
  

1.1.6. Patrimoniul cultural construit

Monumente istorice

Patrimoniului cultural construit al judeţului Braila a fost analizat din perspectiva dezvoltării teritoriale pe baza informaţiilor cuprinse în studiu istoric de fundamentare a PATJ Braila realizat de un colectiv al Muzeului Brăilei.

Patrimoniul cultural construit al judeţul Brăila evaluat conform Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice şi Listei Monumentelor istorice aprobată prin Ordinului ministrului culturii şi cultelor 2314/2004 cuprinde:

Monumente istorice	Categoria A - valoare naţională	Categoria B - patrimoniu cultural local	total
I. Arheologie	-	41	41
II. Arhitectură	5	73	78
III. Monumente de for public	-	9	9
IV. Monumente memoriale/funerare	-	41	41
TOTAL	5	164	169

În cadrul Regiunii de dezvoltare Sud-Est poziţia judeţului în raport cu patrimoniul cultural clasat este una de importanţă minimă. Atât ponderea numărului total de monumente cât şi ponderea monumentelor de importanţă naţională sunt cele mai mici: 5,65% şi respectiv 2,95%.

Chiar dacă din punct de vedere numeric se poate afirma că în raport cu celelalte judeţe ale regiunii de dezvoltare, judeţul Brăila are un potenţial cultural construit redus, din punct de vedere calitativ evaluarea acestui potenţial a relevat remarcabile caracteristici ce ii conferă o poziţie unică în patrimoniul cultural naţional. Dintre acestea se pot aminti următoarele:

• 
  judeţul Brăila este unul dintre cele mai vechi judeţe din teritoriul României, cu o evoluţie relevantă pentru istoria naţională
  
• 
  valoare remarcabilă din punct de vedere urbanistic şi arhitectural a vechiului centru istoric al Brăilei
  
• 
  monumentele de Categoria A din municipiu sunt îndeosebi ansambluri urbane, fapt care contribuie la crearea unei identităţi valorose şi de mare atractivitate
  
• 
  valoare etnoculturală de mare specificitate a patrimoniului cultural, ca rod al coexistenţei multietnice şi al adaptării la mediul natural de câmpie din vecinătatea Dunării.
  

Inventarierea monumentelor istorice şi a distribuţiei lor în cadrul teritoriului judeţean relevă o concentrare evidentă în municipiul Brăila (68 %), ca o consecinţă a rolului său teritorial important de-a lungul timpului:

• 
  dintre cele 5 monumente ale judeţului de Categoria A (monumente istorice de valoare naţională) patru sunt în municipiul Băila: Centrul istoric al municipiului Brăila; Ansamblul "Strada Mihai Eminescu"- sec. XIX; Ansamblul "Piaţa Traian"- înc. sec. XVIII; Biserica "Sf. Arhanghel Mihail”- sec. XIX
  
• 
  în municipiul Brăila sunt 111 monumente de categoria B, reprezentative pentru patrimoniul cultural local caracterizate prin mare varietate şi vechime : 14 situri arheologice; 69 monumente de arhitectură, 8 monumente de for public, 20 monumente memoriale.
  
• 
  monumente istorice de arhitectură reprezentative: bisericile “Sf. Nicolae”, “Buna Vestire” (1872) , Sinagoga Mare (1910) Teatrul Maria Filotti (sec.XIX) Casele memoriale “Perpessicius”, “Maria Filotti”, “Ana Aslan”, “Petre Ştefănescu Goangă”, Clubul NAVROM (1910) Palatul Agriculturii.
  

In restul teritoriului judeţului există 54 de monumente istorice, dintre care:

• 
  un monument de importanţă naţională (cat. A), în comuna Măxineni: Ruinele bisericii "Naşterea Sf. Ioan Botezătorul” ale fostei mănăstiri Măxineni (1636 – 1637) refăcută în 1859.
  
• 
  Monumentele de categoria B din teritoriul judetului cuprind: 27 situri istorice, 4 monumente de arhitectură, 1 monument de for public, 21 monumente memoriale (cruci de piatră, monumente comemorative).
  

Dintre localităţile din judeţ care deţin importante elemente de patrimoniu construit menţionăm :

Comuna Măxineni, Oraşul Însurăţei, Comuna Bordei Verde, Comuna Cireşu, Comuna Şuţeşti, Comuna Traian, Comuna Gemenele.

Satele cu cele mai vechi atestări documentare, secolele XV-XVII: Brădeanca (c. Jirlău), Esna (c. Movila Miresii), Scheaua / C. Gabrielescu (c. Bordei Verde), Tătaru (c. Dudeşti), Tufeşti, Măxineni, Dudescu (c. Zăvoaia), Pitulaţi (c. Scorţaru Nou), Racoviţa, Voinesti (c. Măxineni), Doiceşt/Bărăganul, Deşiraţi (c. Scorţaru Nou), Plăsoiu (c. Vişani), Vădeni.

Fond etnografic

In judeţul Brăila fondul etnografic este aproape dispărut din localităţi, el fiind păstrat în prezent doar ca mărturii în muzee ( Municipiul Brăila, comuna Gropeni).

Zona etnografică brăileană, conturată într-o perioada lungă de timp este puternic determinată de evenimentele istorice petrecute. Modul de viaţă tradiţional românesc s-a păstrat şi în perioada stăpânirii turceşti, îmbogăţindu-se cu elemnte datorate amestecului multietnic caracteristic.

