I introducere documentaţia Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Brăila

Resurse de muncă

Analizarea datelor statistice furnizate de Institutul Naţional de Statistică prin Fişa Localităţii privind resursele de muncă ale judeţului Brăila la 1 ianuarie 2002 şi 1 ianuarie 2006 prin indicatorii specifici (resursele de muncă, populaţia activă, populaţia ocupată, şomerii) a relevat următoarele:

S-a observat că deşi resursele de muncă cresc în perioada analizată cu aproximativ 2,9%, populaţia activă înregistrează o uşoară scădere, iar cea ocupată este în stagnare. Creşterea înregistrată de resursele de muncă se poate explica şi prin faptul că a crescut vârsta de pensionare în perioada 2002-2006 şi de asemenea legislaţia muncii a acordat pensionarilor dreptul de a se angaja pentru a-şi suplimenta veniturile.

Dacă rata de ocupare a resurselor de muncă s-a menţinut la un nivel relativ constant în 2006 (55,8%) comparativ cu 2002 (55,3%), există o tendinţă de scădere în cazul ratei de activitate a resurselor umane în 2006 faţă de 2002 de la 61,4,9% la 56,9%.

Rata şomajului are o evoluţie pozitivă dacă comparăm valorile înregistrate în 2006 cu cele din 2002, înregistrând o scădere de la 11% la 5,7%. Cea mai mare pondere a populaţiei inactive o regăsim în mediul rural, aceasta reprezentând peste 60% din totalul populaţiei inactive a judeţului şi circa 41% din populaţia totală a judeţului. Atât în mediul rural, cât şi în mediul urban, ponderea persoanelor inactive de sex feminin o depăşeşte pe cea a inactivilor de sex masculin.

În perioada 2002 – 2006 numărul mediu de salariaţi ai judeţului Brăila a urmat un trend uşor ascendent crescând cu aproximativ 1%. Pe sectoare ale economiei naţionale, salariaţii erau distribuiţi astfel: 7,5% - în sectorul primar, 49,7% - în sectorul secundar, 42,8% - în sectorul terţiar.

Activităţile economice care se remarcă prin numărul mare de ocupaţi sunt: agricultura, vânătoarea şi silvicultura, industria prelucrătoare, comerţul şi construcţiile.

Ponderea salariaţilor în totalul populaţiei ocupate a judeţului pe activităţi economice înregistrează valori scăzute în cazul următoarelor activităţi: agricultură (9,3%), construcţii (59%), transport, depozitare şi comunicaţii (64,8%) şi tranzacţii imobiliare (66%)

În perioada 2004-2007, rata şomajului a avut o evoluţie pozitivă, înregistrând o scădere de 4,7 puncte procentuale ale ratei şomajului, mult mai spectaculoasă decât scăderea înregistrată la nivel regional (2,5 puncte procentuale) şi naţional (2,2 puncte procentuale). Deşi, atât în cazul bărbaţilor cât şi în cel al femeilor rata şomajului a cunoscut scăderi semnificative, este îngrijorător faptul că rata şomajului în rândul bărbaţilor are o valoare de două ori mai mare decât în cazul femeilor

Prognoza populaţiei 2006-2025

Din analiza situaţiei existente cu privire la stadiul de dezvoltare socio-demografică a judeţului Brăila, rezultă că, în profil teritorial, se manifestă o serie de disfuncţionalităţi în dezvoltarea armonioasă şi echilibrată a zonelor şi localităţilor acestuia, cu evoluţii spre situaţii critice , care necesită măsuri de atenuare şi eliminare prin politici specifice.

În elaborarea proiectării demografice a populaţiei judeţului Brăila s-a utilizat metoda globală pe baza sporului mediu anual de creştere coroborată cu Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în anul 2025 elaborată de INS.

În perioada 2006-2025, la nivelul judeţului Brăila se vor înregistra scăderi ale populaţiei cu aproximativ 18,9%. De remarcat faptul că în mediul urban evoluţia descendentă a populaţiei este mult mai accelerată decât în mediul rural (-19.9% în urban faţă de -17.2% în rural). În 19 din cele 44 de localitaţi ale judeţului sunt preconizate diminuări ale populaţiei de peste 20%.

