Maria cobianu-băcanu

Data de 25 septembrie 1994 poate fi considerată o zi astrală în viaţa credincioşilor din Covasna şi Harghita, dar şi pentru ţară prin rolul crucial al Episcopiei în păstrarea şi afirmarea fără rezerve a credinţei strămoşeşti, a spiritului ortodox românesc într-o zonă în care acestea erau ameninţate cu dispariţia. Credinţa statornică a românilor a învins şi biserica ortodoxă începe să se impună nu numai prin autoritatea ei de biserică naţională, reprezentantă a populaţiei majoritare, dar, mai ales, prin autoritatea întâiului ei stătător, P. S. Ioan, Episcopul cel fără odihnă în dorinţa şi voinţa de a restaura fiinţa neamului prin Biserică.

Aniversarea a 10 ani de la înfiinţarea Episcopiei Covasnei şi Harghitei, la 25 septembrie 2004, a pus în lumină harul divin al Părintelui Ioan care a dat măsura, pe de o parte, a profesiei de inginer constructor proiectând, coordonând şi muncind cot la cot cu lucrătorii la înălţarea a zeci de noi biserici şi la refacerea altor zeci în beneficiul românilor care îşi văd acum cinstite şi ocrotite cu străşnicie credinţa şi lăcaşurile de rugăciune, iar pe de altă parte, a dat măsura omului providenţial care a ştiut să coaguleze în jurul său credincioşii, tinerii, cercetătorii, oamenii de stat, slujitorii bisericii şi pe toţi împătimiţii întru apărarea românilor şi a românităţii din Covasna şi Harghita, a demnităţii şi mândriei lor naţionale, a destinului lor de oameni ai acestui pământ pe care s-au născut moşii şi strămoşii lor, şi pe care vor să trăiască ei şi copiii lor în pace şi înţelegere cu cei de alte etnii.

Din perspectiva subcapitolului de faţă, trebuie să afirmăm că Episcopia, sub auspiciile Prea Sfinţiei sale Ioan Selejan, a devenit un nucleu de efervescenţă ştiinţifică, de cercetare arheologică, istorică, etnologică şi sociologică stimulând şi susţinând teoretic şi material manifestări culturale, ştiinţifice, universităţi de vară, pelerinaje, sfinţiri, hramuri. Din iniţiativa şi cu contribuţia Sa a luat fiinţă în anul 1996 Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” care desfăşoară o prodigioasă activitate de documentare, investigare şi valorificare a mărturiilor privind dăinuirea populaţiei româneşti şi a confesiunii ortodoxe în localităţile din această eparhie; Centrul European de Studii Covasna-Harghita, ca organizaţie nonguvernamentală, nonprofit şi autonomă cu caracter ştiinţific şi social care militează pentru dezvoltarea societăţii civile şi promovarea ideilor umaniste, prin cercetări ştiinţifice în ştiinţele socio-umane şi politice.

În esenţă, după înfiinţarea Episcopiei Covasnei şi Harghitei, se poate afirma că în jurul ei gravitează toate celelalte organizaţii, ligi, fundaţii, asociaţii civice şi culturale cu caracter românesc, pentru că în centrul ei se află un priceput manager, un profund teolog şi filosof, un om de cultură cu suflet divin, o personalitate polivalentă în care spiritul teoretic se îmbină fericit cu spiritul practic şi managerial necesare omului mileniului trei.

3. Forumul civic

al românilor din Harghita şi Covasna
Este o încoronare a efortului liderilor din comunităţile româneşti de a realiza unitatea de gândire şi de acţiune în strategia complexă şi cu bătaie lungă ce trebuie proiectată şi practicată în procesul istoric viitor de păstrare şi dezvoltare a identităţii naţionale a românilor.

Forumul civic al românilor din Harghita şi Covasna este în fapt o federaţie constituită în 27 mai 2005 din asociaţiile, fundaţiile şi organizaţiile cu caracter civic ale românilor din judeţele Covasna şi Harghita, având ca obiectiv să asigure coordonarea şi unitatea de acţiune a societăţii civile în vederea păstrării şi dezvoltării identităţii naţionale a românilor, a realizării unei convieţuiri interetnice normale cu locuitorii celorlalte etnii, în interesul bunăstării generale şi al binelui public, în contextul integrării României în structurile europene.

