Management general

Scopul este de a ajuta studenţii să înveţe cum să aplice principiile de organizare în proiectarea unei organizaţii.

Nivelul 1. Activitatea individuală (10 minute).

Nivelul 2. Activitatea în echipe mici (20 minute).

Nivelul 3. Discuţii (15 minute).

Procedeul.

Nivelul 1. Fiecare student trebuie să studieze Problema situaţie a şcolii de business.

Problema situaţie a şcolii de business.

Sunteţi membru al Consiliului Studenţesc a Şcolii de Business din cadrul Universităţii Valley. Noul decan a şcolii a rugat Consiliul Studenţesc să ofere sugestii asupra modului de organizare a şcolii astfel ca ea să asigure optimul de servicii pentru toţi cei implicaţi.

Universitatea Valley este susţinută de taxele plătite de studenţi. Şcoala sa de Business are 4.000 studenţi în business şi 300 MBA studenţi în aria urbană cu o populaţie de 500.000. Necesarul de personal se prezintă astfel:

(1)Postul de decan plus următoarele:

(1)Secretară;

(1)Asistent administrativ;

(1)Funcţionar de acumulare a fondurilor.

(2)Posturi asociate postului de decan:

(1)Postul de administrator licenţiat;

(1)Administrator consultant pentru studenţi;

(3)Consilieri studenţeşti.

(141)Profesori pentru facultăţi după cum urmează:

(15) Facultatea de Contabilitatea;

(15) Facultatea de Economia;

(15) Facultatea de Finanţe;

(15) Facultatea de Business Internaţional;

(15) Facultatea de Management;

(15) Facultatea de Sisteme informaţionale în management;

(15) Facultatea de Marketing.

(8)Şef de catedră.

(1)Biroul de cercetare responsabil pentru:

(1) Director pentru/şi cercetare.

(2)asistente

(1)Director principal.

(2)asistente

(1)Redactor-şef (la ziar)

(2)asistente

(1)Administratorul seriei de cursuri privind micul business.

(1)Şef de studii responsabil pentru:

(1)Administratorul Centrului de dezvoltare a managementului.

(3)asistente

(1)Administratorul educaţiei cooperante.

(1)Administratorul dispozitivelor responsabil pentru:

(1)Coordonatorul echipamentului.

(1)Coordonatorul laboratorului.

(1)Coordonatorul Centrului de redactare.

(6)Asistente

(4)Secretare

Pe lângă aceasta Şcoală de Business are un Consiliu de Consultanţă compus din liderii locali a căror rol este de a consulta decanul în diferite probleme. Mai există şi grupul Asociaţilor compusă din persoanele car au contribuit cu sume mari de bani, echipamente şi servicii. în final mai este şi Consiliul Studenţesc compus din membri ai organizaţiei studenţeşti de business. Consiliul Studenţesc a fost fondat pentru a facilita comunicarea între Şcoala de Business şi studenţii săi.

Utilizând informaţia de mai sus creaţi un tabel/schemă cu o structură optimă pentru Şcoala de Business pe pagina următoare.

Nivelul 2. Profesorul va împărţi grupa în echipe mici. Fiecare echipă va perfecţiona schema cu structura organizaţională a Şcolii de Business de la pag. 74 bazându-se pe informaţia din Problema Situaţie a Şcolii de Business.

Nivelul 3. Reprezentanţii echipelor vor prezenta deciziile echipelor.

Întrebări pentru discuţii.

Care departamente au fost cel mai des utilizate de studenţi? Care tip de departamentalizare?

Care sunt avantajele şi dezavantajele tipurilor de departamentalizare utilizate de studenţi?

Credeţi că sfera de control este aceeaşi în toate domeniile?

Testul 2. Analiza schemei organizaţiei.

Scopul este de a ajuta studenţii să înţeleagă relaţiile organizaţionale reprezentate de funcţiile (rolurile) de bază care se găsesc în schema organizaţiei.

Nivelul 1. Activitate individuală (înaintea orelor).

Nivelul 2. Activitatea în echipe mici (30 minute).

Nivelul 3. Discuţii (15 minute).

Procedeul.

