Maria cobianu-băcanu

Zavragiii sunt negustori şi bişniţari, li se zice „jupânii”. Sunt circa 35 de familii cu circa 400 de membri. Locuiesc în cartierele Mimiu, Bariera Bucureşti, Rudului şi Timişoara-Malagusului. Au 3 lideri principali.

Ursarii sunt 120 de familii mari. Au venit din Mizil şi stau în cartierele Radu de la Afumaţi, Piaţa Anton, Bariera Bucureşti. Au 3 lideri.

Spoitorii sunt 20 de familii cu 100 de membri. Nu sunt concentraţi într-un cartier anume. Sunt cei mai săraci.

Alte neamuri sunt Pletoşii, Argintarii şi Lăutarii.

Atât din perspectiva „ocupaţiilor”, cât şi a „neamurilor” ceea ce îi caracterizează pe romi, după 1990, sunt afacerile pe care le realizează în oraş – la bazare, în obor – unde vând şi cumpără; afacerile pe litoral vara; şi în orice anotimp, la frontieră. Sunt foarte activi. Circulă frecvent, adesea fără acte.

„Voiajul” este emblema lor dintru începuturi până în zilele noastre.

După 1990, cu deschiderea graniţelor şi, mai ales, după trecerea liberă fără viză Shengen în spaţiul Uniunii Europene, voiajul a devenit o ocupaţie frecventă a romilor în Europa, nu numai a celor care merg legal, cu acte şi pentru rezolvarea unor probleme, dar în deosebi, a celor care trec ilegal graniţa sau dacă o trec legal comit infracţiuni pe terenul acestor state: fură bani din tonomate, sparg magazine, cerşesc, tâlhăresc încât autorităţile din ţările respective au atras atenţia autorităţilor din Ministerul de Interne Român să limiteze emigraţia ilegală şi să le creeze condiţii de viaţă celor expulzaţi de pe teritoriile lor.

3. Percepţia de sine şi percepţia altuia la etnia romilor
Percepţia de sine a romilor

Pentru a descifra modul de convieţuire dintre români şi romii din Ploieşti, s-a impus ca problemă de cercetare percepţia de sine şi percepţia celuilalt pe care o realizează fiecare grup etnic. În acest fel, am pus în chestionare, în cel pentru romi, ca şi în cel pentru români, următoarea problemă:

Dorim să ştim părerea Dvs. despre etnia romilor şi vă rugăm să menţionaţi trei caracteristici pozitive şi trei caracteristici negative. Caracterizaţi în acelaşi mod, prin trei caracteristici pozitive şi trei negative şi pe români.

Analiza răspunsurilor date de eşantionul de 103 romi despre principalele trăsături pozitive ale lor relevă următoarele:

Trăsături pozitive ale romilor afirmate de ei înşişi

Rangul I:

1. 
   buni meseriaşi, muncitori, harnici, disciplinaţi, serioşi, vor să muncească, vor să studieze (23,3%);
   
2. 
   te legi la rană cu ei, „de comitet”, buni, sufletişti, omenoşi, frumoşi în suflet, foarte darnici, mai buni decât românii, înţelegători, buni vecini (22,3%);
   
3. 
   săritori, se ajută între ei, uniţi, solidari, iubesc copiii, nu se duşmănesc (15,5%);
   
4. 
   le place muzica, toleranţi (6,8%); descurcăreţi, adaptabili, deştepţi, buni comercianţi, orgolioşi (6,8%); cinstiţi, modeşti, cumsecade, civilizaţi (6,8%);
   
5. 
   distractivi, le place viaţa bună, luxul, sensibili (3,9%), etc.
   

Rangul II:

1. 
   săritori, se ajută între ei, uniţi (16,5%);
   
2. 
   cinstiţi, modeşti, cumsecade, civilizaţi (10,7%);
   
3. 
   buni meseriaşi, muncitori, harnici (8,7%);
   
4. 
   te legi cu ei la rană, de comitet, buni (5,8%).
   