Federaţia Forumul civic al românilor din Harghita şi Covasna este persoană juridică de drept privat, fără scop patrimonial, nesubordonată vreunui partid politic. Are sediul în Mun. Sf. Gheorghe, str. Miko Imre, nr. 2. Este condus de un Comitet Director format din Preşedinte de onoare, P.S.Ioan Selejan - Episcop de Covasna şi Harghita, Preşedinte Dumitru Codrin Munteanu, Vicepreşedinte Ioan Solomon, Vicepreşedinte Doru Dobrean, Secretar Dan Tănasă şi 12 membri, reprezentanţi ai asociaţilor fondatori.

Organizaţiile fondatoare sunt: 1.Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna” - sediul în Mun. Sf. Gheorghe; 2.Asociaţia Cultural-Creştină „Justinian Teculescu” - sediul în oraşul Covasna; 3.Asociaţia Cultural-Ştiinţifică „Carpaţii Răsăriteni” - sediul Sf. Gheorghe; 4.Asociaţia de Tineret „Ecou” - sediul Sf. Gheorghe; 5.Asociaţia Pedagogilor Români din judeţul Covasna – sediul Sf. Gheorghe; 6.Centrul European de Studii Covasna-Harghita – sediul Sf. Gheorghe; 7.Despărţământul ASTRA Covasna-Harghita – sediul Miercurea Ciuc; 8.Fundaţia „Adevărul Harghitei” – sediul Miercurea Ciuc; 9.Fundaţia Culturală „Miron Cristea” – sediul Topliţa; 10.Fundaţia „Cuvântul Nou” – sediul Sf. Gheorghe; 11.Fundaţia „Mihai Viteazul” – Sediul Sf. Gheorghe; 12.Fundaţia Naţională „Neamul românesc”, filiala Covasna – sediul Sf. Gheorghe; 13.Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni – sediul Bucureşti.

Am enumerat toate formele de organizare civică ale românilor constituite în Forum pentru a avea o reprezentare exactă a tipurilor de activitate ce se desfăşoară la firul ierbii în cele două judeţe, în care românii sunt numeric minoritari. Prin acest Forum ei încearcă să unească forţele acestor organizaţii pentru o intervenţie mai eficientă şi mai coerentă în societatea civilă, pentru „promovarea şi apărarea - aşa cum se menţionează în obiectivul nr. 1 al Forumului – prin toate mijloacele legale a identităţii naţionale, a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti ale românilor din judeţele Covasna şi Harghita, în condiţiile specifice conferite în această zonă de ponderea lor numeric scăzută”.

Ceea ce rezultă din lectura Obiectivelor Forumului este necesitatea de a se asigura o desfăşurare normală şi legală a vieţii sociale, economice, culturale şi ştiinţifice a locuitorilor de etnie română din zonă, de obicei excluşi de la programele şi proiectele de dezvoltare, neconsultaţi la negocierile la nivel local, zonal, naţional sau internaţional de către autorităţile maghiare dominante economic, politic, administrativ în cele două judeţe, care şi-au asumat unilateral rolul de decidenţi ai destinelor întregii populaţii, fără să ţină seama de nevoile şi aspiraţiile celorlalte etnii şi, în special, a celei româneşti.

Forumul îşi propune utilizarea tuturor căilor legale pentru promovarea şi apărarea identităţii naţionale a românilor, pentru sprijinirea accesului comunităţilor româneşti la resursele derulate prin programele şi proiectele de dezvoltare promovate şi finanţate de autorităţile publice centrale şi locale, precum şi de organizaţiile europene; stimularea constituirii şi funcţionării unor asociaţii comunitare locale care să le reprezinte interesele specifice atât la nivel local şi naţional, cât şi cu diferitele organisme internaţionale; participarea directă la consultări şi negocieri premergătoare unor decizii, hotărâri şi acte normative cu efecte asupra păstrării identităţii lor naţionale.

În mod concret, Forumul îşi propune să facă un atribut firesc şi o normă curentă a vieţii sociale şi politico-administrative din statutul de participant al românilor la consultările şi negocierile urmate de decizii care le afectează viaţa şi relaţiile interetnice.

Propunându-şi obţinerea statutului de participant la diferitele consultări, reiese fără nici o îndoială că în practică, în viaţa social-politică şi administrativă, românii sunt marginalizaţi, omişi sau intenţionat excluşi de către liderii maghiari.