Mărturii ale meşteşugurilor se păstrează astăzi în muzee şi mai puţin la meşteri populari. Acestea reflectă cultura materială a aşezărilor aflate în interacţiune strânsă cu natura locurilor- câmpia şi Dunărea- şi se referă la: confecţionarea uneltelor din lemn pentru pescuit, agricultură, bărci, obiecte de depozitare, decoruri pentru case („florăriile”), cojocăritul, ţesutul pieselor din portul popular, al ştergarelor, scoarţelor/ foiţelor de pat, foiţelor de perete, s.a.

Pescuitul ca activitate specifică în zonele limitrofe Dunării, Siretului, Călmăţuiului, Buzăului şi cele lacustre este prezent din cele mai vechi timpuri şi practicat cu continuitate.

În raport cu analiza efectuată în ceea ce priveşte patrimoniul cultural construit se conturează următoarele priorităţi de intervenţie:

• 
  stoparea degradării monumentelor istorice, restaurarea, reablitarea lor şi valorificarea în circuitul turistic- cu deosebire a ansamblurilor de arhitectură din municipiul Brăila, conacul Orezeanu din comuna Traian, biserica mânăstirii Măxineni Măxineni, Biserica "Sf. Împăraţi Constantin şi Elena”sat Şuţeşti;
  
• 
  măsuri severe de protejarea siturilor arheologice şi includerea lor în circuite turistice;
  
• 
  valorificarea memoriei locurilor prin restaurarea caselor memoriale existente, amenajarea de noi case memoriale (ex. Maria Filotti), organizare de circuite turistice care să cuprindă şi satele de deportaţi (Valea Călmăţuiului, Zagna, Latinu) satele distruse complet în război (Cotu Lung, Filiu, Latinu, Vădeni);
  
• 
  stoparea degradării şi alterării estetice a monumentelor memoriale;
  
• 
  clasarea în vederea protejării a noilor descoperiri arheologice- siturile arheologice de la Râmnicelu (comuna Râmnicelu): Aşezarea Latene,sec. IV - III a. Chr.; Aşezarea preistorică, Eneolitic / mileniul IV a. Chr.; Tumulul de la Râmnicelu - "Movila Săpată";
  
• 
  conştientizarea populaţiei rurale asupra valorilor de patrimoniu local, concomitent cu încurajarea dezvoltării unor meşteşuguri şi obiceiuri locale specifice;
  
• 
  promovarea localităţilor vechi pescăreşti şi încurajarea/ revigorarea activităţilor tradiţionale,
  
• 
  promovarea activităţilor culturale ce valorifică elementele de patrimoniu cultural generate de caracterul multicultural al unor zone.
  

1.2. REŢEAUA DE LOCALITĂŢI

1.2.1. Structură, ierarhizare, indicatori de definire

Judeţul Brăila deţine în prezent o reţea de localităţi ce cuprinde 44 de Unităţi Administrativ Teritoriale (UAT) dintre care 4 sunt urbane:

• 
  1 municipiu reşedinţă de judeţ: Brăila, - 212981 locuitori
  
• 
  3 oraşe: Ianca – cu satele Berleşti, Gara Ianca,Oprişeneşti, Perişoru, Plopu, Târlele, Filiu; Însurăţei - cu satele Lacu Rezii, Măru Roşu, Valea Călmăţui; Făurei- 4067 - o singură localitate
  
• 
  40 de comune care cuprind 131 de sate.
  

Analiza distribuţiei populaţiei în cadrul reţelei de localităţi indică o mare concentrare de populaţie urbană în municipiul reşedinţă de judeţ (216814 locuitori), respectiv 58,97% din populaţia totală a judeţului şi 90,48% din populaţia urbană

Evoluţia medie a populaţiei în localităţile urbane (la nivelul UAT) în perioada 2000-2006 a înregistrat o reducere la 93,61%. Reducerea de populaţie în urban este mai accentuată şi comparativ cu cea înregistrată de populaţia urbană a ţării (97,29%) şi cea înregistrată de populaţia urbană a Regiunii Sud-Est (94,42%).

Judeţul Brăila avea la sfârşitul anului 2008 un număr de 40 comune. Dimensiunea medie a comunei în judeţ este de 3201,3 locuitori, mai mică decât media pe ţară de 3426 locuitori/comună. Distribuţia populaţiei în UAT rurale (2006) indică o predominanţă a comunelor de talie mijlocie: 3 comune - peste 5000 locuitori(Viziru, Tufeşti, Chiscani), 20 comune - 3001 - 5000 locuitori, 10 comune - 2001 -3000 locuitori.

În judeţ există o singură comună nouă, formată prin reorganizarea administrativă a comunei Tudor Vladimirescu: comuna Cazaşu, declarată prin Legea 376/2003.

Ierarhizarea localităţilor urbane şi rurale din judeţul Brăila include următoarele ranguri stabilite prin Legea nr. 351/2001:

• 
  Rangul I - municipiul Brăila, municipiul reşedinţă de judeţ este un centru de importanţă naţională, cu influenţă potenţial europeană funcţionînd ca un sistem urban împreună cu municipiul Galaţi; centru industrial, administrativ şi cultural important, pol regional important în zona de sud-est a României;
  
• 
  Rangul III- 3 localităţi urbane, oraşe de importanţă judeţeană sau zonală, cu rol de echilibru în reţeaua de localităţi sau de servire în cadrul zonei imediate: oraşele Ianca, Făurei, Însurăţei;
  
• 
  Rang IV- 40 sate reşedinţe de comune ;
  
• 
  Rang V- 91 sate componente ale comunelor şi 9 sate aparţinătoare de oraşe.
  