Distribuţia pe vârste a populaţiei judeţului Brăila, conform Proiectării populaţiei României în profil teritorial până în anul 2025 elaborată de Institutul Naţional de Statistică, va avea următoarea evoluţie:

• 
  în cifre absolute populaţia va scădea la nivelul tuturor grupelor de vârstă, cea mai mare pierdere de populaţie fiind preconizată în rândul populaţiei adulte (50542 persoane), urmată fiind de populaţia tânără (17769 persoane). Populaţia de 65 ani şi peste va înregistra o creştere procentuală (ca pondere în populaţia totală) de 3,4%, şi o scădere în cifre absolute de aproximativ 1200 persoane.
  
• 
  populaţia urbană va cunoaşte o descreştere mai puternică decât cea înregistrată în mediul rural.
  

Măsurile destinate reducerii fenomenelor demografice negative trebuie să se bazeze pe relansarea economică. Deşi dezvoltarea economică nu conduce în mod necesar la o creştere demografică bazată pe spor natural, ea ar stimula, într-o mai mare măsură, reducerea emigrării din zonă. Creşterea populaţiei în vârstă de 65 de ani şi peste conduce la nevoi ridicate în ceea ce priveşte serviciile de sănătate şi asistenţă socială şi la creşterea cheltuielilor sociale datorită presiunii acestei categorii de populaţie asupra populaţiei active.

3. STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE

3.1. AGRICULTURA, SILVICULTURA, PISCICULTURA

3.1.1.Potenţialul funciar

Structura utilizării terenurilor este adaptată formei de relief predominante, câmpia precum şi existenţei lucrărilor de amenajare şi ameliorare funciară. caracteristicile categoriilor de folosinţă a fondului funciar reprezintă o bună oportunitate de desfăşurare a unor activităţii economice viabile şi profitabile în diverse sectoare de activitate ale economiei rurale din judeţului Brăila.

Judeţul Brăila are o structură a fondului funciar favorabilă dezvoltării sectorului agricol, datorită ponderii ridicate a terenurilor agricole, care la sfârşitul anului 2007, însumau 81,4% din suprafaţa totală a judeţului.

Terenurile forestiere ocupă 5,9% din suprafaţa totală (28300 hectare) fiind extrem de scăzute în raport cu media naţională (28%). O caracteristică deosebit de importantă a judeţului Brăila este dată de ponderea însemnată ocupată de ape şi bălţi (6,5%), pondere aproape dublă faţă de media naţională (3,5%). În condiţiile trecerii la economia de piaţă majoritatea componentelor fondului funciar au fost privatizate într-o proporţie considerabilă: 69,1% din suprafaţa judeţului.

Terenuri agricole

Modelul structural al fondului funciar agricol oferă posibilităţi semnificative de dezvoltare a economiei rurale, prin practicarea unei agriculturi diversificate, cu largi posibilităţi de îmbinare a ramurilor şi de dezvoltare a unei agriculturi complexe.

La sfârşitul anului 2007 cea mai mare pondere în structura fondului funciar agricol a fost deţinută de terenurile arabile (90%) care au fost urmate de păşuni (8,5%). Se poate discuta, în cazul judeţului Brăila, de existenţa unei ponderi însemnate a terenurilor arabile, care se situează mult deasupra mediei naţionale (64,5%). Ponderea celorlalte categorii de folosinţă este redusă ele însumând împreună numai 10% din totalul suprafeţei agricole.

Prin aplicarea legilor fondului funciar, în judeţul Brăila, ponderea terenului agricol aflat în proprietate privată a crescut an de an, ajungând în anul 2007 să reprezinte o pondere de 80%.

Modelul structural al fondului funciar agricol oferă posibilităţi semnificative de dezvoltare a economiei rurale, prin practicarea unei agriculturi diversificate.

Analiza la nivel de localitate a ponderii păşunilor a condus la identificarea unor microsisteme rurale, în funcţie de ariile de convergentă geografică favorabile acestor categorii de folosinţă: zona de sud-est se caracterizează prin prezenţa unor comune în care ponderea păşunilor şi a fâneţelor deţine valori mai reduse de 4%; zona vestică a judeţului unde sunt localizate o serie de comune care deţin păşuni şi fâneţe într-o pondere cuprinsă între 24,75% şi 46,31%.