Rangul III:

1. 
   distractivi, le place viaţa şi luxul.
   

În esenţă, în autoportretul pozitiv romii se văd harnici, serioşi în muncă, buni meseriaşi, dar şi oameni cu suflet bun, omenos şi frumos. O calitate indubitabilă a lor, recunoscută de ei, dar şi de români este unitatea, solidaritatea de grup etnic care la rangul II apare pe primul loc şi pe bună dreptate. O altă calitate, tot atât de definitorie este spiritul lor distractiv, vesel, bine dispus, bucuria şi plăcerea luxului şi a vieţii îmbelşugate atunci când au atins un standard înalt de viaţă, dar nu numai atunci.

Luxul vestimentar şi alimentar pe care şi-l permit unii dintre romi, fără studii şi pregătire profesională de înaltă specializare, pe care îl expun foarte agresiv, sfidează sărăcia celor mai mulţi, romi şi români, care se zbat în nevoi.

Corelaţia percepţiei de sine pozitive cu sexul:

Relevă că bărbaţii se consideră, în primul rând, buni meseriaşi, muncitori, harnici (10,7%) şi de comitet, buni sufletişti (4,7%), ca şi femeile, de altfel, cu ponderea de 12,5% la ambele caracteristici cu deosebirea că ele au conferit o importanţă mai mare decât bărbaţii atributelor de săritori, uniţi, solidari (10,7%).

Corelaţia cu vârsta:

Grupa de vârstă cea mai tânără de 15-29 de ani îşi vede propriul grup etnic ca buni meseriaşi (7,8%), săritori la nevoie, uniţi, solidari (6,8%) şi buni meseriaşi, harnici (6,8%).

Grupa 45-59 ani, în primul rând, ca buni meseriaşi, harnici, muncitori (7,8%) şi sufletişti, buni, omenoşi (6,8%).

Grupa de 60 ani şi peste îi văd, înainte de toate, ca buni, să te legi cu ei la rană, omenoşi şi frumoşi în suflet.

Pregătirea şcolară:

Cei fără şcoală se consideră ca grup etnic, în mod preponderent, buni meseriaşi, harnici, muncitori (4,9%) şi de comitet, buni, sufletişti, să te legi cu ei la rană (4,9%), ca şi cei cu şcoală primară (11,7%) şi respectiv (7,8%).

Cei cu gimnaziu îi apreciază pe co-etnici preponderent ca: săritori, uniţi, solidari (5,8%), buni meseriaşi, muncitori, harnici (4,9%), şi de comitet, buni şi sufletişti (4,9%).

Cei care se consideră români apreciază, în primul rând, calităţile psiho-morale ale romilor de oameni buni, de suflet, omenoşi, darnici, buni vecini (8,7%) şi de muncitori, harnici, buni meseriaşi (6,8%).

Cei care se consideră romi se văd muncitori, disciplinaţi, serioşi, dornici să muncească (15, 5%), buni la suflet, omenoşi, darnici, înţelegători (13,6%) şi uniţi, săritori, părinţi iubitori, fără duşmănie (12,6%).

În concluzie, corelaţiile dintre trăsăturile pozitive ale romilor şi indicatorii sex, vârstă, pregătire şcolară, statutul etnic declarat de român sau rom aduc nuanţări la principalele trei trăsături: 1) de oameni harnici, muncitori; 2) buni la suflet, omenoşi şi înţelegători şi 3) uniţi, solidari şi săritori la nevoie, dar pun în umbră, prin ponderile mici obţinute, trăsăturile care îmbogăţesc şi specifică aproape univoc profilul lor uman, precum aptitudinile muzicale, bucuria de a trăi, sociabilitatea.