În consecinţă, Forumul îşi propune, în mod legitim, obiectivul de a recomanda persoane reprezentative din societatea civilă românească, din cele două judeţe, de a candida la alegerile locale şi parlamentare sau pentru funcţii şi demnităţi publice. Dar în concepţia noastră, Forumul nu trebuie să se oprească aici, ci trebuie să meargă mai departe şi anume să monitorizeze sistematic şi riguros modul cum sunt trataţi reprezentanţii românilor în organismele alese, cum sunt luate în consideraţie şi traduse în fapt propunerile lor privind problemele cu care se confruntă în viaţa de fiecare zi. Altfel, ştim că un astfel de obiectiv a mai fost propus, dar nefiind consecvenţi în urmărirea lui a rămas fără efectele scontate. Şi dacă apreciază că tratamentul este cel „tradiţional”, de neglijare, sfidare şi neaplicare, ei trebuie să-l facă cunoscut organelor centrale: guvernului, parlamentului şi preşedinţiei, mai ales, având în vedere că la instalarea Prefectului maghiar în Covasna, premierul Călin Tăriceanu, sfidând la rându-i cerinţele politicienilor români din Covasna, a afirmat că criteriul etnic nu este relevant şi, ca atare, nici discriminarea românilor nu poate avea loc din partea prefectului maghiar numit, iar dacă va avea loc, acesta va fi schimbat.

În privinţa conservării identităţii culturale a românilor prin religie, învăţământ, instituţii de cultură, mass-media, protejarea şi cinstirea limbii române, a însemnelor şi simbolurilor naţionale, Forumul îşi propune obiective mult prea modeste dacă le comparăm cu cele reclamate de maghiari în Proiectul Legii Minorităţilor Naţionale, dar în acelaşi timp de bun simţ şi fesabile. Românii nu îşi propun ca maghiarii crearea unei reţele mamut, inutile şi extrem de costisitoare, de instituţii şi organizaţii care să le asigure păstrarea, afirmarea şi dezvoltarea identităţii lor naţionale, deşi aceasta este în pericol în Covasna şi Harghita, ci, prin intermediul celor existente, să se asigure sprijinirea Episcopiei Ortodoxe Române a Covasnei şi Harghitei în revigorarea credinţei strămoşeşti şi în promovarea dialogului ecumenic, acordarea de asistenţă şi suport logistic şi moral unităţilor de învăţământ cu predare în limba română, sprijinirea instituţiilor româneşti de cultură, a mass-media de limba română.

La acest capitol, al apărării identităţii româneşti, considerăm că Forumul trebuie să-şi propună o strategie specială privind asigurarea învăţământului în limba română în toate satele cu copii români, transport special al elevilor la şcolile îndepărtate, orientarea tineretului şcolar din zonă spre licee şi universităţi pentru asigurarea în viitor a unei intelectualităţi înalt profesionalizate, capabilă să răspundă exigenţelor lumii contemporane, aprovizionarea cu cărţi a bibliotecilor şcolare; revigorarea activităţii culturale în şcoli, cămine culturale, teatre, muzee etc. Iar în ceea ce priveşte mass-media, să militeze atât pentru posturi locale de radio şi televiziune în limba română, alături de cele centrale, cât şi, mai ales, pentru a pătrunde cu aspecte reale despre raporturile interetnice dintre români şi maghiari la posturile centrale de radio şi televiziune, în care acestei probleme i se pune surdină de 16 ani de zile. Printr-o tacere, probabil, instituţional impusă de către guvernanţi, în complicitate cu maghiarii aliaţi la guvernare, opinia publică românească este, în fapt, neinformată sau, mai grav, dezinformată, indusă în eroare cu apecte exclusiv roze sau neutre din zonă, în timp ce viaţa românilor acolo este departe de a fi roz, iar maghiarii departe de a se comporta corect în jocul democratic.