Ponderea viilor şi livezilor în suprafaţă agricolă totală defineşte, în sens statistic, oportunităţile economice de care anumite zone rurale ale judeţului pot beneficia. În anul 2006, în judeţul Brăila viile prezentau următoarea structura: 18% vie altoită şi 82% vie hibridă. Acest fenomen a avut loc contrar tendinţei ţărilor europene care au eliminat viile hibride. Un potenţial viti-pomicol mai însemnat se găseşte în comunele: Tichileşti, Viziru, Tufeşti şi Berţeştii de Jos.

3.1.2. Calitatea solurilor

Calitatea solului este determinată de factori naturali cum sunt relieful, clima, vegetaţia, timpul, dar şi de factori antropici.

Datorită uniformităţii condiţiilor pedoclimatice, în judeţul Brăila s-a dezvoltat o gamă de soluri mai puţin variată: cernoziomurile carbonatice cu variantele lor afectate de hidromorfie, soluri nisipoase (cca. 25ooo ha), solurile aluviale, inclusiv aluviunile (cca. 150000 ha), solonceacurile şi soloneţurile (cca. 54000 ha).

Terenurile agricole se clasifică din punct de vedere geomorfologic în următoarele clase principale:

I. Clasa cernisoluri (molisoluri): kastanoziomuri (soluri balane), cernoziom (tipic, cambic), faeoziom;

II.Clasa hidrisoluri (hidromorfe): gleisol (lacoviste, sol gleic);

III. Clasa solurilor halomorfe: solonceac, solonet

IV.Clasa solurilor neevoluate (protisolurilor): regosol, psamosol, aluviosol (sol aluvial, protosol)

Restricţiile calităţii solurilor, cu referire la degradare şi potenţialul productiv redus, se regăsesc în următoarele grupări de soluri: soluri sărăturate sau afectate de sărăturare, soluri afectate de exces de umiditate, soluri afectate de compactare, soluri afectate de eroziune eoliană, zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole.

Gruparea terenurilor in clase de calitate (după pretabilitatea la folosinta arabila)

Din punct de vedere al calităţii, pe baza notelor de bonitare, terenurile agricole se clasifică în 5 clase de pretabilitate la arabil (I, II, III, IV, V). Cele mai severe limitări se întâlnesc la terenurile din clasele a IV şi a V-a (11,5%) din teritoriu. Dintre acestea cca. 4,3% sunt terenuri neproductive.

Clasa I. (Foarte bună)- Terenuri fără limitări în cazul utilizării ca arabil (48.615 ha - 10,2% din total judeţ)

Clasa a II-a. (Bună) - Terenuri cu limitări reduse în cazul utilizării ca arabil (184.024 ha – 38,6%) - în general aceste terenuri au o pretabilitate bună la arabil, ele constituind a doua clasă ca pondere în cadrul judeţului.

Clasa a III-a. – (Mijlocie) - Terenuri cu limitări moderate în cazul utilizării 198.805 ha (39,7%) - este clasa cea mai răspândită în cadrul judeţului iar împreună cu clasa a II-a are o pondere de cca. 78,3%. Şi aici limitările moderate sunt cele legate de sol, de teren. Apare ca nouă limitarea de pantă, pentru terenurile moderat înclinate (15-20%) situate pe versanţii văilor din cuprinsul judeţului.

Clasa a IV-a. – (Slaba)- Terenuri cu limitări severe în cazul utilizării ca arabil (34.497 ha -7,2%).

Clasa a V-a. – (Foarte slaba)- Terenuri cu limitări extrem de severe care nu pot fi folosite ca arabil (20.634 ha -4,3%)
3.1.3. Lucrări de imbunatatiri funciare

Judeţul Brăila ocupă unul din primele locuri din ţară în ceea ce priveşte suprafaţa amenajată cu sisteme de îmbunătăţiri funciare (irigaţii şi desecări).

Pentru înlăturarea efectelor negative ale fenomenelor climatice extreme (alternarea pe o lungă perioadă de timp a perioadelor de secetă cu cele de exces de umiditate pe aceleaşi terenuri) şi pentru prevenirea degradării terenurilor prin eroziuni ale solurilor în judeţul Brăila au fost executate, în majoritate înainte de 1990, următoarele tipuri de lucrări de îmbunătăţiri funciare: irigaţii (379.579 ha), desecări (257.915 ha), combaterea eroziunii solului (2.247 ha).

Judeţul Brăila a urmat tendinţa generală de reducerea a suprafeţelor cu lucrări de îmbunătăţiri funciare ce a caracterizat întreaga ţară.