Trăsăturile negative ale romilor

Analiza defectelor din perspectiva lor evidenţiază spiritul critic, discernământul real pe care l-au manifestat romii în prezentarea imaginii de sine. Principalele trăsături negative menţionate de ei înşişi au fost:

1) răzbunători, violenţi, răi, puţin maleabili, impulsivi, răuvoitori, agresivi, jignitori (18,4%);

2) criminali, sălbatici, îţi dau în cap, hoţi, spărgători (18,4%);

3) beţivi, scandalagii din cauza neajunsurilor, brutali (13,6%).

În afară de aceste trăsături care au concentrat cea mai mare pondere a răspunsurilor, romii şi-au mai arătat şi alte defecte, precum: necinstiţi, invidioşi, imorali, fără caracter, duşmănoşi (6,8%); leneşi, fără drag de muncă (6,8%); rudimentari, mai puţin dezvoltaţi, neştiutori de carte, dezinteresaţi de şcoală (3,9%); limbaj vulgar, urâcioşi, obraznici, inadaptabili în societate (2,9%); neîngrijiţi ca igienă, necivilizaţi, mizerabili (1,9%).

Autoportretul sau imaginea de sine negativă a romilor sunt cât se poate de dure, dar reflectă trăsături pe care le vom re-găsi şi în portretul făcut de români. Ele scot în relief trăsături psiho-morale, de caracter, ale unor romi care constituie, în ultimă instanţă, fondul psiho-uman cauză sau condiţie a neînţelegerilor, tensiunilor, conflictelor şi respingerilor pe care ei le generează, cel mai adesea, în raporturile cu românii.

La aceste trăsături, romii adaugă pe cele de comportament social, infracţional sau delicvent ce îi fac periculoşi pentru comunitatea ploieşteană şi pentru societate în general. Cu sinceritate şi chiar detaşându-se personal de ei, unii subiecţi romi afirmau necinstea, parazitismul, lenea, rudimentaritatea în comportamentul social, vulgaritatea, inadaptabilitatea la viaţa socială, lipsa de igienă şi civilizaţie, lipsa de ştiinţă de carte şi de cultură a romilor în comparaţie cu populaţia românească în general.

Imaginea de sine negativă a romilor asociată cu cea pozitivă sunt instrumente utile pentru identificarea factorilor de integrare socială şi intervenţie comunitară, necesar a fi cunoscute de factorii de decizie, autorităţile locale, de romi şi liderii lor pentru a-i transforma în factori activi ai propriilor lor destine. În plus, aceste imagini indică cu precizie locurile în care trebuie intervenit, trăsăturile psihice, sociale, morale pe care se pot bizui modelatorii de caractere şi personalitate pentru corectarea comportamentului anti-social individual, grupal şi comunitar al romilor pe de o parte, pentru stimularea celui social, oriunde s-ar afla, pe de altă parte.

Corelaţia percepţiei de sine negative cu sexul

Este relevantă pentru dezvăluirea modului intim de gândire şi autoevaluare a bărbaţilor faţă de femei, a diferenţelor de gândire, de opinie a celor două structuri demografice, bărbaţii şi femeile.

Analizând răspunsurile după indicatorul sex, rezultă că în opinia bărbaţilor, romii sunt în mod deosebit răzbunători, violenţi, răi, puţin maleabili, impulsivi, răuvoitori, agresivi la jignire (10,7%), iar în opinia femeilor, ei sunt criminali, tâlhari, hoţi, excroci, delincvenţi (8,7%).

Pe grupe de vârstă, femeile şi bărbaţii între 15-29 ani, consideră că romii se caracterizează negativ prin trăsăturile de criminali, sălbatici, hoţi (5,8%), iar cei de vârstă între 30-45 ani prin răzbunare, violenţă, răutate, impulsivitate, agresivitate, jignire (5,8%).

Etnia declarată. Distingând opiniile despre trăsăturile negative ale romilor recunoscute de ei înşişi după modul cum se consideră român sau ţigan se observă că din cei ce se consideră ţigani 11,7% afirmă că ţiganii sunt criminali, sălbatici, dau în cap oamenilor, fură, sparg şi, în aceeaşi proporţie, de 11,7% că sunt răzbunători şi violenţi, răi şi puţin maleabili în relaţiile cu oamenii.