Concluziile analizei realizate cu privire la structura, distribuţia şi satisfacerea indicatorilor urbani de definire (conform Legii 351/2001) au relevat următoarele aspecte:

• 
  densitatea medie pe judeţ a localităţilor urbane este inferioară mediei naţionale ( 0,84 oraşe/ 1000 kmp, faţă de media pe ţară de 1,09 oraşe/1000 kmp);
  
• 
  populaţia municipiului Brăila reprezintă 13,7% din totalul populaţiei urbane a Regiunii Vest, fiind al treilea ca mărime după Constanţa (305550 locuitori) şi Galaţi (296697 locuitori); în perspectivă se propune prin PATN Secţiunea IV Reţeaua de localităţi dezvoltarea unui pol urban cu influenţă potenţial europeană funcţionînd în sistem cu municipiul Galaţi;
  
• 
  poziţia geografică favorabilă a municipiul reşedinţă de judeţ: situarea pe cursul fluviului Dunărea, în apropierea unor areale naturale de importanţă naţională şi internaţională (Balta Brăilei, Delta Dunării)
  
• 
  structură puternic dezechilibrată din cauza concentrării populaţiei urbane în municipiul reşedinţă de judeţ (216814 locuitori), respectiv 58,97% din populaţia totală a judeţului şi 90,48% din populaţia urbană;
  
• 
  lipsesc categoriile de mărime medie a localităţilor urbane;
  
• 
  oraşele sunt de talie foarte mică: populaţia lor variază între 4097 locuitori (Făurei) şi 11383 locuitori (Ianca);
  
• 
  oraşele au caracteristici rurale: sunt înfiinţate relativ recent, nu au suficiente dotări de tip urban (satisfacere deficitară a indicatorilor de definire a localităţilor urbane, conform legii 351/2001), există un număr mare de sate componente (oraşele Ianca, Însurăţei);
  
• 
  evoluţia medie a populaţiei în localităţile urbane în perioada 2000-2006 a înregistrat o reducere la 93,61%, din populaţia anului 2000, mai severă decât evoluţia medie pe judeţ, de 95,31% ;
  
• 
  reducerea de populaţie în urban este mai accentuată şi comparativ cu cea înregistrată de populaţia urbană a ţării (97,29%) şi cea înregistrată de populaţia urbană a Regiunii Sud-Est (94,42%);
  
• 
  scăderi mari de populaţie se remarcă în oraşele Ianca şi Făurei şi municipiul Brăila care se înscrie în valorile medii ale judeţului şi ale Regiunii Sud-Est;
  
• 
  reţeaua de localităţi rurale este caracteristică zonelor de câmpie având populaţia concentrată în sate relativ puţine şi de dimensiuni mai mari( 3,02 sate/ 100 kmp, faţă de media pe ţară de 5,47 sate/100 kmp);
  
• 
  dimensiunea relativ mică a comunelor este consecinţa scăderiilor mari de populaţie rurală în perioada deceniilor industrializării, fapt care are consecinţe asupra structurii demografice rurale (îmbătrânirea populaţiei şi a forţei de muncă, scăderea natalităţii, creşterea mortalităţii, migraţie ridicată);
  
• 
  exista o singură comună reorganizată: comuna Tudor Vladimirescu, din care prin Legea 376/2003 s-a desprins comuna Cazasu;
  
• 
  mărimea medie a satelor este de 955,6 locuitori pe sat, dimensiune superioară mediei pe ţară de de 782,4 locuitori/ sat;
  
• 
  predomină comunele cu număr mediu şi mic de sate: 37,5% dintre comune au 1-2 sate ; 22,5% au 3 sate, grupând 65,5% din populaţia rurală; 53,1 % din populaţia rurală locuieşte în comune cu 2 şi 3 sate ;
  
• 
  scăderile de populaţie în localităţile rurale (2000-2006) sunt moderate, avînd o scărere medie foarte redusă şi un număr mare de localităţi unde se înregistrează creşteri demografice;
  
• 
  satele cele mai mari se întîlnesc frecvent pe traseele DN 22, DN 21 şi în apropiere de municipiul Brăila şi în zona central vestică, a oraşelor Ianca şi Făurei, în relaţie cu CF;
  
• 
  comunele din Insula Mare a Brăilei au număr mare de sate iar populaţia şi densitatea teritorială sunt foarte reduse (ex.comuna Frecăţei, cu populaţie 1611 locuitori şi densitatea 3,7 locuitori/Kmp);
  

Priorităţi:

• 
  Întărirea şi consolidarea centrelor urbane mici va constitui un suport şi pentru dezvoltarea localităţilor din zonele rurale, asigurînd creşterea accesului la sevicii publice de bază pentru locuitori.
  
• 
  Promovarea unor noi relaţii urban – rural este un obiectiv major promovat de Uniunea Europeană în documentele strategice, atât pentru dezvoltarea reţelei de localităţi cât şi pentru revitalizarea zonelor rurale aflate în declin.
  
• 
  Dezvoltarea centrelor rurale cu rol intercomunal sau realizarea de parteneriate între localităţi rurale pentru asigurarea serviciilor teritoriale este de asemenea o modalitate de a antrena dezvoltarea în teritoriile rurale aflate în dificultate.
  
