Ministerul culturii si cultelor administratia fondului cultural national consiliul jude
Cercetări etno-sociologice în satele afectate de autostrada Transilvania
Yüklə 0,79 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Dinamica structurilor demografice
- Dinamica structurilor sociale şi familiale din zona cercetată
- Potenţialul turistic al zonei cercetate
Cercetări etno-sociologice în satele afectate de autostrada TransilvaniaPOZSONY Ferenc – profesor universitar dr., Catedra de Etnografie şi Antropologie Maghiară, Facultatea de Litere, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca Cercetările sociologice din USA, legate de efectele construirii unei autostrăzi, au dovedit că o nouă cale de comunicaţie produce schimbări majore nu numai în cadrul natural-geografic, ci şi în viaţa socială din regiune. Echipa noastră a început în anul 2008 o cercetare mai lungă în satele Vlaha şi Săvădisla, care se află tocmai lângă şantierele autostrăzii Transilvania, între Gilău şi Turda. Scopul nostru era documentarea vieţii sociale din aceste localităţi. Suntem conştienţi că această cercetare va reflecta impactul social al autostrăzii numai dacă va fi repetată de mai multe ori în următorii 10–15 ani. Echipa noastră a urmărit trei scopuri concrete pe terenul ales: 1. În prima etapă am constituit o bază de date bibliografice, legate de cadrul natural, istoria, viaţa economică, socială şi culturală a satelor investigate. În al doilea rând, am prelucrat datele recensămintelor oficiale publicate. În a treia etapă am făcut investigaţii în arhivele prohiale, unde am prelucrat datele cărţilor matrimoniale, de botez, nuntă şi decese. 2. Totodată, ne-am propus cercetarea amănunţită a structurilor sociale şi familiale din satul Vlaha. Cu această investigaţie am urmărit, în primul rând, studierea fenomenului migraţional, a efectelor migraţiei asupra vieţii sociale, economice şi culturale din sat. 3. În al treilea rând, am documentat efectele turismului asupra acestor sate. Astfel, am inventariat potenţialul turistic (moştenirea culturală spirituală, monumentele istorice, muzeele, meşteşugurile tradiţionale, obiceiurile populare, festivalurile etc) din aceste localităţi. Concluziile noastre preliminare sunt următoarele: Dinamica structurilor demografice Aceste sate sunt situate la 15–20 km de Cluj-Napoca, centrul economic, social, cultural şi universitar al Ardealului. Fiindcă se află tocmai în vecinătatea şoselei internaţionale dintre Cluj-Napoca şi Oradea, aceste comunităţi au avut întotdeauna căi de acces apropiate spre exterior. Totodată, tocmai prin aceste aşezări trece şoseaua judeţeană dinspre localitatea Gilău, prin Valea Ierii, spre Arieş, Turda, Aiud, Alba Iulia. Menţionăm că aceste localităţi au avut întotdeauna contacte directe cu aşezările moţilor din Munţii Apuseni, cu cele din Călata, Câmpia Ardealului şi Zona Arieşului. Datorită acestor factori, aceste sate nu s-au depopulat nici după industrializarea forţată de după 1945, nici după colectivizarea agriculturii din anul 1962. Acest fapt îl demonstrăm în primul rând cu ajutorul datelor recensămintelor oficiale. Structura etnică a comunei Săvădisla, împreună cu satele componente, s-a schimbat între anii 1850–1992 astfel:
Datele tabelului ne arată că populaţia comunei a atins un maxim demografic în anul 1920, când era locuită de 7.055 de persoane. Între anii 1850–1920, populaţia comunei a crescut în total cu 2.851 de suflete. Cel mai mare număr de români s-a înregistrat în satele comunei la începutul secolului al XX-lea, în anul 1910 locuind aici, în total, 3.573 de români. Este interesant că după colectivizarea forţată a agriculturii aici nu se produce diminuarea spectaculoasă a numărului populaţiei locale. Între anii 1966–1977, populaţia comunei creşte cu încă 376 de suflete. Pentru că oraşul Cluj-Napoca, centrul industrial, social, economic, şcolar şi cultural al Transilvaniei era aproape, migraţia spre oraş nu a afectat în mod accentuat structura demografică locală. Majoritatea localnicilor au preferat naveta zilnică spre locurile de muncă din oraş. Pe baza datelor recensământului din anul 2002, structura etnică a comunei Săvădisla, cu toate satele, avea următoarea componenţă:
După evenimentele din 1989, românii din comună au – între 1992 şi 2002 – o pierdere demografică de 153 persoane, iar numărul maghiarilor se reduce cu 204 persoane. În ultimele decenii, structura confesională a comunei a devenit mai colorată şi mai diversificată, conform datelor recensământului din 2002.1
Românii ortodocşi constituiau în anul 2002 majoritatea în comună (1.937), iar după legalizarea Bisericii Unite cu Roma, 98 de persoane s-au declarat greco-catolici. Majoritatea maghiarilor (2.032) s-au declarat reformaţi, iar 161 de persoane – romano-catolici. Structura etnică şi demografică a satului Săvădisla, centrul administrativ al comunei, s-a articulat între 1850–1992 astfel:
Din tabelul de mai sus se poate constata că între 1850–1920 populaţia din sat practic s-a dublat, iar în anul 1920 a atins un maxim demografic. Este interesant că între 1930–1941 numărul maghiarilor se reduce cu 309 de suflete. Acest fapt se datorează mai ales contextului politic din 1940, când din această aşezare maghiarii migrează într-un număr însemnat în Ardealul de Nord. Şi structura demografică şi etnică a localităţii Vlaha s-a schimbat vizibil între 1850 şi 1992.
Din datele tabelului putem observa că în perioada 1850–1920 populaţia satului Vlaha a crescut cu 562 de suflete, iar în perioada interbelică (1930) a atins un maxim demografic. Constatăm că nici în această localitate migraţia spre oraş nu a fost un fenomen major după colectivizarea agriculturii. Între anii 1966–1977, populaţia aşezării creşte iarăşi cu 133 de persoane. La sfârşitul „epocii de aur”, în anii totalitarismului ceauşist, numărul persoanelor din Vlaha scade spectaculos, în total cu 341 suflete. Pe baza datelor obţinute din cărţile matrimoniale (de botez şi deces), sporul natural al satului Vlaha în perioada 1950–2006 a evoluat astfel:
Tabelul reflectă faptul că după colectivizarea satului se produce o scădere lentă al sporului natural. La finalul „epocii de aur”, între anii 1977–1982, populaţia satului scade cu 73 de suflete. Acest fenomen continuă şi după 1982, iar după anul 1989 devine deja un fenomen general. Între anii 1993 şi 2006, numărul populaţiei scade iarăşi cu 136 de suflete. Această pierdere demografică se datorează în primul rând migraţiei tinerilor din localitate – după colectivizare (1962) – spre oraşul Cluj-Napoca, unde au învăţat meserii, au întemeiat familii şi s-au stabilit definitiv. Imediat după evenimentele din 1989, legea avorturilor, emisă de Ceauşescu, a fost revocată, iar migraţia tinerilor spre alte ţări, în primul rând spre Ungaria, a devenit un fenomen vizibil. Aceste procese demografice au contribuit la îmbătrânirea lentă a populaţiei locale. Pe baza recensămintelor parohiale reformate din Vlaha, raportul dintre endogamia şi exogamia confesională, locală, etnică, s-a modificat astfel între anii 1950–2006:
Din datele tabelului reiese că în Vlaha comunitatea maghiară a preferat şi în a doua parte a secolului al XX-lea căsătoriile endogame din punct de vedere local, confesional şi etnic. Doar după colectivizarea satului (1962) comunitatea locală devine treptat exogamă din punct de vedere confesional şi local. Interesant este faptul că în această localitate numai 2,07% din căsătoriile înregistrate (deci 9 din totalul de 434) sunt exogame, mixte etnic. Localnicii din Vlaha au preferat căsătoriile omogene etnic şi în a doua parte a secolului al XX-lea. Dinamica structurilor sociale şi familiale din zona cercetată Cercetările noastre demografice au demonstrat că la sfârşitul secolului al XX-lea, între anii 1977 şi 1992, în Vlaha numărul populaţiei locale s-a redus cu 341 de persoane. Tocmai de aceea ne-am propus studierea structurilor sociale şi familiale din acest sat. Am fost curioşi să aflăm cum a fost rezolvată după 1989 problema golului demografic. În prima fază a cercetării noastre de teren am studiat structura socială, confesională, etnică şi familială a satului Vlaha, folosind un chestionar, care