I introducere documentaţia Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Brăila

III. STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ

OBIECTIVELE STRATEGIEI DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN

Obiectiv fundamental : dezvoltarea echilibrată a teritoriului judeţean, prin optimizarea utilizării resurselor şi valorificarea şanselor de dezvoltare, în vederea creării premizelor de dezvoltare economică şi socială eficientă şi durabilă, a creşterii calităţii vieţii locuitorilori şi în condiţiile protejării mediului natural.
1. STRUCTURA TERITORIULUI

1.1. MEDIUL

1.1.1. Protecţia şi conservarea factorilor de mediu

Obiectiv specific: îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu prin limitarea şi/sau eliminarea impactului negativ asupra acestora.

Pentru fiecare factor de mediu s-au stabilit strategii de rezolvare a problemelor create de poluare şi degradare în raport cu situaţia existentă.

Strategia pentru aer

Pentru calitatea aerului şi implict pentru calitatea de emisii provenite din diferitele procese de producţie există cerinţe legale standardizate ( HG.nr.738/2004 privind aprobarea Planului National de Actiune în Domeniul Protecţiei Atmosferei, OUG nr. 12/2007 privind modificarea şi completarea unor acte normative care transpun aquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediului)

Având în vedere importanţa fenomenelor ce determină schimbările climatice în prezent, este necesară menţionarea acţiunilor privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Protocolul de la Kyoto, care a intrat în vigoare în 16 februarie 2005, are ca principală realizare definirea unor constrângeri legale şi cuantificarea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) pentru fiecare ţară industrializată.

Emisiile de gaze cu efect seră care contribuie la schimbările climatice reprezintă una din cele mai importante zone de interes ale Strategiei Naţionale a României privind Schimbările Climatice. Aceasta demonstrează respectarea angajamentelor pe care România şi le-a asumat în sensul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, în perioada 2008-2012, cu 8% faţă de emisiile anului de referinţă 1989.

Directiva 2003/87/CE, implementată prin HG 780/2006 privind stabilirea unei scheme de comercializare a certificatelor de gaze cu efect de seră, reprezintă un instrument utilizat de UE în cadrul politicii referitoare la schimbările climatice.

Pe teritoriul judeţului Brăila au fost identificaţi patru operatori economici ce intră sub incidenţa HG 780/2006 şi care au fost autorizaţi în vederea comercializării de certificate de gaze cu efect de seră: SC CET SA Brăila; SC Termoelectrica SA; SC Celhart Donaris SA; SC Promex SA. In conformitate cu prevederile Ordinului MMDD nr. 1887/2008, operatorii au depus la APM Braila pana la 01 septembrie 2009 propunerile de Planuri de masuri pentru monitorizarea si raportarea emisiilor de gaze cu efect de sera realizate pentru anul 2010, cu exceptia operatorului SC Celhart Donaris SA care si-a incetat activitatea.

Obiectivul specific: Îmbunătăţirea calităţii aerului şi gestionarea zgomotului ambiental

Direcţiile acţiune prin care se va realiza acest obiectiv se orientează spre măsuri de reducere a poluării de la agenţii economici, precum şi măsuri de reducerea a poluării prin pulberi şi zgomot rezultat în urma traficului auto:

• 
  reducerea emisiilor de substanţe poluante (SO₂, NO_x, CO₂, pulberi) în timpul proceselor de producţie până la valori sub limitele admise la agenţii economici SC CET SA Brăila, SC Termoelectrica SA;
  
• 
  modernizarea şi adoptarea unor tehnologii nepoluante la toţi agenţii economici care poluează atmosfera sau sunt susceptibili de poluarea atmosferei;
  
• 
  reducerea emisiilor de poluanţi (în special pulberi în suspensie) din intravilanul localităţilor prin fluidizarea traficului, utilizarea centurilor ocolitoare, modernizarea şi întreţinerea drumurilor existente;
  
• 
  crearea perdelelor de protecţie de-a lungul arterelor de circulaţie pentru reducerea poluării atmosferice şi retenţia gazelor cu efect de seră;
  
• 
  stabilirea concentraţiilor emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul la care să permită prevenirea interferenţelor antropice periculoase cu sistemul climatic.
  