Cei ce se consideră români pun pe primul loc între trăsăturile negative ale ţiganilor pe cele ce se referă la atributele de răzbunători, violenţi, răi (6,8%).

În concluzie, percepţia de sine a trăsăturilor pozitive şi negative ale romilor constituie o bază solidă, coerentă pentru realizarea unui portret amplu, nuanţat despre romii din comunitatea urbană a Municipiului Ploieşti. El va fi completat cu opiniile românilor, localnici şi autorităţi, ajungând astfel la o imagine complexă - temei pentru elaborarea unui program concret de intervenţie socială.

Percepţia romilor de către români

Pentru a obţine o imagine relevantă despre comunitatea umană formată din românii şi romii din aglomeraţia urbană a oraşului Ploieşti, am considerat necesară elaborarea a două chestionare distincte, cu multiple probleme comune pentru cele două eşantioane de subiecţi. Analiza comparată a trăsăturilor pozitive şi negative ale ţiganilor şi românilor din perspectiva proprie şi a celuilalt va aduce elemente care să confirme şi să completeze profilurile umane ale celor două grupuri etnice care convieţuiesc de zeci de ani împreună.

Să urmărim, în continuare, imaginea romilor aşa cum apare ea în opiniile celor 475 de români intraţi în raza studiului nostru.

Trăsăturile pozitive ale romilor afirmate de români

Rangul I

Primele trei caracteristici pozitive enumerate au fost:

1. uniţi, solidari ca grup etnic, spirit de întrajutorare, familişti (30,3%);

2. au aptitudini muzicale (10,1%);

3. pricepuţi, îndemânatici în meseriile specifice lor (7,4%).

Pe lângă aceste trăsături, românii i-au caracterizat cu o largă paletă de atribute pozitive: descurcăreţi, adaptabili, afacerişti, comercianţi; comunicativi, prietenoşi, loiali; optimişti, veseli, sensibili, vitali; mândri, ambiţioşi; execută munci grele şi necalificate.

Rangul II

Analiza ierarhiei de răspunsuri înscrise la acest rang oferă următoarea situaţie:

1. optimişti, veseli, sensibili, vitali (16,8 %);

2. pricepuţi, îndemânatici în meseriile specifice (14,7%);

3. uniţi, solidaritate de grup etnic, spirit de întrajutorare, familişti (11,4%);

4. aptitudini muzicale (9,7%);

5. descurcăreţi, adaptabili, afacerişti, comercianţi (7,8%);

La aceste trăsături ei au adăugat: comunicativi, prietenoşi, loiali; mândri ambiţioşi; generoşi, miloşi, darnici, sufletişti, omenoşi, buni.

Rangul III

Răspunsurile obţinute la rangul al treilea, deşi cu ponderi mai mici, sunt semnificativele pentru asemănările, dar şi pentru alternanţele de priorităţi pe care le exprimă ierarhia obţinută:

1. optimişti, veseli, sensibili, vitali (11,6%);

2. unitate, solidaritate de grup etnic, spirit de întrajutorare (10, 9%);

3. descurcăreţi, adaptabili, comercianţi (7,4%);

4. pricepuţi, îndemânatici în meseriile specifice lor (6,9).

Apreciind calităţile prin care romii îşi aduc contribuţia la diversificarea peisajului uman, unii români au recunoscut rolul lor foarte important în executarea unor munci foarte grele pe care unii români nu le-ar putea executa, prin ei completându-se unele nişe ocupaţionale în care oferta de forţă de muncă este minimă (salubritate, canalizare, ecarisaj).