• 
  O mai bună racordare la teritoriul regional/european, acesta urmând a antrena dezvoltarea localităţilor din aria lor de influenţă, prin accesibilitatea sporită pentru locuitori şi mărfuri, prin posibilitatea dezvoltării unor activităţi economice favorizate de prezenţa reţelei majore de transport.
  

1.2.2. Dotări publice

1. 
   Sănătate
   

Dotările de sănătate la nivel judeţean (an 2006) sunt următoarele:

• 
  5 spitale publice- dintre care 4 în Brăila şi unul în Făurei
  
• 
  2 centre de sănătate publice- în comunele Dudeşti şi Viziru
  
• 
  2 policlinici publice- Brăila
  
• 
  3 dispensare medicale publice- Brăila, Făurei, comuna Surdila-Greci
  
• 
  315 cabinete medicale, din care 186 publice- 130 în Brăila, 2 în oraşul Făurei, 5 în Ianca, 3 în comuna Şuţeşti, 2 în oraşul Însurăţei şi comunele Chiscani, Movila Miresii, Tichileşti, Traian, Victoria, Viziru şi cîte unul în restul comunelor
  
• 
  133 cabinete stomatologice, din care 55 proprietate privată- din care 40 în Brăila, 3 în comuna Tichileşti, cîte unul în comunele Chiscani, Dudeşti, Galbenu, Gemenele, Gropeni, Măxineni, Movila Miresii, Racoviţa, Tudor Vladimirescu
  
• 
  27 laboratoare medicale, din care 18 publice
  
• 
  57 laboratoare de tehnică dentară, din care 44 publice
  
• 
  3 creşe
  
• 
  78 farmacii, din care 5 publice
  
• 
  2 puncte farmaceutice -publice
  
• 
  2 depozite farmaceutice- proprietate privată
  
• 
  7 alte tipuri de unităţi sanitare- publice
  

Analiza tipurilor de dotări sanitare relevă un nivel redus de asigurare cu servicii medicale la nivel judeţean. Principalele dotări de sănătate că sunt concentrate în municipiul Brăila, oraşele noi Ianca şi Însurăţei nefiind dotate cu unităţi sanitare de nivel superior, respectiv spitale, centre de sănătate.

Nivelul de dotare al localităţilor cu servicii medicale este evaluat prin analiza principalilor indicatori relevanţi la nivel teritorial, respectiv numărul mediu de locuitori ce revin la un medic şi numărul mediu de locuitori ce revin la un cadru mediu sanitar.

Analiza acestor indicatori la nivelul judeţului au evidenţiat următoarele:

• 
  insuficienta dotare cu unităţă sanitare de nivel superior este relevată şi prin analiza indicatorului mediu judeţean, paturi de spital 5,96paturi/1000 locuitori care este apropiată de media regională (5,42 paturi/1000 locuitori) dar inferioară mediei la nivel naţional (6,585 paturi/1000 locuitori);
  
• 
  o slabă dotare cu servicii medicale de calificare superioară la nivel judeţean, numărul mediu de locuitori ce revin la un medic este mai mare în judeţul Brăila atât în comparaţie cu nivelul mediu regional cât şi cu cel naţional;
  
• 
  între mediul urban şi mediul rural există mari diferenţe în ceea ce priveşte asigurarea cu servicii medicale calificate: rural - 2328,2 locuitori/medic urban - 536,0 locuitori/medic;
  
• 
  prezenţa medicilor este la un nivel relativ ridicat doar în municipiul Brăila, în Oraşul Făurei şi comuna Dudeşti;
  
• 
  se remarcă o predominanţă a comunelor cu peste 2000 de locuitori/medic, nivel foarte scăzut de asigurare a serviciilor medicale;
  
• 
  evoluţia numărului de cadre sanitare la nivel judeţean în perioada ultimilor cinci ani prezintă o scădere a numărului de medici, concomitent cu creşterea numărului de cadre medii sanitare şi a personalului auxiliar.
  

Asigurarea condiţiilor optime pentru îmbunătăţirea stării de sănătate presupune următoarele priorităţi:

• 
  atragere a personalului calificat medical în mediul rural şi oraşele mici,
  
• 
  modernizarea unităţilor sanitare existente,
  
• 
  crearea de noi unităţi medicale dotate corespunzător.
  

2. 
   Educaţie
   

Serviciile de educaţie sunt asigurate în judeţ, la începutul anului şcolar 2006-2007 prin următoarele unităţi:

• 
  4 unităţi de învăţământ superior public, din care 2 sunt publice- în municipiul Brăila
  
• 
  2 unităţi de învăţământ postliceal-în municipiul Brăila
  
• 
  o şcoală de arte şi meserii- în municipiul Brăila
  
• 
  23 licee: din care 18 în municipiul Brăila,în oraşul Ianca doua, câte unul în oraşele Făurei, Însurăţei şi comuna Măxineni
  
• 
  82 şcoli generale (inclusiv invăţământul special): din care 29 în municipiul Brăila, 2 în oraşul Însurăţei, şi comunele Bărăganul, Tufeşti, Ulmu, Viziru, iar în restul comunelor câte o unitate.
  
• 
  32 grădiniţe în mediul urban: din care 29 sunt în municipiul Brăila, câte una în cele trei oraşe
  
• 
  117 structuri de grădiniţe în mediul rural care aparţin şcolilor generale.
  