• 
  reducerea poluării fonice prin utilizarea de tehnologii şi echipamente cu nivel redus de zgomot
  

Strategia pentru apă

Pentru calitatea apelor evacuate în emisari, în reţelele de canalizare, cât şi pentru calitatea apelor de suprafaţă şi cele subterane, există cerinţe legale standardizate.

Strategia de rezolvare a problemei îmbunătăţirii calităţii apelor urmăreşte reducerea încărcării cu substanţe a apelor evacuate, asigurarea unei preepurări la agenţii racordaţi la canalizare, remedierea funcţionării staţiilor de epurare acolo unde există şi realizarea unor noi staţii de epurare.

Obiectivul specific: îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă şi a apelor subterane

Direcţiile de acţiune propuse pentru atingerea acestui obiectiv sunt:

• 
  încadrarea în standardele de calitate a emisiilor de impurificatori din apele evacuate de diverse unităţi socio-economice, în emisarii naturali şi/sau în reţelele de canalizare ale localităţilor;
  
• 
  extinderea şi modernizarea în scopul obţinerii unor randamente superioare de funcţionare a staţiilor de epurare Insurăţei şi Făurei în conformitate cu prevederile documentului de poziţie referitor la Directiva nr. 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate;
  
• 
  repunerea în funcţiune, extinderea şi modernizarea în scopul obţinerii unor randamente superioare de funcţionare a staţiilor de epurare Ianca şi Însurăţei în conformitate cu prevederile documentului de poziţie, referitor la Directiva nr. 9/271/EEC privind epurarea apelor uzate;
  
• 
  construirea unei staţii de epurare în municipiul Brăila pentru apele uzate din clusterul Brăila, format din aglomerările Brăila, Chiscani, Cazasu şi Vădeni, într-o primă etapă (2007-2013);
  
• 
  realizarea unor staţii de epurare în localităţile Şuţeşti, Tichileşti, Bărăganu, Jirlău, Gropeni, Victoria, Tătaru, Ciocile, Vişani şi Dudeşti, în a doua etapă de finanţare (2015-2018);
  
• 
  modernizarea şi extinderea staţiilor de epurare ale unităţilor industriale şi agricole ca urmare a prevederilor documentului de poziţie referitor la Directiva nr. 76/464/EEC privind substanţele prioritare/ prioritar periculoase;
  
• 
  eliminarea posibilităţilor de scurgere pe sol şi implicit în pânza freatică a petrolului în zonele de extracţie a acestuia;
  
• 
  desfiinţarea batalurilor de stocare a reziduurilor lichide de orice natură care nu au protecţie impermeabilizată din industria chimică, industria extractivă etc.;
  
• 
  aplicarea Codului Bunelor Practici Agricole în zonele vulnerabile la nitraţi din surse agricole, în confomitate cu prevederile Directivei nr. 91/676/EEC.
  

Strategia pentru sol ca suport de depozitare

Poluarea solului este produsă în zonele de exploatare a hidrocarburilor şi ca urmare a managementului defectuos al deşeurilor. În domeniul calităţii solului, standardele nu sunt suficient de ferme, sau în unele cazuri nu există.

Obiectivul specific: remedierea şi/sau reconstrucţia ecologică a solurilor degradate şi ameliorarea stării de calitate a solurilor.

Conform Planului de implementare a HG nr. 1408/2007 au fost intocmite si transmise catre ARPM Galati propunerile APM Braila privind lista siturilor contaminate si lista siturilor potential contaminate din judetul Braila. Cele doua liste propuse de APM Braila contin 19 situri contaminate si 2 situri potential contaminate. H.G. nr. 1403/2007 stabileşte cadrul legal pentru desfăşurarea activităţilor de curăţare, remediere şi/sau reconstrucţie ecologică a zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate.

Metodologiile de refacere a mediului geologic se stabilesc de către autoritatea compententă pentru protecţia mediului în urma analizei raportului geologic final de investigare şi evaluare a poluării mediului geologic şi, după caz, a studiului evaluării de risc.

Conform Anexei din Ordinul nr. 1552/743 al MMDD şi MADR din 03.12.2008- pentru aprobarea listei localitatilor pe judete unde exista surse de nitrati din activitatile agricole, au fost identificate UAT-urile care prezintă risc de poluare din cauza prezenţei surselor de nitraţi din activităţi agricole.