cuprindea următoarele elemente. Numărul casei: Numele familiei: Originea familiei: localnici/aşezaţi/de când Confesiunea familiei: ortodoxă, greco-catolică, reformată, romano-catolică, neoprotestantă etc. Identitatea etnică a familiei: Soţul: maghiar, român, rrom Soţia: maghiară, româncă, rromă Apartenenţa socială a familiei: Soţul: meseriaş, muncitor, agricultor, în servicii, intelectual, pensionar Soţia: casnică, meseriaş, muncitoare, în servicii, agricultoare, intelectual, pensionară Structura familiei: Soţ+soţie Soţ+soţie+copii minori Soţ+soţie+copii însuraţi+copii minori Soţ singur Soţ singur+ Văduvă
Văduvă+ Am completat chestionarele noastre în cazul a 320 de familii. Din aceste cercetări reiese că, în urma migraţiei, 30% dintre familiile vizitate deja nu sunt integre şi sunt îmbătrânite. Totodată, am observat că după schimbările din 1989 endogamia locală, confesională şi etnică a satului s-a schimbat treptat, în urma migraţiei înspre localitatea Vlaha. Intelectuali, întreprinzători clujeni s-au aşezat în acest sat liniştit, cu un potenţial turistic însemnat. Menţionăm că acest fenomen stagnează în ultimii ani, deci după începerea construcţiei autostrăzii Transilvania. Potenţialul turistic al zonei cercetate Începând din anul 1990, în aceste sate s-a dezvoltat treptat şi s-a articulat un turism rural promiţător. Oaspeţii au fost cazaţi în casele modernizate imediat după evenimentele din 1989. Restaurantele din Vlaha şi Săvădisla au oferit meniuri specifice zonei etnografice Călata. Turiştii au vizitat camerele de oaspeţi, echipate cu piese de mobilier pictat şi cu textile tradiţionale brodate. Totodată, în localitatea Săvădisla a fost amenajat şi un mic muzeu etnografic, care reprezintă cultura populară din zonă. După începerea construcţiilor la autostrada Transilvania, şoselele şi casele s-au deteriorat, liniştea de odinioară a fost înlocuită cu un zgomot infernal. Din acest motiv, numărul turiştilor a scăzut în mod vizibil în ultimii ani. Echipa noastră de cercetare a efectuat tocmai de aceea investigaţii în următoarele localităţi: Vlaha, Săvădisla, Luna de Sus, Litea şi Iara. În aceste sate, participanţii au inventariat elemente ale moştenirii culturale, care pot fi reprezentate, valorificate şi în cadrul turismului rural din zonă. Astfel, am inventariat monumentele istorice (cetăţi, situri arheologice, biserici, monumente) care pot atrage turişti. Am realizat fotografii, filme despre aceste obiective, am adunat datele şi publicaţiile legate de aceste locuri istorice. Am investigat cultura materială a acestor sate, valorificabilă în cadrul turismului rural: meşteşugurile tradiţionale, artiştii şi creatorii populari locali. Am inventariat şi am documentat colecţia şi expoziţia etnografică din Săvădisla. Această casă-muzeu reprezintă în primul rând cultura, arta populară dintr-o microzonă aşezată între Călata şi Câmpia Ardealului. Pe baza cercetărilor, vom formula recomandările noastre, în vederea integrării mai eficiente a colecţiei în circuitul naţional şi internaţional. În satele vizitate am inventariat elementele de infrastructură (pensiunile agroturistice, restaurantele, hotelurile etc) necesare includerii turismului rural în circuitul zonal, naţional sau european. Totodată, am cercetat tradiţiile legate de gastronomia rurală tradiţională din zonă, care pot fi valorificate şi reprezentate în cadrul turismului şi festivalurilor locale. Rezultatele investigaţiei noastre vor permite o analiză mai amănunţită a potenţialului turistic din zonă. Totodată, vom formula recomandările noastre, legate de valorificarea culturii tradiţionale în cadrul turismului rural (monumente istorice, situri arheologice, arhitectură populară, interioare tradiţionale, centre meşteşugăreşti, port popular, obiceiuri tradiţionale). Suntem convinşi că numai prin valorificarea resurselor agroturistice localnicii din aceste sate vor avea un viitor asigurat, beneficiind, în acelaşi timp, de oportunităţile oferite de o autostradă europeană. Yüklə 0,79 Mb. Dostları ilə paylaş:
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||