Nivelul 1. înaintea orelor fiecare student trebuie să recapituleze materialul teoretic referitor la concepţiile organizaţionale critice, aşa ca sfera de control, înţelegerea comenzilor, seria (lanţul) de comenzi, limitele, domeniul/sfera şi personalul.

Nivelul 2. Profesorul va împărţi grupa în echipe mici. Fiecare echipă va studia schema organizaţională pentru corporaţia Chaos de la pag. 76-77 şi va completa foaia cu Problemele Corporaţiei Chaos de la pag. 77. Fiecare echipă va mai avea sarcina de a reconstrui o porţiune din organizaţie la pag. 77. de exemplu se poate da sarcina de a organiza următoarele elemente ale Corporaţiei Chaos.

• 
  Rolul/funcţia Vicepreşedintelui.
  
• 
  Rolul/funcţia personalului.
  
• 
  Rolul/funcţia marketingului.
  
• 
  Rolul/funcţia finanţelor.
  
• 
  Rolul/funcţia producţiei.
  
• 
  Rolul/funcţia de asigurare a calităţii.
  
• 
  Rolul tehnologiei, inginerice tehnice.
  

Nivelul 3. Reprezentanţii echipelor vor prezenta rapoarte privind problemele organizaţionale ale Corporaţiei Chaos şi sugestiile pentru acţiunile de corectare.



Testul 3. Cercetarea aptitudinilor de delegare.

Scopul este de a ajuta studenţii să pătrundă, să înţeleagă procesul de delegare şi aptitudinile necesare.

Nivelul 1. Activitate individuală (15 minute).

Nivelul 2. Activitate în echipe mici (15 minute).

Nivelul 3. Discuţii (15 minute).

Procedeul.

Nivelul 1. Fiecare student trebuie să complecteze şi să evalueze Cercetarea aptitudinilor de delegare de la pag. 79-80. Studenţii trebuie să-şi amintească o situaţie în care ei au avut oportunitatea să delegheze responsabilitatea lor altora. Dacă n-au avut astfel de experienţe trebuie să-şi imagineze cum vor acţiona ei în astfel de situaţii. Apoi ei trebuie să răspundă la fiecare afirmaţie încercuind răspunsul care reflectă cel mai bine aptitudinea sau comportamentul lor.

Nivelul 2. Profesorul va împărţi grupa în echipe mici. Fiecare echipă trebuie să compare punctajele individuale şi să calculeze punctajul mediu al echipei şi să răspundă la întrebările propuse pentru discuţie.

Nivelul 3. Profesorul va calcula punctajul mediu al grupei pe baza punctajelor medii a echipelor. Apoi reprezentanţii echipelor vor prezenta răspunsurile echipei la întrebări.

Întrebări pentru discuţie.

Cu care afirmaţie majoritatea studenţilor au fost de acord sau împotrivă?

De ce trebuie să ţinem cont sau ce cauzează diferenţe în punctajele individuale?

Cum pot fi utilizate eficient rezultatele acestei cercetări?

4.5.Funcţia de motivare.

Motivaţia e un proces de orientare a stimulentelor, cu un scop (scop) anumit.

Încă în 1914 Taylor a menţionat că salariul bun şi cheltuielile mici constituie baza unei conduceri eficiente.

Pentru a atinge aceste scopuri - creşterea salariului şi micşorarea cheltuielilor el propunea următoarele principii:

- fiecărui lucrător trebuie să i se dea numai asemenea sarcini, pe care el e în stare să le îndeplinească;

- fiecare lucrător trebuie stimulat pentru a atinge o productivitate maximă;

- lucrătorului, care lucrează mai bine ca un lucrător mediu, să i se mărească leafa cu 80-100% faţă de leafa medie.

Taylor susţinea idea că lucrătorul mediu are tendinţa de delăsare în muncă, nu doreşte să-şi folosească în procesul de producere la maximum potenţialul său fizic şi intelectual.

Pentru a înlătura această tendinţă, Taylor a propus introducerea în procesul de lucru a normei de producere. Taylor a propus două variante de norme:

- normative raţionale şi optimale ale operaţiilor şi procedurilor în procesul de lucru;

- normative de timp - cât timp e necesar pentru a îndeplini corect un lucru.