Conservarea naturii şi a biodiversităţii

Judeţul Brăila deţine o varietate de ecosisteme terestre şi acvatice, caracteristice regiunii biogeografiece stepice. Strategia pentru biodiversitate urmăreşte conservarea ei, nutilizarea durabilă a componentelor sale, precum şi reconstrucţia ecologică a sistemelor deteriorate.

Obiectiv: reabilitarea tuturor ecosistemelor deteriorate ca urmare a impactului direct sau indirect al activităţilor umane, şi asigurarea măsurilor de ocrotire şi conservare a tuturor bunurilor de patrimoniu natural

Direcţiile de acţiune propuse pentru atingerea acestui obiectiv sunt:

• 
  stoparea defrişărilor şi intensificarea programelor de refacere a pădurilor;
  
• 
  reconstituirea pădurilor până la 20% din suprafata judetului (conform Studiului privind Dezvoltarea Silviculturii in Romania 2000-I.C.A.S. Bucuresti)
  
• 
  crearea unor perdele de protecţie a câmpului în scopul îmbunătăţirii topoclimatului ;
  
• 
  restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale şi a speciilor din flora şi fauna sălbatică periclitate, vulnerabile şi ameninţate;
  
• 
  utilizarea durabilă a bunurilor din patrimoniul natural în limita capacităţii de suport a sistemelor ecologice şi păstrarea integrităţii funcţionale a tuturor ecosistemelor;
  
• 
  renaturarea parţială a Bălţii Brăilei şi transformarea ei într-o zonă de dezvoltare durabilă;
  
• 
  asigurarea măsurilor de ocrotire şi conservare a bunurilor de patrimoniu natural, altele decât zonele protejate precum cele cu rol de coridoare ecologice, vegetaţia malurilor şi a luncilor râurilor, a malurilor lacurilor, zonele umede naturale, vegetaţia de pe terenurile marginale ale culturilor agricole şi vegetaţia naturală de-a lungul căilor de comunicaţie;
  
• 
  administrarea ariilor naturale protejate printr-un ansamblu de măsuri care să asigure un regim special de protecţie şi conservare conform OG nr. 57/2007.
  

1.2. Zonele de risc natural

Obiectivul general care decurge din din Strategia Naţională de Protecţia Mediului – 2004-2025 îl reprezintă ”Protecţia şi valorificarea durabilă a elementelor mediului natural, prin identificarea, atenuarea sau anihilarea efectelor fenomenelor distructive (riscuri naturale) în scopul gestionării eficiente a resurselor materiale”.

Obiectiv specific preluat la nivelul judeţului prin „Planul judeţean de apărare împotriva dezastrelor” şi „Planul Local de Acţiune pentru Mediu” 2006: Prevenirea şi protecţia faţă de riscurile naturale în scopul gestionării eficiente a resurselor materiale.

Alunecări de teren

În conformitate Legea nr. 575/2001 privind aprobarea PATN – Secţiunea - “Zone de risc natural”, judeţul Brăila se află intr-o zonă cu potenţialul scăzut de producere a alunecărilor de teren.

Localităţile în care se semnalează fenomenul alunecărilor de teren conform Legii 575/2001 sunt următoarele: Măxineni, Racoviţa, Râmnicelu, Scorţaru Nou, Şuţeşti. În aceste zone se recomandă:

• 
  Întocmirea studiilor geotehnice care să ofere soluţiile tehnice de consolidare a versanţilor instabili prin lucrări de artă speciale (ziduri de sprijin etc.)
  
• 
  Măsuri şi acţiuni pentru eliminarea sau reducerea instabilităţii versanţilor şi a declanşării fenomenelor de alunecare din cauze naturale (precipitaţii atmosferice, eroziunea apelor curgătoare, acţiunea apelor subterane): îmbunătăţirea drenajului natural al solului prin lucrări specifice de îmbunătăţiri funciare aplicate în complex cu alte tipuri de lucrări (hidroameliorative şi agropedoameliorative) funcţie de modul de utilizare a terenului; lucrări pedoameliorative (nivelare-modelare, astuparea crăpăturilor) pe terenurile afectate de alunecări active şi pe terenuri cu alunecări stabilizate.
  