Valorile medii ale indicatorului numărul mediu de elevi / cadru didactic pe UAT la nivelul judeţului (15,9 elevi /cadru didactic, respectiv16,8 în urban şi 14,1 în rural) se situează sub valorile medii regionale(16,0 elevi /cadru didactic) şi aproximativ la acelaşi nivel cu media naţională (15,7 elevi /cadru didactic).

Concluziile analizei cu privire la dotarea localităţilor cu servicii de educaţie au evidenţiat:

• 
  un deficit de cadre didactice, implicit servicii de învăţămînt în toate localităţile urbane şi în comunele situate în partea centrală şi de vest a judeţului şi în partea estică pe axul Brăila;
  
• 
  dotare relativ bună şi diversă a municipiului reşedinţă de judeţ cu unităţi de învăţământ la toate nivelurile;
  
• 
  dotare relativ bună a oraşelor şi comunelor cu unităţi de învăţământ de nivel primar şi gimnazial;
  
• 
  starea precară a infrastructurii de învăţământ; programele guvernamentale în domeniul educaţiei au facilitat realizarea de proiecte de reabilitare a unităţilor şcolare, contribuind astfel la îmbunătăţirea calităţii infrastructurii scolare(Făurei);
  
• 
  slaba diversificare a formelor de învăţământ la nivel teritorial;
  
• 
  declinul învăţământului profesional;
  
• 
  insuficienta adecvare a ofertelor de educaţie în domenii adecvate nevoilor de dezvoltare economică specifice judeţului.
  

Calitatea serviciilor de educaţie contribuie atât la asigurarea nivelului de trai în localităţi, cât şi la sporirea şanselor de perfecţionare a resurselor umane cu implicaţii directe asupra dezvoltării socio-economice. De atractivitatea localităţilor şi nivelul de calificare/perfecţionare a resurselor umane depinde dezvoltarea pe termen lung a localităţilor, funcţiunile lor în cadrul reţelei de localităţi.
Priorităţi:

• 
  îmbunătăţirea infrastructurii de educaţie în oraşele Ianca şi Însurăţei, precum şi în numeroase localităţi rurale.
  
• 
  asigurarea accesului egal şi sporit la servicii de educaţie pentru toţi locuitorii- prin orientarea proiectelor spre zonele cu deficit de infrastructură, corelarea cu programele de transport pentru asigurarea accesului elevilor, atragerea cadrelor didactice
  
• 
  creşterea şi diversificarea serviciilor de educaţie, pentru o mai mare atractivitate şi utilitate a formelor de învăţământ
  
• 
  extinderea şi diversificarea ofertei de servicii în domeniul perfecţionării şi orientării resurselor de muncă, prin parteneriate între unităţile şcolare şi diverse instituţii de nivel local şi judeţean sau ONG-uri.
  

3. 
   Cultură
   

Serviciile din domeniul culturii sunt asigurate la nivel judeţean de o reţea de dotări ierarhizate conform rangului teritorial al localităţilor. Dotările de nivel judeţean sunt instituţiile pentru spectacole de tip teatru/ casă de cultură, cinematografe, muzee.

Evoluţia dotărilor culturale 2002-2006

	2002	2006	% (an 2002 =100)
Teatre dramatice	1	1	100
Teatre de păpuşi	1	1	100
Cinematografe	5	1	0,20
Muzee	5	5	100

Cu privire la infrastructura serviciilor culturale s-au constatat următoare:

• 
  Reţea de dotări culturale dezvoltată şi variată în municipiul Brăila - de remarcat prezenţa importantă a muzeelor şi a teatrului dramatic din municipiul Brăila;
  
• 
  Degradarea fizică a clădirilor cu destinaţie culturală;
  
• 
  lipsa dotărilor culturale altele decât biblioteci în oraşe, conform datelor statistice;
  
• 
  Degradarea construcţiilor caselor de cultură din oraşe şi slaba dotare a lor pentru susţinerea activităţilor culturale la nivelul contemporan- Ianca, Făurei, Insurăţei;
  
• 
  Reducerea numărului de cinematografe, tendinţele se înscriu în cele la nivel naţional, unde interesul pentru vizionarea filmelor la cinematograf a scăzut drastic în ultimii ani;
  
• 
  Lipsa dotărilor culturale altele decât biblioteci în mediul rural, dispariţia/degradarea fostelor cămine culturale;
  
• 
  Numărul bibliotecilor din judeţ este în uşoară scădere în ultimii ani- de la 206 biblioteci în anul 2000 la 193 în anul 2006;
  

Priorităţi :

• 
  măsuri concertate care să conducă la îmbunătăţirea şi diversificarea dotărilor de cultură în corelare cu nevoile populaţiei, precum şi cu resursele de patrimoniu cultural ale judeţului- prin reabilitarea dotărilor de cultură, a celor sportive, realizarea spaţiilor verzi , acceselor şi parcajelor, realizarea de spaţii publice cu valenţe culturale complexe, integrarea monumentelor istorice în circuitul cultural;
  
• 
  orientarea proiectelor culturale spre localităţile mici, acolo unde se înregistrează dinamism economic şi social, pentru sporirea atractivităţii acestora şi în vederea realizării unor poli de dezvoltare teritorială;
  
• 
  realizarea de proiecte care să utilizeze fondurile comunitare şi naţionale de dezvoltare rurală, orientate şi spre valorificarea patrimoniului cultural local(axa 3), îndeosebi în localităţile rurale cu potenţial de dezvoltare a turismului rural.
  