Amenajările de îmbunătăţiri funciare din judeţul Brăila sunt de tip complex - irigaţii şi desecare care funcţionează simultan sau alternativ primavara, vara sau toamna în funcţie de necesităţile zonei:

Amenajări pentru irigaţii

În prezent utilizarea acestor amenajări rămâne redusă: în anul 2007 a fost irigată efectiv o suprafaţă de numai 111776 hectare (31,1%). Reducerea suprafeţelor efectiv irigate reprezintă de fapt rezultatul unui cumul de factori dintre care cai mai importanţi sunt: scăderea interesului micilor producători agricoli care sunt lipsiţi de mijloace materiale; reforma funciară care a pulverizat terenurile agricole în mici proprietăţi şi numeroase parcele; costurile mari pentru irigarea culturilor; reorganizările instituţionale frecvente; constituirea cu dificultate a Organizaţiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI) al căror cadru legal a fost creat prin Legea Fondului Funciar nr.138/2004 etc.

Amenajări pentru desecare

În scopul ameliorării procesului de sărăturare a solurilor, în sistemele hidroameliorative există amenajări de îmbunătăţiri funciare aplicate în regim complex: irigaţii şi desecare – drenaj, care au şi rolul de spălare a solurilor.

Amenajari pentru combaterea eroziunii solului

Pe teritoriul judeţului au fost amenajate lucrări de Combaterea Eroziunii Solului executate în majoritate înainte de 1990, pe o suprafaţă de 2247 ha în sistemul Ialomiţa Călmăţui.

Disfuncţionalităţi legate de utilizarea amenajărilor de îmbunătăţiri funciare

• 
  După anul 1990, degradarea şi devalizarea instalaţiilor existente, costurile ridicate şi lipsa instalaţiilor de udare pe terenurile particulare constituie principalele cauze ale neaplicării irigaţiilor pe suprafeţele amenajate. Începând cu anul 1994 s-a declanşat acţiunea de modernizare a unor sisteme de irigaţii. Lipsa resurselor financiare face ca procesul să demareze greu. De asemenea, procesul de degradare al unor sisteme de irigaţii se amplifică din lipsa fondurilor necesare întreţinerii şi supravegherii lor.
  
• 
  Supradimensionarea sistemelor de irigaţii şi desecări şi procesele de degradare şi distrugere petrecute după 1990 au avut drept consecinţă imposibilitatea de exploatare, în condiţii de eficienţă economică, a suprafeţelor amenajate.
  
• 
  Lucrările îmbunătăţiri funciare sunt executate în majoritate înainte de 1990 şi necesită măsuri de reabilitare şi modernizare, unele din acestea fiind nefuncţionale din cauza lipsei echipamentelor de exploatare, a neasigurării fondurilor pentru realizarea lucrărilor de întreţinere şi exploatare conform planurilor tehnice şi regulamentelor de exploatare. De asemenea necesită adaptarea capacităţilor de irigaţie la resursele de apă disponibile în regiunea studiată.
  
• 
  Gradul de utilizare a irigaţiilor înregistrează nivele deosebit de scăzute, fiind în funcţiune aproximatix 160.000 ha. din întreaga suprafaţă amenajată cu acest tip de lucrări, din totalul de aproape 400.000 ha cât au fost amenajate până în anii 90.
  
• 
  Proiectele de extindere a suprafeţelor irigate sunt limitate.
  
• 
  Pe de altă parte, irigarea neraţionala are efecte negative atat asupra productiei cat si asupra solului si, in general, a mediului inconjurator.
  
• 
  O problema deosebita o ridica amenajarile de desecare, unde datorita depozitarii reziduurilor menajere pe marginea sau in interiorul canalelor de desecare, in urma precipitatiilor, reziduurile sunt antrenate de apa, ducand la colmatarea canalelor, podetelor, existand pericolul inundarii unor suprafete de teren sau chiar gospodarii si a deteriorarii calitatii apei ce se descarca in emisari (sau rauri).
  
• 
  Degradarea lucrărilor de combatere a eroziunii solului din lipsa fondurilor pentru întreţinere.
  

3.1.4. Potenţialul agricol

Suprafaţa cultivată la nivelul judeţului Brăila, în anul 2006, a fost de 294.254 ha reprezentând 3,7% din suprafaţa cultivată la nivel naţional. În perioada 2002-2006 s-a înregistrat o scădere cu 12%, tendinţa de scădere a suprafeţei cultivate fiind înregistrată şi la nivel naţional.