• 
  Măsuri şi acţiuni pentru eliminarea sau reducerea instabilităţii versanţilor şi a declanşării fenomenelor de alunecare din cauze antropice: stoparea defrişărilor ilegale; stabilizarea şi valorificarea terenurilor alunecate prin împăduriri şi însămânţare cu amestec de ierburi care, prin consumul mare de apă, asigură protecţia antierozională şi stabilizarea terenurilor ; evitarea executării de constructii de orice fel şi căi de comunicaţii (drumuri, căi ferate) pe terenuri instabile
  

In zonele afectate de eroziuni şi alunecări de teren indiferent de cauza acestora se recomandă întocmirea hărţilor risc la alunecări de teren (conform Legii 575/2001) în zone în care există elemente importante supuse riscului şi declararea acestora ca ”zone de risc la alunecări de teren”.

Măsuri de reducere şi combatere a hazardului la alunecari de teren care decurg din Studiul IPTANA SA 2008 „Gestiunea situaţiilor de risc în profil teritorial în judeţul Brăila pentru elaborarea Planului de amenajare a teritoriului judeţean Brăila”.

Fenomenele de instabilitate a masivelor de pământ au drept cauza două tipuri de factori: cei favorizanţi (care reduc până aproape de limită echilibrul masivelor de pământ) şi cei declanşatori (în general fenomene intense care activează instabilitatea).

Principalele elemente şi masuri necesare pentru reducerea instabilităţii zonelor supuse hazardului natural la alunecări de teren

Măsurile pentru prevenirea sau atenuarea/stoparea alunecărilor de teren prin acţiunea asupra factorilor perturbatori pot fi grupate astfel: modificarea geometriei iniţiale, reducerea presiunii apei din pori, măsuri fizice, chimice, biologice, măsuri mecanice.

Cele mai importante măsuri de combatere a fenomenelor de instabilitate a masivelor de pământ sunt: măsuri de drenaj, structuri de sprijin, îmbunătăţirea terenului.

Seisme

Conform Legii nr. 575 / 2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea a V-a – “Zone de risc natural” unităţile administrativ teritoriale urbane amplasate în zone pentru care intensitatea seismică exprimată în grade MSK este VIII şi trebuie să facă obiectul planurilor de apărare împotriva efectelor seismelor sunt: Municipiul Brăila, Oraşul Făurei, Oraşul Ianca, Oraşul Insurăţei.

Comisia centrală pentru prevenirea şi apărarea împotriva efectelor seismice şi alunecărilor de teren organizată în cadrul MLPTL are în subordine la nivelul Comisiei judeţene de apărare împotriva dezastrelor şi comisiile orăşeneşti în funcţie de gradul de expunere la efectele dezastrelor (inclusiv seismele)

Comisia judeţeană întocmeşte Planul judeţean de apărare împotriva dezastrelor care reflectă concepţia acesteia privind protecţia şi intervenţia în cazul dezastrelor specifice judeţului. Acesta cuprinde planuri de apărare elaborate de municipii şi oraşe, planuri operative de apărare specifice, studii, analize, documentaţii.

Programul de măsuri privind prevenirea şi atenuarea efectelor cutremurelor (Conform Studiului IPTANA SA 2008 „Gestiunea situaţiilor de risc în profil teritorial în judeţul Brăila pentru elaborarea Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean Brăila”)

Măsuri imediate pentru reducerea riscului seismic

• 
  Punerea în siguranţă, în următorii ani, a construcţiilor care prezintă un pericol ridicat de prăbuşire şi care adăpostesc un număr important de persoane.
  
• 
  Creerea unor spaţii tampon pentru adăpostirea provizorie a locatarilor, în cazul necesităţii părăsirii temporare a locuinţelor, pe timpul executării lucrărilor de intervenţie sau în caz de cutremur.
  
• 
  Continuarea acţiunii de inventariere şi expertizare a construcţiilor din zonele seismice.
  
• 
  Creerea condiţiilor tehnice şi organizatorice necesare colectării, stocării şi procesării automate ale informaţiilor relative la construcţiilor cu risc seismic.
  
• 
  Completarea cadrului organizatoric pentru luarea măsurilor de urgenţă post-seism (în special a celor cu caracter tehnic, legate de evaluarea rapidă post-seism şi de punerea provizorie în siguranţă).
  