Ştiut fiind că ţara nu cunoaşte situaţia reală a românilor din Covasna şi Harghita, pentru că se evită sistematic şi conştient punerea ei frontală, deschis în dezbaterile radio şi TV de către toate guvernele aflate în coaliţie sau nu cu maghiarii, ca şi de aşa-zişii analişti, necunoscători ai situaţiei reale din Covasna şi Harghita, Forumul ar trebui să susţină o rubrică specială în unele ziare centrale, o emisiune specială la radio şi la TVR naţional în care cercetătorii şi reporterii români locali să reflecte aspecte concrete, imbatabile din realitatea crudă şi dură a convieţuirii lor cu maghiarii în localităţile în care sunt majoritari şi manevraţi de liderii UDMR. Dacă aceste aspecte ar fi arătate cu consecvenţă întregii naţiuni, în paralel cu emisiunile maghiarilor de pe posturile centrale de TV, atunci reprezentanţii români şi-ar putea susţine cu mai multă forţă de convingere problemele specifice atât în parlament, cât şi în faţa naţiunii şi ar reduce avântul liderilor maghiari în a reclama tot felul de privilegii şi aberaţii în Parlamentul României, la Consiliul Europei şi Uniunea Europeană. În plus, nu ar mai apărea „extremişti” cei care monitorizează toate derapajele maghiarilor în detrimentul românilor şi al statului român, dar pentru apărarea dreptului la identitatea de români a românilor din această zonă..

Din păcate, mass-media centrală este ocupată exclusiv de maghiari, ei o domină cu cerinţele lor incomensurabile, iar românii din zonă, cei mai abilitaţi să ia atitudine faţă de încălcarea regulilor unei convieţuiri normale, civilizate şi democratice, sunt total absenţi. O măsură ce se impune cu necesitate este crearea unui grup de tineri din zonă specializaţi în mass-media, jurnalistică şi relaţii publice care, prin intervenţiile lor directe în presă, radio şi televiziune să ţină trează conştiinţa opiniei publice româneşti cu situaţia reală a românilor din zonă care trăiesc sub tot felul de presiuni: economice, sociale, de învăţare a limbii maghiare dacă vor să fie angajaţi, a spectrului şomajului etc.

În legătură cu protejarea limbii române, a însemnelor şi simbolurilor, de asemenea, se impune un program riguros şi coerent de acţiuni care să contracareze proiectele maghiare de creare a unei ambianţe şi a unui climat exclusiv maghiare prin: eliminarea limbii române oriunde le stă la îndemână, refuzul însemnelor şi simbolurilor româneşti şi supralicitarea celor ungureşti, lăsarea de izbelişte a monumentelor româneşti şi înlocuirea lor cu monumente de falşi martiri şi eroi, în fapt unii dintre ei, criminali ai poporului român.

La o analiză de conţinut a fiecărui obiectiv al acestui Forum se resimte, fără nici o dificultate, atitudinea, comportamentul pronunţat antiromânesc al reprezentanţilor etniei maghiare care, prin izolare şi segregare etnică, au eliminat etnia română din viaţa socială, economică şi culturală a zonei, construindu-şi o strategie de unici locuitori ai acesteia. În faţa acestei situaţii de netolerat, este de la sine înţeles că românii, pentru a-şi asigura continuitatea fizică, socială, culturală, implicit naţională, trebuie să-şi strângă rândurile, să se autoorganizeze într-o structură puternică, legală, care să reziste tendinţelor de marginalizare şi scoatere a lor din ecuaţia social-economică şi culturală a zonei şi, implicit, a ţării.

Astfel trebuie înţelese obiectivele Forumului. Ele nu sunt îndreptate împotriva nici unei etnii, ci reflectă nevoia românilor, parte a naţiunii majoritare în ţară, de a se aşeza alături de etnia maghiară – dominantă în zonă, dar numai o minoritate în ţară - la masa dezbaterilor şi negocierilor proiectelor de dezvoltare, ca parte constitutivă, organică, de care în viitor nu se mai poate face abstracţie în mod samavolnic.

În această direcţie este formulat obiectivul privind realizarea de demersuri pentru iniţierea şi susţinerea unui dialog constructiv cu societatea civilă a comunităţilor maghiare din cele două judeţe, în vederea convieţuirii în spiritul cunoaşterii şi aprecierii valorilor specifice şi comune, al înţelegerii şi conlucrării în interes general şi pentru eliminarea oricăror forme de discriminare pe motiv de etnie sau confesiune.

Corolar al bunelor intenţii ale Forumului sunt şi măsurile ce privesc combaterea şi contracararea manifestărilor rasiste, şovine, xenofobe şi a tendinţelor de enclavizare etnică a zonei; monitorizarea vieţii publice locale şi sesizarea instituţiilor publice naţionale şi internaţionale, precum şi a opiniei publice naţionale despre încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.