Din discuţiile purtate cu lucrătorii de la Regia Autonomă de Gospodărire Locativă, rezultă că aici sunt angajaţi circa 300 de romi care lucrează la canalizare şi salubritate ca muncitori calificaţi şi necalificaţi. „Deşi mai trag chiulul, spune un şef din regie, ei îşi fac în general treaba. Între români şi romi nu apar conflicte. Romii sunt conştienţi că trebuie să aibă un serviciu, de aceea nu mai lipsesc nemotivat. O duc greu. Au câte 7-8 copii, iar ei iau 120.000 lei, bani în mână. Important pentru ei este să nu-i minţi.

Comparaţia opiniilor romilor şi românilor

Trăsăturile pozitive despre romi rezultate în primele trei locuri din fiecare rang al celor două eşantioane, apreciate şi de români şi de romi sunt: priceperea, buna prestare a meseriilor tradiţionale specifice lor şi seriozitatea în muncă, cu menţiunea că în lotul de romi aceasta apare pe locul întâi, iar în lotul de români pe locurile doi, trei şi patru.

Românii apreciază la romi într-o pondere mai mare aptitudinile muzicale, de aceea le găsim pe locul 2 în rangul I, pe când romii situează această trăsătură pe locul 4 în ierarhia de la rangul I.

Trăsătura cea mai apreciată de români la romi este unitatea şi solidaritatea lor de grup, trăsătură cu care le sunt superiori românilor, bântuiţi de dezbinare, lipsă de unitate şi solidaritate Dar unitatea romilor este adeseori vizibilă în manifestările negative, când se bat cu alogenii, când fură în tramvaie şi chiar când intră în conflict între ele diferitele clanuri.

Ceea ce deosebeşte pe romi de români este viziunea despre trăsăturile morale ale romilor. Autoidentificarea romilor se evidenţiază printr-un surplus de apreciere în ceea ce priveşte cinstea, disciplina, civilizaţia, curăţenia, sinceritatea, sufletismul, trăsături pe care românii le menţionează numai în treacăt sau în cazuri de excepţie. O explicaţie a frecvenţei acestor trăsături afirmate de romi ca aparţinându-le ar fi aceea că ele s-ar putea manifesta frecvent între ei, în cadrul grupului, ştiut fiind că în cadrul grupului se respectă un cod moral mai sever, în care trăsăturile de cinste, sinceritate, întrajutorare sunt mai pregnante. Codul etic intra-grupal şi la romi se observă că este mult mai elaborat şi mai dur decât cel extra-grupal. Un lider sindical român a descris în termeni foarte potriviţi comportamentul social al grupului de ţigani. „La ţigani, arăta el, dictează legea grupului. Unitatea şi solidaritatea de grup etnic a menţinut şi îi menţine. Ei trăiesc în grupuri strânse şi acţionează în grup. Separaţi sunt slabi, fricoşi şi laşi. În grup sunt foarte puternici. Ei ascultă de şefii lor. De aceea, ar trebui pus un şef ţigan în fiecare cartier pentru că, este ştiut, că unde este un bulibaşă nu se întâmplă lucruri grave. Acolo unde sunt singuri, izolaţi, fără şef devin focare de acţiuni antisociale şi nuclee scăpate de sub control. Integrându-se social prin intermediul liderilor ar avea şansa să participe mai intens la problemele de interes ale grupului şi ale comunităţii urbane în general. În plus, liderii i-ar putea învăţa să se civilizeze pentru că unii dintre ei au un nivel înalt de civilizaţie”.

În privinţa calităţilor, în studiile realizate se recunoaşte că fiecare grup uman este tentat să se supra-aprecieze şi să recunoască mai puţin calităţile celuilalt. O anumită stereotipie şi un anumit nivel al prejudecăţilor – pozitive sau negative – sunt posibile de ambele părţi, la români şi la ţigani.

Trăsăturile pozitive atribuite de români romilor semnifică posibilitatea integrării acestora în comunitatea largă urbană, după cum cele negative reflectă punctele slabe unde trebuie să intervină acţiunea socială. În acelaşi timp, calităţile autoatribuite de ţigani sunt expresia deschiderii lor la modernizare şi la asimilarea modelelor culturale specifice societăţii noastre.