3. 
   Locuirea
   

Analiza situaţiei existente a locuirii în judeţ a fost întocmită printr-un set de indicatori relevanţi: suprafaţa locuibilă/locuinţă, suprafaţa locuibilă/persoană şi evoluţia numărul de locuinţe/ suprafeţei locuibile în ultimii 6 ani.

Această analiză a relevat următoarele aspecte caracteristice:

• 
  numărul total de locuinţe în judeţ este de 135259 locuinţe, din care 96,8% se află în proprietate privată;
  
• 
  concentare mare de locuinţe municipiul reşedinţă de judeţ şi în celelate localităţi (64,06% faţă de 35,94%);
  
• 
  un confort general redus al locuirii exprimat prin suprafaţa medie locuibilă pe locuinţă – media în judeţ de 36,77 mp/locuinţă este inferioară mediei pe ţară, de 38,21 mp/locuinţă;
  
• 
  suprafaţa locuibilă pe locuinţă în mediul rural de 39,08 mp/locuinţă este mult mai mare decât în mediul urban, 35,49mp/ locuinţă, fapt care indică predominanţa locuinţelor de mici dimensiuni în oraşe;
  
• 
  deficit relativ de locuinţe raportat la nivelul mediu naţional- suprafaţa medie locuibilă pe locuitor este inferioară mediei pe ţară;
  
• 
  suprafaţa locuibilă raportată la numărul de locuitori pe medii rezidenţiale indică faptul că deficitul de locuinţe este mai accentuat în localităţile urbane, respectiv 12,83mp/ persoană în urban faţă de 14,84mp/ persoană în rural;
  
• 
  creşteri s-au înregistrat la toţi indicatorii de locuire, astfel: dimensiunea medie a locuinţelor a crescut de la 33,66mp/ locuinţă la 36,77mp/locuinţă; suprafaţa locuibilă/ persoană de la 11,39 la 13,53mp/persoană; creşterile s-au realizat în special pe baza locuinţelor din rural;
  
• 
  creşterea suprafeţei locuibile peste media judeţeană se înregistrează în 20 UAT-uri, îndeosebi Surdila-Greci, Siliştea, Cireşu, Frecăţei, Chiscani, Ulmu, Ciocile,Victoria, Vişani, Ianca, Zăvoaia cu peste 120% indice de evoluţie;
  
• 
  dotarea locuinţelor cu instalaţii de apă în interior este redusă raportat la nivelul naţional;
  
• 
  degradarea fondului de locuinţe colective în localităţile urbane din lipsa fondurilor populaţiei pentru întreţinerea acestora;
  
• 
  deficitul de locuinţe are repercusiuni îndeosebi asupra populaţiei tinere, care din cauza nivelului scăzut al veniturilor reduce accesul la locuinţe.
  

Priorităţi:

Pentru asigurarea unui confort corespunzător al locuirii sunt necesare :

• 
  acţiuni de extindere controlată a fondului de locuinţe, acolo unde există presiuni asupra terenurilor prin extinderea intravilanelor
  
• 
  dezvoltarea fondului de locuinţe trebuie să aibă în vedere atingerea parametrilor de confort cu privire la dimensiunile suprafeţei locuibile, echipare cu instalaţii de apă, canalizare şi încălzire, realizarea confortului termic, a siguranţei şi exigenţelor de ordin estetic
  
• 
  reabilitarea/realizarea dotărilor conexe locuirii în zonele cu locuinţe
  
• 
  promovarea unor modele de construire tradiţionale în construcţia şi reabilitarea locuinţelor din localităţile rurale, îndeosebi a celor cu valenţe turistice.
  

Principalele disfuncţionalităţi semnalate în reţeaua de localităţi sunt următoarele:

• 
  structura reţelei de localităţi este puternic dezechilibrată prin dominarea exercitată de municipiul reşedinţă de judeţ atît sub raportul populaţiei cât şi al nivelului de dotare şi echipare şi dezvoltare economică;
  
• 
  în structura reţelei de localităţi urbane lipseşte segmentul mediu, oraşele fiind de talie mică şi foarte mică au un rol de echilibru redus în teritoriul judeţului;
  
• 
  nivelul de dotare tehnico- edilitară şi cu dotări sociale de tip urban este foarte redus în toate oraşele;
  
• 
  în teritoriul judeţului există localităţi rurale mici şi avînd accesibilitate redusă, fapt care a contribuit în timp la declinul socio-economic al acestora;
  
• 
  accesibilitatea locuitorilor la servicii medicale, respectiv asigurarea cu medici şi cadre medii sanitare este redusă la nivelul întregului judeţ;
  
• 
  slaba diversificare a formelor de învăţământ în teritoriul judeţului, fapt care reduce accesul populaţiei rurale la un învăţământ adecvat cu nevoile;
  
• 
  locuirea este situată sub nivelul mediu naţional atît referitor la numărul de locuinţe cât şi la dimensiunea acestora;
  
• 
  evoluţia medie a numărului de locuinţe este relativ lentă la nivel judeţean;
  
• 
  evoluţia medie a suprafeţei locuibile este crescătoare dar s-a realizat în special pe baza creşterilor din mediul rural şi rămâne sub nivelul naţional îndicând persistenţa confortului redus al locuirii.
  