Prin stimularea morală şi prin facilităţi de instruire şi educaţie a celor ce contribuie la realizarea obiectivelor Forumului, sprijinirea activităţii proprii a asociaţiilor, fundaţiilor şi a tuturor organizaţiilor componente ale Forumului, organizarea de activităţi filantropice se lărgeşte spectrul de acţiune socială şi organizaţională al Forumului.

O ultimă problemă, dar nu mai puţin importantă, cuprinsă în obiectivele Forumului este dezvoltarea de parteneriate active cu românii de pretutindeni şi cu organizaţii ale acestora din ţară şi străinătate. Realizarea acestei sarcini este, după părerea noastră, una dintre cela mai fascinante activităţi ale Forumului, pentru că prin ea se consolidează conştiinţa naţională, se amplifică unitatea de neam, limbă, cultură şi idealuri în rândurile tineretului român dintre graniţe şi de dincolo de graniţe, continuator al flăcării românităţii. În vederea realizării acestor obiective nobile, Forumul creează cadrul necesar pentru activitatea de informare, documentare, folosirea regimului de editură şi tipar şi a altor activităţi permise de lege pentru susţinerea materială şi logistică a activităţii sale.

În concepţia noastră însă, ţinta principală a strângerii rândurilor trebui să fie dublă: de păstrare atât a românilor, cât şi a românităţii pe aceste locuri, mult râvnite de străini pentru frumuseţea şi bogăţiile pe care ele le ascund în străfundurile lor.

Efortul de conservare a spiritului românesc trebuie să se extindă de la oameni şi asupra localităţilor din aceste două judeţe. Pentru că în zilele noastre avem de-a face cu un proces lent, dar insidios, perfid, lent de desnaţionalizare nu numai a oamenilor, a sufletului şi caracterului lor printr-o gamă largă de presiuni psihologice, sociale, economice, administrative, dar şi a spaţiului public, a localităţilor, a înfăţişării lor vizuale generale tot mai mult impregnată de înscrisuri, însemne şi simboluri aproape exclusiv maghiare, încât pentru trecătorul străin peisajul îl face să se creadă mai degrabă în Ungaria decât în România.

Dacă Milton Lehrer, scriitorul american, care a scris în 1944 lucrarea „Ardealul”, pământ românesc, ar mai trece acum prin oraşele şi satele din această zonă, i s-ar oferi mai puţine imagini pentru a mai descoperi cu entuziasm spiritul românesc al acestor locuri. Pentru noi, românii, trebuie să rămână memorabilă peste secole convingerea pe care el şi-a formulat-o venind în acest spaţiu, după ce a citit „toate fantasmagoriile şi elucubraţiile fanteziste şovine” ale defăimătorilor românităţii: „Discutaţi cât veţi vroi, Domnilor, dar cine oare a creat aspectul eminamente românesc al acestui pământ, cine altul decât poporul românesc?” Această admirabilă întrebare încărcată de obiectivitate şi adevăr trebuie să devină emblema acţiunilor practice ale Forumului. Să nu lăsăm să se creeze o insulă pur maghiară în inima ţării datorită politicii complicitare şi trădătoare a tuturor guvernelor post-decembriste, care stăpânite de morbul puterii au făcut concesii neonorante, împotriva voinţei şi dorinţei poporului român. Să milităm până în pânzele albe pentru a păstra suflul, aerul românesc al acestor locuri, iar trăsăturile specifice „oaspeţilor” care le-au cucerit prin foc şi sabie cu un mileniu în urmă să fie expresia toleranţei noastre incurabile, manifestată dintru începuturi până în zilele noastre şi de-aici înainte cât vor fi şi vor trăi români şi maghiari împreună pe acest sfânt pământ !

Cele trei acte care consfinţesc înfiinţarea Forumului, Actul constitutiv, Statutul şi Comunicatul, cuprind menirea, obiectivele, normele de participare şi de conduită în cadrul lui şi legătura lui cu societatea civilă românească.

Ceea ce merită subliniat în primul rând este faptul că:

Acest Forum s-a constituit tot pe lângă Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, rămasă epicentru, pol de atracţie şi de coagulare a tuturor energiilor naţionale din zonă, în frunte cu P.S.Selejan, ales Preşedinte de onoare.