În comunitatea urbană a Municipiului Ploieşti, se construiesc premisele subiective ale unei reale integrări sociale şi culturale a grupului de romi, în sensul ajustării mutuale a trăsăturilor culturale diferite şi conflictuale pentru a forma un sistem cultural coeziv armonios. De pildă, grupul de romi cu iniţiativă, angajându-se în procesele specifice economiei de piaţă, îşi însuşeşte codul specific acesteia, renunţă la propriile trăsături etnice de bună voie, modernizându-se. Membrii lui îşi construiesc case şi le dotează cu toate facilităţile actuale, le decorează, le echipează cu inventarul electro-casnic şi cu mobilă modernă. Se comportă civilizat şi le place să se identifice cu modul de viaţă avansat al românilor.

Difuziunea de trăsături culturale specifice lumii moderne în general, în modul de viaţă al romilor este relevantă pentru tendinţa de integrare socială şi culturală. Dorinţa unor romi de a se considera români (31,1% din eşantionul de 103 ) sau de a se declara la Recensământ români (36,9%) este o dovadă a atracţiei modului de viaţă specific lumii moderne specifice românilor. Studiul motivaţiilor pentru care unii romi se declară români pledează net pentru ideea că ei consideră comunitatea română superioară ca nivel de cultură şi civilizaţie sau cum spunea un rom de 24 de ani „ţiganul are valoare mai mare ca român”, pe când statutul de rom pentru unii este motiv de marginalizare, ruşine desconsiderare.

Interviurile intensive realizate cu romi cu un nivel de viaţă foarte ridicat au relevat ambivalenţa statutului de român-rom la aceştia. Pe de o parte, le plăcea să se considere români, să trăiască în belşug, bunăstare materială şi sufletească, în linişte şi armonie în cadrul familiei şi în vecinătate, dobândind buna apreciere a celor din jur, pe de altă parte, cunoşteau limba romilor, o vorbeau în casă şi învăţau şi pe nurorile românce s-o vorbească, erau parte constitutivă a acestei etnii pe care se gândeau s-o organizeze pentru a-i creşte participarea la viaţa economică a comunităţii urbane.

4. Percepţia de sine şi percepţia altuia la etnia română
Percepţia de sine a românilor

Recunoscând un anumit grad de monotonie când facem analiza distinctivă a trăsăturilor pozitive şi negative ale romilor şi ale românilor din perspectiva proprie şi din perspectiva celuilalt, trebuie să subliniem că numai în acest fel puteam să cunoaştem şi să recunoaştem mai bine pe cei care trebuie să integreze şi să se integreze, adică pe integratori şi integraţi.

Fişa de identitate a fiecărui grup etnic, majoritar sau minoritar, este cu atât mai veridică cu cât conţine într-o formă sintetică propriile aprecieri cât şi aprecierile celuilalt, ştiut fiind că identitatea este o rezultantă a raporturilor cu ceilalţi, a interacţiunilor cu membrii societăţii. Trăsăturile comune menţionate şi de un grup şi de celălalt despre sine vor consolida imaginea, crescându-i caracterul general, pe când cele necomune vor desemna numai anumite segmente, anumiţi indivizi ai întregului.

În continuare, este interesant să urmărim, prin comparaţie imaginea românilor despre ei înşişi, pozitivă şi negativă, şi imaginea romilor, pozitivă şi negativă, despre români şi numai după aceea să conturăm câteva concluzii despre deschiderea spre integrare pe care o manifestă romii ca subiecţi ai integrării şi românii ca mediu integrator.