• 
  Măsuri pentru îmbunătăţirea informării populaţiei şi a factorilor de decizie, la diferite niveluri (central, local), asupra principalelor aspecte legate de riscul seismic şi de măsurile pentru reducerea acestuia.
  

Strategia de informare şi educare

Programul de educare antiseismică a populaţiei trebuie să fie o acţiune care să pună accentul pe formele de educaţie referitoare la condiţiile concrete de hazard, vulnerabilitate şi risc din aşezările respective, avându-se în vedere următoarele direcţii principale: programe de educaţie generală a populaţiei; programe de educaţie specifică.

Inundaţii

Obiectivul principal al strategiei cu privire la riscul de inundaţii este inclus în strategia de amenajare a bazinelor hidrografice prezentată detaliat la capitolul respectiv..

Obiectiv specific: prevenirea şi protecţia faţă de riscul la inundaţii în scopul gestionării eficiente a resurselor materiale.

Politica de gospodărire a apelor din judeţ se înscrie în strategia şi politica naţională de gospodărire a resurselor de apă. Este o politică de gospodărire durabilă a apelor şi are ca scop asigurarea protecţiei cantitativă şi calitativă a apelor, apărarea împotriva acţiunilor distructive ale apelor, precum şi valorificarea potenţialului apelor în raport cu cerinţele dezvoltării durabile a societăţii şi în acord cu directivele europene în domeniu.

1.3. GESTIUNEA DEŞEURILOR

Obiectivul general rezultat din Strategia Naţională de Gospodărire a Deşeurilor vizează ”Reducerea impactului şi a riscurilor pentru sănătatea oamenilor şi a mediului, prin dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere ecologic şi economic” (orizontul de timp 2008- 2013).

La realizarea obiectivului general poate contribui implementarea prevederilor proiectului “Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor din judeţul Brăila” întocmit în conformitate cu Metodologia de elaborare a planurilor regionale şi judeţene de gestionare a deşeurilor, aprobată prin Ord. 951/2007, elaborat ca urmare a transpunerii legislaţiei europene în domeniul gestionării deşeurilor. Acesta cuprinde perioada 2008 – 2013, urmând a fi revizuit periodic în conformitate cu cerinţele de protecţie a mediului.

Obiective specifice

Obiectivele specifice judeţene rezultate din proiectul ”Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor în judeţul Brăila” sunt:

• 
  Dezvoltarea politicii judetene în vederea implementarii unui sistem integrat de gestionare a deseurilor
  
• 
  Depozitarea deşeurilor în conformitate cu cerinţele legislaţiei în domeniul gestionării deşeurilor în scopul protejării sănătăţii populaţiei şi a mediului
  
• 
  Conştientizarea locuitorilor de beneficiile rezultate din proiect, separarea colectării deşeurilor şi reciclarea acestora.
  

Pentru imbunatatirea calitatii managementului deseurilor se impune implementarea legislatiei actuale armonizata cu directivele europene. In vederea atingerii obiectivelor propuse se are in vedere respectarea aspectelor legislative şi instituţionale.

Măsurile care vizează managementul deşeurilor privesc:

• 
  Managementul adecvat al deşeurilor industriale, împreună cu managementul deşeurilor menajere produse în mediul urban şi rural în conformitate cu metodele şi practicile valabile în zilele noastre, asigură o protecţie integrată a mediului ridicând astfel nivelul de trai al cetăţenilor şi conservând natura.
  
• 
  Întărirea capacităţii de monitorizare şi control din partea autorităţilor care se ocupă de mediu la nivelul judeţului şi al oraşelor poate contribui pozitiv la dezvoltarea de noi activităţi care se bazează pe curăţenie, siguranţă şi un mediu igienic.
  