Ponderea suprafeţelor cultivate de sectorul privat, în judeţul Brăila, a ajuns la 98,8% în 2006 cu diferenţe în funcţie de culturi: astfel ponderea sectorului privat variază de la 91,2% la furajele verzi la 100% în cazul culturilor de sfeclă de zahăr, tutun, mazăre, cartofi de toamnă, pepeni verzi.

Principalele culturi întâlnite, la nivelul judeţului Brăila, sunt porumbul, grâul, floarea soarelui, legumele şi cartofii. Din suprafaţa totală cultivată cu aceste culturi, ponderea cea mai mare o deţine porumbul 38,6%, urmat de grâu 35,1%, floarea soarelui 24,4%, legume 1,5% şi cartofi 1,5%.

Ponderea mare a suprafeţelor cultivate cu cereale în judeţul Brăila este specifică unei agriculturi extensive cum este, de fapt, întreaga agricultură românească. Dintre cereale, în anul 2006, porumbul ocupă o pondere de 56,9%, urmat de grâu 33,3% şi de orz şi orzoaică 8,6%.

Producţia vegetală

În perioada 1990-2005, producţia medie la majoritatea culturilor a înregistrat valori oscilante şi reduse în raport cu potenţialul natural existent. Această situaţie a fost determinată în principal de condiţiile climaterice, dar şi de fragmentarea puternică a terenurilor agricole, insuficienţa investiţiilor în agricultură, calitatea seminţelor şi respectarea tehnologiilor de cultură.

Producţiile medii pe hectar la culturile de cereale, în judeţul Brăila, au înregistrat o creştere de 1,1% în anul 2006 faţă de 1990, existând fluctuaţii anuale mari, în funcţie de condiţiile climatice. În anul 2006, producţia medie la cereale la nivelul judeţului Brăila este de 3.641 kg/ha mai mare decât media pe regiune 3.152 kg/ha şi pe ţară 3.081 kg/ha. Valorile producţiei de porumb la hectar sunt cuprinse într-un interval de la 1.514,4 kg/ha în comuna Roşiori până la 4.900,1 kg/ha în comuna Frecăţei. Grâul este a doua cultură ca importanţă la nivelul judeţului, cultivată pe o suprafaţă de 87.658 ha, producţia totală de grâu este de 217.954 tone, cu o productivitate medie la hectar de 2.486,4 kg/ha.

Dintre categoria plante pentru industrializare, pe teritoriul judeţului Brăila, se cultivă: tutun, plante oleaginoase şi sfeclă de zahăr.

Plantele de nutreţ prezente la nivelul judeţului Brăila, sunt: furajele verzi anuale, porumb verde furajer, furaje perene (lucernă şi trifoi). Producţia medie la hectar, în perioada 1990-2006, a crescut la următoarele culturi: furaje verzi perene 12,4% (lucernă 9,5%) şi porumbului verde furajer 115,7%; şi a scăzut în cazul furajelor verzi anuale 35,4%.

Suprafeţele ocupate cu vii pe rod, în judeţul Brăila, au înregistrat o creştere, în perioada 1990-1995, de la 5.409 ha la 7.754 ha având la bază creşterea suprafeţelor cu vii hihride. În perioada 1990-2006, producţia de struguri a evoluat cu variaţii mari de la un an la altul sub influenţa mutaţiilor semnificative ale suprafeţelor cu vii pe rod şi a condiţiilor de umiditate si căldură specifice.

Producţia totală de fructe, în judeţul Brăila, a fost de 10.608 tone, în 2006. Această producţie reprezintă 6,4% din producţia de fructe a regiunii de dezvoltare Sud-Est şi 0,7% din cea a ţării. O revigorare semnificativă a avut loc, în perioada 2002-2006, la majoritatea fructelor, producţia totală de fructe a crescut de la 4.128 tone la 10.608 tone.

Potenţialul zootehnic

Judeţul Brăila are tradiţie în creşterea animalelor, dar cu toate acestea, din cauza lipsei de integrare a activităţilor dintre sectorul agricol (vegetal şi animal) cu sectoarele de procesare şi comercializare, zootehnia a devenit o afacere neatractivă pentru mulţi crescători de animale.