Pe baza acestor normative Taylor a propus folosirea la stimularea muncitorilor a plăţii în acord - salariul în acord - ce a permis ridicarea interesării lucrătorilor în calitatea şi cantitatea lucrului efectuat.

În afară de mărimea salariului, motivaţia lucrătorului depinde într-o mare măsură şi de cerinţele fiecărui lucrător. Specialistul Maslow a clasificat cerinţele, care îl fac pe om să lucreze, în următoarele grupe:

1) cerinţe fiziologice - mâncarea, somnul, etc.;

2) cerinţa de-aşi asigura securitatea să fie absolut sigur în viaţă - ca un rezultat al acestei cerinţe este tendinţa, năzuinţa, oamenilor să adune o anumită sumă de bani, să păstreze banii la băncile de stat, să se asigure (încheierea unui contract de asigurare);

3) cerinţa de a face parte dintr-o anumită grupă a societăţii, pentru aşi satisface necesităţile sociale - întâlnirile cu alte persoane, discuţiile cu ele, jocurile sportive, necesitatea de a avea un hobby etc.

4) cerinţa de a simţi stima, respectul colegilor săi, recunoaşterea din partea lor a metodelor sale de lucru, recunoaşterea meritelor sale de către şefi şi subalterni;

5) cerinţa de autoconfirmare - se evidenţiază prin aceea că fiecare lucrător doreşte să-şi manifeste din plin capacităţile.

Toate cerinţele menţionate acţionează în acelaşi timp, simultan, însă în primul rând este nevoie de a satisface cerinţele 1 şi 2 şi numai după aceea 3,4,5.

Satisfacerea în procesul de lucru a cerinţelor menţionate permite de a obţine satisfacţia de pe urma muncii prestate. în procesul de muncă acţionează următorii factori, care au fost sistematizaţi de F.Gertsberg:

1) succesele de muncă şi rezultatele muncii;

2) recunoaşterea de către colegi, conducător, subalterni a meritelor obţinute;

3) procesul de muncă propriu-zis (condiţiile de lucru);

4) gradul, măsură de răspundere pentru munca încredinţată;

5) posibilitatea mişcării pe scara ierarhică;

6) posibilitatea de aşi mări, ridica, nivelul profesional.

Tot F.Gertsberg a sistematizat şi factorii care diminuează satisfacţia lucrătorului, (nerespectarea şi ignorarea lor) şi anume:

1) garanţia lucrului, postului ocupat;

2) statutul social;

3) politica firmei faţă de lucrători;

4) condiţiile de lucru;

5) atitudinea şefului, conducătorului faţă de lucrători;

6) înclinaţiile personale;

7) relaţiile cu colegii;

8) salariul, stimulentele materiale.

Fiecare din factorii menţionaţi, în cazul când nu sunt respectaţi, pot să micşoreze şi nivelul de satisfacţie faţă de lucru, firmele tind să asigure la maximum pentru angajaţi respectarea optimă a acestor factori.

4.6.Studii de caz: Motivarea performanţelor angajaţilor.

Testul 1. Ce aşteaptă studenţii de la munca lor?

Scopul este de a ajuta studenţii să trateze problema valorilor muncii şi ce caută să găsească în postul lor.

Nivelul 1. Activitate individuală (înaintea orelor).

Nivelul 2. Activitate în echipe mici (30 minute).

Nivelul 3. Discuţii (15 minute).

Procedeul.

Nivelul 1. înaintea orelor fiecare student trebuie să completeze ancheta "Valorile postului/muncii"

Instrucţiuni asupra anchetei “Valorile postului/muncii”

1. 
   Ce aşteptaţi de la postul/îndeletnicirea Dvs.? Răspundeţi în coloana 1 ordonând valorile expuse de la 1 la 14 (1 pentru cea mai importantă, 14 pentru ultima)
   
2. 
   Vor aprecia mai mult bărbaţii sau femeile această valoare? Răspundeţi în coloana 2, plasaţi B dacă credeţi că bărbaţii o vor aprecia mai mult şi F în caz contrar.
   