1.3. INFRASTRUCTURI TEHNICE

1.3.1. Infrastructura de transport

Reţeaua rutieră

Din analiza echipării tehnice cu drumuri publice – DN, DJ şi DC – a judeţului Brăila a rezultat că reţeaua rutieră cuprinde:

• 
  6 trasee de drumuri naţionale, DN 2B, DN 21, DN 21A, DN 22, DN 22B şi DN 23 din care două trasee de drum europene E 87 şi E 584;
  
• 
  21 trasee de drumurile judeţene
  
• 
  45 trasee de drumuri comunale
  

Lungimea drumurilor publice este de 1187 km, densitatea este de 24,9%, situată sub densitatea pe ţară (3,3 km/100 km²).

Drumurile naţionale sunt modernizate, în cea mai mare parte, cu o stare tehnică considerată ca fiind bună, situându-se în clasele tehnice III şi IV. Drumurile locale, judeţene şi comunale, sunt modernizate într-un procent foarte mic, cu o stare tehnică considerată în general nesatisfăcătoare. Drumurile judeţene sunt de clasă tehnică IV şi V, iar cele comunale, sunt de clasă tehnică V.

Municipiul Brăila este nod de circulaţie pentru 5 din cele 6 trasee de drumuri naţionale: DN 2B, DN 21, DN 22, DN 22B – drumuri principale şi DN 23 – drum secundar. Singurul drum care nu intersectează oraşul este DN 21A – drum secundar – dispus pe direcţia vest-sud.

Priorităţi

• 
  îmbunătăţirea legăturii directe cu judeţele invecinate prin analiza situaţiei drumurilor judeţene care îndeplinesc condiţii pentru a fi clasate ca drumuri naţionale şi realizarea podului peste dunăre la Brăila;
  
• 
  Asigurarea unei legătui cât mai directe între drumurile judeţene existente şi cele naţionale, între centrele de comună, sau între satele aparţinând unor comune învecinate, prin analiza situaţiei drumurilor comunale care îndeplinesc condiţii pentru a fi clasate ca drumuri judeţene;
  
• 
  rezolvarea traficului de pe centura Municipiului Brăila, printr-o reţea majoră de legătură cu unităţile administrativ teritoriale;
  
• 
  realizarea drumului expres Brăila-Galaţi
  

Reţeaua feroviară

Judeţul Brăila dispune de o reţea feroviară în lungime de 158 km din care 124 km (70 %) sunt electrificaţi, 32 km (20 %) linie cu o cale şi 126 km (80 %) linie cu două căi. Densitatea reţelei feroviare pe 1000kmp este de 33,2 km, fiind sub densitatea pe ţară care este de 45,3 km.

Teritoriul studiat este deservit de următoarele sectoare de căi ferate: magistrala 700 – Bucureşti – Urziceni – Brăila – Galaţi, magistrala 600 – Făurei – Tecuci – Iaşi, linia 702 – Buzău –Făurei – Feteşti - reţeaua TEN-F.

Din punct de vedere al numărului de trenuri magistrala 700 înregistrează valori medii de până la 48 trenuri/zi, iar linia 702 are valori mai ridicate de trafic.

Starea tehnică a reţelei de cale ferată din judeţul brăila este în general bună. Nivelul dotărilor şi starea tehnică a liniilor nu permit viteze mai mari de 60 - 80 km/h.

Lucrările de artă întâlnite pe reţeaua de căi ferate a judeţului, sunt: viaductele, podurile cu deschideri mai mari de 10 m şi podeţe cu deschideri între 0,5 şi 10 m.

Reţeaua de căi navigabile

Judeţul Brăila dispune de fluviul Dunărea, al doilea fluviu ca lungime între fluviile Europei, fiind singurul fluviu european care curge de la vest la est şi un important drum fluvial internaţional, curgând prin 10 ţări, are afluenţi în alte şapte ţări şi trece prin patru capitale de stat.

Fluviul Dunărea străbate judeţul de la sud la nord, având un şenal navigabil fluvio-maritim pe porţiunea Brăila-Galaţi-Tulcea-170 km- şi un şenal navigabil fluvial dela intrarea în judeţ până la Brăila, fiind principala arteră de navigaţie transeuropeană – coridorul 7, care asigură legături pe apă la Marea Neagră şi Marea Mediterană.

Pe malul Dunării, în intravilanul municipiului Brăila s-au dezvoltat importante zone portuare având ca obiectiv activităţi comerciale, aprovizionarea şi desfacerea producţiei industriale, activităţi de zonă liberă şi industrie constructoare, reparaţii şi întreţinere a navelor fluvio – maritime.

Punctul de trecere cu bacul la Brăila / Smîrdan, pentru pasageri şi mijloace auto spre localitatea Măcin din Judeţul Tulcea, realizează legătura cu Dobrogea, în zona Băi la km 168+700.

Reţeaua de căi aeriene

În judeţul Brăila există un aeroport utilitar la Ianca, aflat în administrarea Consiliului Judeţean Brăila, care cu toate că dispune de o infrastructură aeroportuară existentă, nu poate fi folosit pentru satisfacerea nevoilor de transport locale şi regionale. Este necesar un program de reabilitare pentru a fi folosit la capacitate.