Exprimat în unităţi convenţionale şeptelul judeţului Brăila, în anul 2006, însuma 284.804 UVM. Faţă de anul 1990, numărul de unităţi vită mare a scăzut cu 38,6%. Categoriile de animale care au înregistrat cele mai accentuate scăderi au fost bovinele (54%) şi porcinele (51%).

În anul 2006, structura producţiei de carne, din judeţul Brăila, a fost următoarea: 73,6% carne de porc, 10,8% carne de bovine, 9,3% carne de păsări, 6,3% carne de ovine şi caprine. Producţia de lapte de vacă a fost compusă din 90,9% lapte de vacă şi 9,1% lapte de oaie.

Exploataţii agricole

La sfârşitul anului 2005, numărul exploataţiilor agricole din judeţul Brăila era de 61314 unităţi, din care 352 exploataţii cu personalitate juridică şi 60962 exploataţii agricole individuale. Numărul total al exploataţiilor agricole din judeţul Brăila, în perioada 2002-2005, a scăzut cu 3,75%, reduceri înregistrându-se atât la nivelul exploataţiilor individuale (3,74%) cât şi la nivelul unităţilor cu personalitate juridică, de la 373 la 352, respectiv cu 5,63%.

La sfârşitul anului 2005, cele mai multe exploataţii agricole din judeţul Brăila deţineau, la categoria construcţii agricole: adăposturi pentru păsări (37380), urmate de adăposturi pentru porcine (35098), adăposturi pentru bovine şi cabaline (30873), pătule/şure sau fânare (24203), magazii/hambare pentru cereale (17528) şi saivane/adăposturi pentru ovine şi caprine (12915). Un număr de 215 exploataţii agricole deţineau silozuri pentru depozitarea nutreţurilor, iar staţii de epurare şi bazine pentru dejecţii deţineau doar 12 exploataţii agricole.

Unităţile agricole cu personalitate juridică din judeţul Brăila au înregistrat, în perioada 2002-2005, o scădere numerică de 5,63%. Asistăm totuşi la o dinamică pozitivă a numărului de societăţi comerciale, care creşte de la 189 la 199 de unităţi (5,29%).

Gradul de mecanizare

Parcul de tractoare şi maşini agricole din judeţul Brăila a înregistrat o evoluţie ascendentă în perioada 2002-2006, la majoritatea categoriilor. Cea mai importantă creştere se înregistrează la categoria combine autopropulsate pentru recoltat păioase (20,26%), cultivatoare mecanice (10,91%), pluguri pentru tractor. O dinamică ascendentă, mai moderată însă, regăsim şi la categoria tractoare agricole fizice, de 2,42%. În acelaşi timp, numărul combinelor autopropuslate pentru recoltat furaje scade cu 25%.

Această dinamică pozitivă a parcului de tractoare şi maşini agricole se datorează, în principal, eforturilor depuse de sectorul privat, care deţinea, la nivelul anului 2006, cea mai mare parte a numărului de unităţi, din totalul judeţului Brăila, pe categorii: tractoare – 96,72%, pluguri – 98,76%, cultivatoare mecanice – 98,01%, combine pentru recoltat păioase – 99,34.

Priorităţi:

• 
  Finalizarea reformei proprietăţii funciare
  
• 
  Protecţia şi îmbunătăţirea capacităţii productive a solurilor
  
• 
  Încurajarea/facilitarea investiţiilor în exploataţiile agricole
  
• 
  Susţinerea activităţilor destinate valorificării producţiei agricole
  
• 
  Dezvoltarea serviciilor pentru agricultură
  
• 
  Încurajarea pluriactivităţii în agricultură, mai ales în comunele cu profil ocupaţional mixt
  
• 
  Asistenţa tehnică şi logistică acordată fermierilor.
  

3.1.5.Silvicultura

În judeţul Brăila, vegetaţia forestieră este slab dezvoltată. În anul 2007 cu o suprafaţă de 26900 hectare pădurile şi terenurile forestiere ocupau aproximativ 5,9% din suprafaţa totală a judeţului. Judeţul Brăila datorită poziţionării geografice deţine numai păduri de foioase (plop, salcie, salcâm, stejar, etc.).

În ceea ce priveşte volumul de lemn recoltat, în perioada 2002-2006, acesta a scăzut cu 18,26%, de la 95,8 la 78,3 mii mc. La nivelul structurii pe specii, volumul de lemn recoltat la categoriile stejar şi diverse specii moi scade cu peste 80% (la stejar), respectiv 21,01% (diverse specii moi), în timp ce la diverse specii tari creşte de la 7,3 mii mc la 9,3 mii mc (cu 27,39%).