Trăsături pozitive ale românilor afirmate de ei înşişi

Rangul I

1. harnici, muncitori, meseriaşi, întreprinzători, ambiţioşi, perseverenţi, dotaţi,

talentaţi (22,9);

2. răbdători, toleranţi, îngăduitori, buni, calmi, blânzi, liniştiţi, supuşi, paşnici,

concilianţi, disciplinaţi (13,5%);

3. inteligenţi, popor genial, inventivi, descurcăreţi, culţi, intelectuali, dotaţi,

talentaţi, superiori ca tracii (8,0%);

4. cinstiţi, sinceri (7,2%);

5. cu respectul valorilor, conştiinţă civică, patriotism, respectuoşi, spirit de

sacrificiu, demni, mândri, serioşi, modeşti, serioşi, cumsecade, frumoşi,

cu bun simţ (6,5%);

6. civilizaţi, curaţi, ordonaţi, punctuali, manieraţi, gospodari (6,3%);

7. ospitalieri, omenoşi, generoşi, sufletişti, nobili, miloşi, sociabili, prietenoşi, cu

bun simţ, serviabili (4,8%);

8. familişti, optimişti, veseli.

Rangul II

Primele două trăsături sunt aceleaşi ca în rangul întâi, adică muncitori, harnici.../

răbdători, toleranţi... la care se adaugă a treia trăsătură de cinstiţi şi sinceri.

Rangul III

1. civilizaţi, curaţi, ordonaţi...

2. inteligenţi, geniali, inventivi şi ospitalieri, omenoşi, generoşi...

3. răbdători, toleranţi, îngăduitori şi / harnici, muncitori, întreprinzători...

Interesant este faptul că românii se definesc aproape univoc în rangul întâi şi doi prin muncă, hărnicie, ambiţie, perseverenţă, pe de o parte, şi răbdare, toleranţă, îngăduinţă, bunătate, calm, blândeţe, pe de altă parte, după ele adăugând ospitalitatea şi generozitatea / cinstea, şi sinceritatea, inteligenţa şi creativitatea.

Pe scurt, românii se definesc, întâi, din perspectivă profesională, apoi, psiho-morală în relaţiile cu cei din jur de-un neam cu el sau de alt neam şi apoi din perspectiva participării la istorie prin creaţie, invenţie şi inovaţie, ceea ce nu-i puţin lucru şi de neluat în seamă.

Analiza, în continuare, a trăsăturilor negative ale românilor se constituie în oportunitatea de a defrişa locurile unde trebuie intervenit şi asupra mediului integrator nu numai asupra subiectului integrării, ştiut fiind că numai coeziunea şi asemănarea sau elementele comune dintre cele două grupuri aflate în contact continuu constituie liantul unei convieţuiri simbiotice, cu satisfacţii reciproce. Iar o integrare pozitivă este aceea care are loc printr-un proces de schimb reciproc între partenerii de convieţuire, în cazul nostru, între români şi romi.

Să urmărim cele trei caracteristici negative ale românilor afirmate de ei înşişi. Ele au fost înscrise în trei ranguri ce au constituit trei ierarhii. Ca şi la romi, s-a făcut specificaţia că numai unii români sunt....

Trăsături negative ale românilor afirmate de ei înşişi

Rangul I

1. neuniţi, dezbinaţi, nesolidari, individualişti, egoişti (19,8%);

2. laşi, fricoşi, oportunişti, labili în caracter, influenţabili, iresponsabili(12,4%);

3. delăsători, nepăsători, indiferenţi, pasivi, fără iniţiativă, resemnaţi, neimplicaţi

comozi, leneşi (9,9%);

4. necinstiţi, hoţi, mincinoşi, corupţi şi coruptibili, parveniţi, ironici, dispreţuitori

(9,7%);

5. răi, agresivi, capabili de ură, certăreţi (9,1%);

6. prea toleranţi, prea concilianţi, prea încrezători, prea sufletişti, modeşti, săraci,

naivi, se mulţumesc cu puţin (5,1%)

7. dezordonaţi, necivilizaţi, uşor conservatori, inerţiali, unii - nivel scăzut de cultură,