Zona Liberă

Zona Liberă Brăila acoperă o suprafaţă de 80 ha şi dispune în acest moment de trei perimetre amplasate în zone strategice ale municipiului Brăila. Un perimetru este situat în zona 2 a danelor navale, având un sistem operaţional dotat cu macarale de 5 tone, platformă de depozitare şi procesare, la Vărsătura. Alt perimetru este situat în zona 3 plasată către centrul municipiului Brăila, la danele maritime, fiind dotat cu utilităţi moderne care pot fi uşor adaptate la specificul activităţilor zonei libere. Cel din urmă perimetru este situat în zona 1 a danelor maritime, accesul fiind posibil prin îmbinarea mai multor categorii de transport: maritim şi fluvial, cale ferată şi rutier.(conform Planului judeţean de transport durabil –IPTANA-2008)
1.3.2. Gospodărirea apelor

Resursele de apă de suprafaţă

Principalele bazine hidrografice aflate pe teritoriul judeţului sunt: Buzău –Ialomiţa care cuprinde marea parte a judeţului; Dobrogea-Litoral care cuprinde Insula Mare a Brăilei din partea estică a judeţului; Siret care cuprinde cca. 3% din judeţ în partea de nord-vest.

Lacurile naturale de pe teritoriul judeţului sunt de trei categorii: clasto-carstice-lacuri de crovuri (Ianca, Plopu, Lutul Alb,Movila Miresii); limane fluviatile (Jirlău, Ciulniţa, Balta Albă, Lacul Sărat-Câineni; lacuri de meandru şi de braţ părăsit (lunca Dunării: Blasova, pe terasa Călmăţui – Sărat Batogu, Bentu Batogu şi în apropiere de Brăila Lacul Sărat ).

O altă categorie a apelor de suprafaţă o constituie lacurile terapeutice sărate, cu nămol sapropelic, şi anume: Lacu Sărat I şi II, Câineni Băi, Movila Miresii, Batogu. Se mai întâlnesc lacuri cu apă dulce: Blasova, Şeicuţa, Plopu, Lacul Dulce, Popa, şi amenajările piscicole Măxineni, Gradiştea, Lutul Alb, Vultureni, Iezna, Seaca, Zăvoaia şi Jirlău.

Între braţele fluviului Dunărea există Insula Mare a Brăilei cu o suprafaţă de 76.700 ha şi Parcul Natural Balta Mică a Brăilei cu o suprafaţă de 17.529 ha, din care 3.626 ha o constituie luciul de apă al bălţilor şi iezerelor din aria protejată.

Resursele de apă subterană

Principalele resurse de apă subterană sunt cantonate în: depozitele aluvionare de luncă şi terasele Dunării; acviferul aferent "Stratelor de Frăteşti" şi "Nisipurilor de Mostiştea".

Acviferul freatic din judeţul Brăila are o resursă totală de 6.614,44 l/s, din care resursa totală potabilă are valoarea de 783,55 l/s (resursa de bilanţ), iar restul de 5.830,89 l/s reprezintă ape nepotabile. Acviferul de adâncime are o resursă totală de 17.562,85 l/s, din care resursa totală potabilă (resursa de bilanţ) are valoarea de 8 264,0 l/s, diferenţa de 9.298,78 l/s reprezentând ape nepotabile. Apele de adâncime, în marea lor majoritate nu îndeplinesc condiţiile de potabilitate. Volumele de apă captate din subteran sunt utilizate pentru satisfacerea nevoilor gospodăreşti care nu necesită apă de calitate (industrie şi ferme agricole). Există totuşi sisteme de alimentare cu apă care ca sursă de apă acviferul de adâncime (oraşele Însurăţei şi Făurei).

Captările de suprafaţă din judeţ sunt prezentate în tabelul următor :

Denumire priză	Curs de apă	Utilizator/Localităţi alimentate	Debit med. (m^3/zi)	Pop. deservită
Dunăre-Chiscani	Dunăre	R.A. APA/m.Brăila	90000(**)	222000
Dunăre - Gropeni	Dunăre	SC Judeţeană de Apă SA/Localităţi din judeţ	13284	31100
Dunăre-Chiscani	Dunăre	SC Celhart Donaris SA/m. Brăila, Chiscani	(*)	(*)

Sursă Date: CJ Brăila, 2008

(*) priza folosita doar in caz de necesitate, (**) debit autorizat pentru ambele captari la Dunare/Chiscani

Captarea din fluviul Dunărea asigură cerinţa curentă de apă pentru sistemul centralizat judeţean constituit din: priză de apă şi staţie de tratare Gropeni; conductă de aducţiune Gropeni – Ianca, Ф = 800 mm, L = 37,5 km; conductă de aducţiune Urleasca – Movila Miresii, Ф = 200 mm, L = 11,5km; conductă de aducţiune Ianca – Faurei, Ф = 400 mm, L = 20,5 km; conductă de aducţiune staţia de pompare Gropeni – localitatea Gropeni, Ф = 200mm şi L = 1,0 km.

Amenajarea bazinului hidrografic

Judeţul Brăila se află în bazinele inferioare ale râurilor Dunăre, Siret, Buzău şi Călmăţui. Majoritatea măsurilor de remediere sau protejare a resurselor de apă privesc acţiuni în bazinele superioare ale acestora. Factorul prioritar de presiune asupra apelor de suprafaţă şi subterane îl reprezintă folosinţa agricolă excesivă a terenului. Acest tip de folosinţă se asociază şi cu fenomenele de deşertificare şi aridizare apărute în ultima perioadă de timp.

Principalele lucrări hidrotehnice existente în judeţ sunt:

Derivaţii şi aducţiuni