Cantitatea totala de masa lemnoasa pusa in circuitul economic a fost mai mare cu cca 7000 m³ in anul 2009, fata de anul 2008. Aceasta a fost valorificată catre populatie in vederea incalzirii si mai ales de catre agenti economici in scop industrial. In principal este vorba de esente moi (salcie si o cantitate mai mare de plop), rezultate in principal din produse principale (ca urmare a taierilor rase si de regenerare), dar si produse secundare (din curatiri si rarituri) si produse accidentale.

La evaluarea resurselor forestiere un aport important au „produse accesorii ale pădurii”. Această denumire se referă la natura produselor şi la volumul acestora care în raport cu lemnul reprezintă o cantitate şi o valoare economică mai redusă. În categoria prezentată intră produse diverse cum ar fi: fructele de pădure şi ciupercile comestibile, carnea animalelor, păsărilor şi peştilor de pădure, produsele obţinute din culturile agrosilvice etc.

Suprafaţa fondului cinegetic din judeţul Brăila acoperea, la nivelul anului 2006, 462955 ha. Principalele specii de interes cinegetic ce deţin ponderi însemnate în fondul totalul al regiunii de dezvoltare Sud-Est sunt: fazan (27,02%), iepure de câmp (22,65%), vulpe (15,61%), potârniche (12,20%) şi căprior (12,18%) .

În perioada 2002-2006, producţia unităţii silvice a crescut de la 4314,1 la 11278,5 mii lei, respectiv cu 161,44%. Această tendinţă este evidentă şi la nivelul categoriilor de produse silvice, unde cifra de afaceri înregistrează creşteri importante: produse accesorii – de la 5,8 la 17,6 mii lei, alte valorificări – de la 147,8 la 338,1 mii lei. Excepţia face categoria produse vânătoreşti, unde cifra de afaceri scade în intervalul 2002-2006 cu 50,79%, de la 97,7 la 48,1 mii lei .

Starea de sănătate a pădurilor s-a înrăutăţit în ultimii ani, atât din cauza condiţiilor naturale şi din lipsa preocupării pentru igienizarea pădurilor, realizarea în timp util a lucrărilor de îngrijire a arboretelor, lipsa de conştiinţă civică a locuitorilor etc.

La nivelul anului 2007, 1309 ha de sol acoperit cu vegetaţie forestieră prezintă riscuri datorate umidităţii, sărăturării şi a altor fenomene de degradare, ceea ce reprezintă doar 4,8% din totalul suprafeţei fondului forestier al judeţului.

Conform Rapoartelor anuale privind starea factorilor de mediu în judeţul Brăila, întocmite de Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila, problemele apărute la nivelul fondului forestier în anul 2009 au fost determinate atât de cauze naturale, cât şi activitatea antropică:

Cauze naturale: O suprafata totala de 15878 ha de padure a fost afectata in anul 2009 astfel: 12 ha de incendii (in Padurile Cravia, Lacu Sarat, Balaia si Jirlau.), 15721 ha de inundatii si 145 ha de seceta.

Taierile ilegale : Probleme deosebite s-au intalnit in fondul forestier situat in imediata vecinatate a localitatilor rurale - padurile Visani, Camnita, Gradistea, Custura si Boarca. In anul 2009 a fost sustras prin taieri ilegale un volum lemnos mai mic, de 152 m³ fata de 270 m³ in anul 2008.

Pasunat : In Balta Mica a Brailei a continuat forma de pasunat abuziv in regim de salbaticie, insa in proportii mult mai reduse prin comparatie cu anii precedenti, ca urmare a masurilor intreprinse de catre personalul silvic, cat si de cel de paza din cadrul administratiei parcului natural.

Conform Ordinului MAPAM nr.130/2005 pentru aprobarea zonelor deficitare în păduri, toată suprafaţa judeţului Brăila este considerată deficitară.

Conform evidenţelor Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si Vanatoare Focsani, in anul 2009 s-a împădurit o suprafaţă totală de 653 ha, din care 197 ha regenerări naturale şi 456 ha prin împăduriri. Tot în acest an s-a mai împadurit prin lucrări de reconstrucţie ecologică, contractate la nivel de ITRSV Focşani, o suprafaţă de 426,34 ha, finanţate din fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică şi din bugetul de stat.