3. 
   Cum credeţi că vor aprecia aceste valori recruţii instituţiilor de angajare (noii angajaţi) şi studenţii. Răspundeţi în coloana 3 cu "+" dacă consideraţi că recruţii vor aprecia aceste valori mai înalt decât studenţii sau "-" dacă credeţi că recruţii le vor aprecia mai puţin.
   
4. 
   Cum va aprecia aceste valori profesorul de management. Răspundeţi în coloana 4 cu "+" dacă consideraţi că profesorul le va evalua mai înalt sau cu "-" în caz contrar.
   

Nivelul 2. Profesorul va împărţi grupa în echipe mici. Fiecare echipă va calcula evaluarea medie a grupei pentru fiecare valoare.

Nivelul 3. Reprezentanţii echipelor vor prezenta rapoartele echipelor.

Ancheta “Valorile postului/muncii”

Valorile

Evaluarea Dvs.

Sexul B sau F

Recruţii “+” sau “-”

Profesorul “+” sau “-”

Condiţiile de muncă.

Munca cu oamenii.

Avantaje în plus la leafă.

Provocarea (la întrecere).

Localizarea muncii.

Dezvoltarea personală.

Tipul muncii.

Denumirea postului.

Programe de perfecţionare.

Avansare.

Salariu.

Reputaţia companiei.

Securitatea muncii.

Libertatea la locul de muncă.

4.7.Funcţia de control.

În procesul de conducere funcţia de control a fost apreciată de H.Fayol - controlul este un proces de verificare şi comparare a rezultatelor reale cu cele prognozate, planificate.

Funcţia de control poate fi divizată în subfuncţiile următoare:

1) controlul asupra realizării sarcinilor de către întreaga subdiviziune, sector, secţie, magazin;

2) controlul asupra îndeplinirii planului-program;

3) controlul asupra planului-normativă;

4) controlul asupra planului-procedură;

5) controlul asupra planului-metodă;

6) regulamentul muncii şi regimul de lucru (controlul asupra respectării lor);

7) controlul devizului de cheltuieli.

Controlul îndeplinirii planului e necesar să fie prognozat în acelaşi timp, când se alcătuieşte, se formează planul propriu zis. Anume la această etapă conducătorul trebuie să prevadă:

- Ce anume va trebui să fie supus controlului: cheltuielile, timpul executării, calitatea sau cantitatea;

- cine personal va efectua şi va răspunde de efectuarea controlului;

- cât de des, şi unde (În ce subdiviziune, secţie) se vor efectua operaţiile de control;

- metodele de control.

În timpul controlului, conducătorul e nevoit să îndeplinească şi funcţii de corectare sau rectificare. Necesitatea acestor operaţii e motivată de următoarele cauze:

- cusururile la etapa planificării;

- neajunsurile organizării îndeplinirii planului

- lipsesc mijloacele cuvenite, persoanele necesare;

- neajunsurile procesului de dirijare: subalternii n-au fost informaţi la timp şi concret cine şi ce trebuie să facă;

- neajunsurile motivării - lucrătorii nu sunt interesaţi în îndeplinirea planului;

- schimbarea situaţiei - economice, organizatorice, sociale.

În procesul de conducere, în timpul îndeplinirii funcţiei de control, conducătorul trebuie să ţină cont de următoarele principii ale controlului:

1) controlul trebuie să fie chibzuit şi cumpănit (nu e raţional de cheltuit 100 de lei, pentru al pedepsi pe un lucrător care a adus pagubă de 25 lei.);

2) controlul trebuie efectuat la timp;

3) controlul e necesar să fie operativ;

4) controlul e necesar să fie permanent.

4.8.Studii de caz: Stabilirea sistemului de control în organizaţie.

Scopul este de a ajuta studenţii să înţeleagă cum sistemul de control este integrat în organizaţie.

Nivelul 1. Activitate în echipe mici (25 minute).

Nivelul 3. Discuţii (20 minute).

Procedeul.

Nivelul 1. Profesorul va împărţi grupa în echipe mici. Fiecare echipă trebuie să analizeze Problema - situaţie de mai jos, apoi să completeze Matricea Sistemului de Control de la pag. 137. şi să răspundă la întrebări.