• 
  Întărirea capacităţii Agenţiilor Judeţene pentru Protecţia Mediului de a dezvolta noi practici pentru monitorizarea şi controlul emisiilor accidentale de substanţe poluante din partea sectorului productiv
  
• 
  Modernizarea tehnologiilor existente de colectare, depozitare, tratare şi reciclare a deşeurilor menajere şi industriale de orice fel
  
• 
  Dezvoltarea staţiilor de tratare şi eliminare a deşeurilor industriale, a apelor poluate şi a deşeurilor chimice
  
• 
  Campanii de conştientizare în problema reciclării şi protecţiei mediului
  
• 
  Reabilitarea zonelor afectate de poluare împreună cu dezvoltarea unui management adecvat al deşeurilor de orice natură în acord cu standardele şi practicile de astăzi
  

În angajamentele asumate de România în procesul de negociere pentru aderare la UE este prevazută pentru judeţul Brăila realizarea a 2 depozite conforme cu reglementarile de mediu: Depozitul controlat de deşeuri menajere şi asimilabile industriale din localitatea Muchea, depozit conform de deşeuri muncipale în localitatea Ianca.

ROMAIR Consulting a elaborat Master planul pentru managementul deseurilor, tinand seama de aspectele tehnice primare ale sistemului de management integrat al deşeurilor pe fiecare componenţă de investiţii (colectare şi transport, tratare, depozitare, închidere depozite neconforme) si de evaluarea opţiunilor tehnologice în funcţie de particularităţile judeţului.

În cadrul analizei opţiunilor de management integrat al deşeurilor s-a optat pentru construirea unui nou depozit de deşeuri la Ianca, ce urmează să deservească zonele de transfer 2 şi 3. De asemenea, se vor mai construi: o staţie de transfer la Însurăţei şi două staţii de sortare şi de compostare lângă depozitele de deşeuri de la Muchea şi Ianca.

Zonele de colectare şi transfer

În urma analizei multicriteriale a rezultat Impartirea judetului Brăila in trei zone: Zona 1 – BRĂILA – Depozit; Zona 2 – IANCA; Zona 3 – ÎNSURĂŢEI

Planul investiţiilor prioritare pe perioada 2009 – 2013, necesare implementării sistemului integrat de management al deşeurilor solide include:

• 
  Componenta de transfer: Staţie Transfer Insurăţei
  
• 
  Componenta de tratare: Staţie de compostare Mucheea, Staţie de compostare Ianca, Staţie de sortare Muchea, Staţie de sortare Ianca
  
• 
  Inchiderea depozitelor neconforme din judeţ
  
• 
  Depozit Ianca
  

2. PATRIMONIUL NATURAL ŞI CULTURAL CONSTRUIT

2.1. PATRIMONIUL NATURAL

Ariile naturale protejate

În scopul garantării conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural, pe teritoriul judeţului au fost identificate o serie de arii naturale, care necesită a fi supuse unui regim special de protecţie şi conservare.

Din totalul arilor protejate din judetul Braila 3 sunt declarate la nivel national (un parc natural si 2 rezervatii naturale) si 2 la nivel judetean (o rezervatie forestiera si un monument al naturii): Balta Mică a Brăilei, Lacul Jirlău, Pădurea Camniţa, Pădurea Viişoara, Popina Blasova.

În scopul compatibilizării legislaţiei naţionale privind protecţia naturii cu cea a Uniunii Europene din domeniul respectiv, Guvernul României şi Ministerul Mediului au adoptat noi acte normative pentru garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural.

Conform Ordinului nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, siturile de importanţă comunitară din judeţul Brăila sunt următoarele: ROSCI0005 -Balta Albă – Amara – Jirlău – Lacul Sărat Căineni, ROSCI0006 - Balta Mică a Brăilei, ROSCI0259 - Valea Călmăţuiului

Cele şapte arii de protecţie specială avifaunistică din judeţul Brăila, instituite conform Hotărârii Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000, sunt: ROSPA0004 - Balta Albă – Amara – Jirlău, ROSPA0005 - Balta Mică a Brăilei, ROSPA0006 - Balta Tataru, ROSPA0040 - Dunărea Veche – Braţul Măcin, ROSPA0048 - Ianca – Plopu – Sărat, ROSPA0071- Lunca Siretului Inferior, ROSPA0077 – Măxineni.

Obiectivul principal îl constituie garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural prin:

• 
  menţinerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor şi a speciilor din flora şi fauna sălbatică;
  
• 
  asigurarea măsurilor speciale de ocrotire şi conservare în situ a bunurilor de patrimoniu natural.
  

Pentru atingerea acestor obiective se va institui un regim diferenţiat de protecţie, conservare şi utilizare a categoriilor de arii protejate menţionate mai sus.