I introducere documentaţia Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Brăila

Densitatea populaţiei

Densitatea populaţiei în judeţul Brăila este de 77,1 locuitori/km², valoare mai scăzută decât cea de la nivel naţional( 90,5 locuitori / km², la 1 iulie 2006). Densitatea populaţiei în municipii şi oraşe este 518,9 locuitori/km², iar în comune aceasta are valori scăzute – 29,8 locuitori/km². Populaţia este foarte concentrată în municipiul Brăila, densitatea populaţiei având valoarea de 4936,6 locuitori/km², urmată de oraşul Făurei: 223,5 locuitori/km². La extrema cealaltă, oraşul Însurăţei are o densitate mai mica chiar decât a multor localităţi rurale: 34,4 locuitori/km².

Structura populaţiei pe medii, sexe şi grupe de vârstă

Judeţul Brăila înregistra în 2006 o populaţie totală de 367661 locuitori, a căror distribuţie pe medii este: 65,2% în urban (cu cca 10 procente mai mare decât la nivel naţional si regional) şi 34,8% în rural, pondere mult mai mică decât cea înregistrată la nivel de ţară sau regiune.

În ceea ce priveşte structura pe sexe a populaţiei zonei studiate aceasta nu diferă de cea înregistrată la nivelul ţării. Realizând o analiză a structurii pe sexe a populaţiei pe medii se observă că ponderea femeilor este mai ridicată în mediul urban, fiind de 52,0%, faţă de mediul rural unde atinge doar valoarea de 49,9%.

Pentru a analiza evoluţia unei populaţii este necesar să cunoaştem structura ei pe vârste precum şi principalii indicatori ai mişcării naturale (natalitate şi mortalitate) şi ai mişcării migratorii. În ultimii 5 ani populaţia judeţului Brăila a cunoscut un uşor proces de îmbătrânire, în sensul că ponderea populaţiei vârstnice (în vârstă de 65 de ani şi peste) a crescut de la 15,3% în 2002 la 16,5% în 2006, iar concomitent ponderea populaţiei tinere (0-14 ani) a înregistrat o scădere de la 16,2% la 14%.

Piramida vârstelor pentru Judeţul Brăila la nivelul anului 2006 ne indică faptul că segmentul cu cea mai mare reprezentare în populaţie este cel al persoanelor între 35 şi 39 de ani, urmat fiind de cele între 30 şi 34 de ani şi 25 şi 29 de ani. Cu toate acestea din îngustarea bazei piramidei se poate observa o scădere dramatică a natalităţii în ultimii 15 ani.

Calitatea, amploarea şi ritmul vieţii socio-economice în zona studiată sunt direct influenţate de evoluţia demografică în general şi de mişcarea naturală şi de procesul de îmbătrânire demografică în special. Efectele acestora pot fi puse în evidenţă de raportul de dependenţă după (raportul dintre populaţia în vârstă de muncă (15-64 ani) şi restul populaţiei) şi ne arată sarcina socială pe care o suportă segmentul populaţiei adulte. Pentru judeţul Brăila acest indicator în 2006 are valoarea de 438‰ ( 647,1 în urban, 346,9 în rural), valoare aflată peste media pe ţară – 433‰ (461,4 în urban, 433,0 în rural), ceea ce înseamnă că 1000 de persoane în vârstă de muncă susţin 438 de persoane inactive, deci sarcina socială a populaţiei în vârstă de muncă din zona studiată este mai mare decât cea pe care o suportă populaţia ţării din aceeaşi categorie.

Durata medie a vieţii în judeţul Brăila se situează puţin sub media pe ţară. Din 2002 în 2006 aceasta a crescut atât la bărbaţi (cu 1,9 ani) cât şi la femei (0.6 ani). Creşterea duratei medii a vieţii a fost mai pregnantă în mediul rural al judeţului, de la 69,78 ani în anul 2002 la 72,78 ani în 2006.

Populaţia după etnii

După etnie, populaţia judeţului Brăila este destul de omogenă. Astfel, majoritatea locuitorilor judeţului Brăila (97,2%) s-au declarat la recensământul din martie 2002 ca fiind români, 1,6% romi, 0,9% ruşi-lipoveni şi 0,3% alte naţionalităţi. Această distribuţie diferă semnificativ de cea înregistrată la nivel naţional, unde românii reprezintă numai 89,5% iar alte etnii 10,5%.

Populaţia după religie

Din punct de vedere al religiei, la recensământul din anul 2002, 98,1% din populaţia judeţului era ortodoxă, 0,7% creştină de rit vechi, 0,3% romano-catolică şi 0,9% de altă religie. În mediul rural, numai 0,8% din populaţie aparţine unei alte religii decât cea ortodoxă, în timp ce în urban numărul acestora este mult mai mare: 1,2% sunt creştini de rit vechi iar 0,9% de altă religie.

Mişcarea naturală şi migratorie

Dintre componentele care determină evoluţia populaţiei se remarcă ca importanţă cele două tipuri de mişcări ale populaţiei: mişcarea naturală (natalitatea şi mortalitatea) şi mişcarea migratorie .

În anul 2006 în judeţul Brăila rata natalităţii avea valoarea de 8,6‰, valoarea înregistrată în rural fiind mult mai mare decât cea înregistrată în mediul urban (9,6‰ faţă de 8,1‰). În urma analizei comparative rural-urban între anii 2000 – 2006 se constată o scădere a natalităţii la nivelul ambelor medii, mult mai accentuată însă în rural (de la 11,8‰ la 9,6‰). Rata natalităţii în Brăila este însă mult mai mică decât cea înregistrată la nivel naţional.

Rata mortalităţii avea în 2006 în judeţul Brăila valoarea de 12,4‰ valoare superioară celei înregistrate pentru România (12 ‰). Rate ale mortalităţii deosebit de mari (peste 20‰) se înregistrează în localităţile Tudor Vladimirescu, Racoviţa, Scorţaru Nou şi Gemenele. De fapt, 36 din cele 44 de localităţi studiate au rate de mortalitate situate peste media pe judeţ.

Sporul natural este un indicator care reflectă echilibrul existent între natalitate şi mortalitate. Sporul natural pentru zona de referinţă înregistrează o valoare negativă (-3,8‰).

Migraţia reprezintă totalitatea stabilirilor şi plecărilor cu domiciliu înregistrate la nivelul zonei studiate, iar datele care reflectă acest fenomen demografic arată că în zona supusă analizei demografice sporul migrator înregistra în 2006 o valoare negativă de -3,1‰, cu o diferenţă semnificativă între cele două medii, -5,1‰ în urban, faţă de 0,5‰ în rural.

Sporul anual al populaţiei, calculat luând în considerare atât sporul natural cât şi migraţia netă, în judeţului Brăila în 2006 a fost de -6,9‰.