A solicitat intervenţia Statului Român pentru sancţionarea manifestărilor revizioniste, cu caracter şovin, intolerant şi revanşard care contestă ordinea constituţională din România.

A antrenat forţe noi, proaspete, al căror potenţial şi entuziasm şi-a propus să-l valorifice în interesul întregii comunităţi româneşti.

A fost adus la conştiinţa populaţiei din zonă şi a tuturor românilor printr-o Adunare publică la Centrul Eparhial al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei din Miercurea Ciuc în cadrul căreia s-au enumerat asociaţiile şi fundaţiile din care este compus, preşedinţii reprezentanţi ai acestora în Forum şi principalele obiective.

A mobilizat la realizarea obiectivelor sale cele mai variate segmente ale societăţii civile româneşti, reprezentanţi ai autorităţilor publice, personalităţi ale vieţii culturale şi ştiinţifice, din domeniul ecleziastic, al învăţământului, mass-media, al mediului de afaceri din cele două judeţe.

A scos în relief în mod deosebit ideea că Forumul nu este îndreptat împotriva nimănui, ci, dimpotrivă, este un partener legitim, reprezentativ şi credibil în relaţiile cu autorităţile publice şi reprezentanţii asociaţiilor civice ale populaţiei de etnie maghiară.

A adresat un apel concetăţenilor de etnie maghiară de a participa la asigurarea unui climat de convieţuire paşnică în localităţile din arcul intracarpatic, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu practica europeană în materie.

Având în vedere prevederile Proiectului Legii Minorităţilor Naţionale care consacră drepturi colective şi consfinţeşte autonomia teritorială pe criterii etnice, Forumul a solicitat Guvernului şi Parlamentului României amânarea adoptării Legii până la obţinerea punctului de vedere al Comisiei de la Veneţia şi punerea în dezbaterea publică a Proiectului Legii Minorităţilor, în temeiul Legii 52/2003 privind transparenţa decizională.

În concluzie, prin Crearea Forumului Civic al Românilor din Covasna şi Harghita s-a construit un instrument legal de realizare a echilibrului etnic real între cele două etnii, română şi maghiară. Este un for legitim, ales în mod democratic, ce trebuie să-şi îndeplinească cu fermitate şi devotament rolul de partener de dezbateri şi de decizii la nivel local, naţional şi internaţional, alături de şi împreună cu reprezentanţii legitimi maghiari. De-acum înainte, să sperăm că nu vom mai auzi numai o voce care ia deciziile privind destinul tuturor locuitorilor Covasnei şi Harghitei, ci două voci legitimate de propriile etnii, de istorie, de trecutul lor împreună pe acelaşi pământ pe care trebuie să convieţuiască în pace, înţelegere şi respect reciproc.

4. Frământări, griji şi probleme ale românilor

(investigaţii de teren)
Destrămarea ţării, „cantonizarea” ei după modelul elveţian.

Liderii români, dar şi oamenii de rând cu o matură conştiinţă naţională urmăresc cu îngrijorare proiectele maghiarilor privind viitorul României. Ceea ce reiese din ele este limpede ca lumina zilei. „Ei vor separare totală, instituirea modelului cantoanelor din Elveţia şi, în acest fel, izolarea judeţelor Covasna şi Harghita de restul ţării, deşi sunt în centrul ei”. Paşii spre acest obiectiv sunt deja făcuţi. Au destrămat sistemul de învăţământ mixt prin alungarea elevilor români din şcoli şi constituirea unui sistem şcolar în care ei vor să decidă politica dezvoltării lui.

Revendicarea actuală de a realiza universităţi şi instituţii culturale exclusiv maghiare, dar din fondurile statului român, serveşte tot ideii de a crea o zonă exclusiv maghiară în Covasna şi Harghita.

Grija deosebită a maghiarilor legată de propriile şcoli se îmbină însă cu dispreţul privind aplicarea Ordinului nr. 52/1993 al Prefectului de Covasna Adrian Căşunean-Vlad privind obligativitatea înfiinţării de şcoli sau, după caz, secţii cu predare în limba română în toate localităţile cu populaţie şcolară din judeţul Covasna, unde nu există încă astfel de unităţi şcolare.