N. Steinhardt Jurnalul fericirii

bin dar Răuber Orbazan^Ui. Creştinismul mă păstrează cu ceva tineresc în mine şi neplictisit, nedezamăgit, nescîrbit, nesupărat. Prezenţei veşnic proaspete a lui Hristos îi datorez să nu dospesc şi fer­mentez în supărarea pe alţii şi pe mine. Acesta-i norocul meu, nefiresc, negîndit: să-mi fie dat să cred în Dumnezeu şi în Hristos, cunoscînd dealtfel ce a spus Unamuno: să crezi în Dumnezeu înseamnă să doreşti ca El să existe şi în plus să te porţi ca şi cum ar exista.

Numai creştin fiind mă vizitează - în pofida oricărei raţiuni - ferici­rea, ciudat ghelir. Numai datorită creştinismului nu umblu - crispat, jignit, pe străzile diurne, nocturne ale oraşului - spaţiu proustian descom­pus de timp - şi nu ajung să fiu şi eu - cum spune Francois Mauriac în Destine - unul din acele cadavre pe care le poartă, vii, apa curgătoare a vieţii şi să nu mă număr printre cei ce încă n-au înţeles - Fapte 20, 35 - că mai fericit este a da decît a lua.

409

NOTE

¹ Cf. loco,, 5, 2.

^I „Nu m-ai căuta / dacă nu m-ai fi găsit deja /" (fr.). Cf. Le Mystere de Jesus.

^? „necunoaştere" (ser.).

⁴ „cunoaştere" (ser.).

⁵ „iluzie" (ser.).

⁶ „nu le-ai auzit rîsul (engl).

⁷ „Viaţa mea îşi are secretul ei, sufletul meu, misterul său" (fr.).

⁸ „Tatăl meu, Parsifal, poartă o coroană / Eu sunt fiul său, cavalerul pe nume Loliengiin" (grm.). Cf. şi Richard Wagner, Lohengiiii, actul al III-lea, scena a IlI-a în volumul Olandezii! zburător, trad. Şt. O. Iosif, Editura pentai literatură, Bucureşti, 1968, p. 262.

⁹ „călătorie pe Rin (grm.).

¹⁰ Atentatul îl viza pe Hitler.

^II „Prag drumeţul trece lin, / împietrit prag- de durere / Scînteiază-n încăpere / Brusc pe masă... pîine, vin." Cf. O seară de iarnă, a 2-a variantă în G. Trakl, Poezii, trad. Mihail Nemeş, Editura „Minerva", Bucureşti, 1988, p. 57.

^1: „Eu sînt tîlhaml Orbazan" (grm.). Aluzie la personajul omonim din Caravana lui Hauff.

" „Nădăjduiesc că mă găsesc pe mine însumi obscur" (engl.).

¹⁴ Hruba şi penduhd.

¹³ „un bătrîn faimos" (fr.).

¹⁶ „chiar de-aş primi cincisprezece ani" (fr.).

¹⁷ „dar nici o pilulă nu ne poate face inocenţi" (engl.).

¹⁸ „epoca neagră" (ser.). ^1!l „cuvînt" (grm.).

-° „vorbă (vorbărie)" (grm.).

^:l „preaomenescul" (grm.), termen consacrat de Fr. Nietzsche. - E vorba despre viziunea luminii taborice pe care Sf. Serafim de Sarov i-o dăruieşte biografului său, Nicolae Motovilov. ^a „ca şi cum" (grm.). ^:4 „înaintea popoailui" (lat.).

⁸ Aluzie la mişcarea antroposofică iniţiată de Rudolf Steiner. ^:il „oaspete plătitor" (engl.). ^ „Papa înseamnă birouri" (fr.). ^:s „Să ne rugăm" (engl.).

410

²⁹ „marea" (gr.).

³⁰ Celebrul tratat al lui Martin Heidegger.

³¹ Cf. Sf. Simeon Noul Teolog, Cinîntări morale, în FîtocaUa, voi. 6. trad. D. Stăniloae, Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, Bucureşti, 1977. pag. 194.

^M „Aici stau. Nimic altceva nu pot. Dumnezeu să-mi ajute. Amin" (grm.).

*? „Dumnezeu a creat omul după chipul său, care i-a bineplăcut aces­tuia" (fr.).

³⁴ „/ de unde / ieşeau flăcări" (idiş). Cuvîntul flacărăs este fonuat din românescul „flacără" şi pluralul -as din idiş.

³⁵ „credinţa nord-germană" (gnu.),

³⁶ „Dar, ca să crezi, adaugă şi asta, că păcatele pentru aceasta îţi sînt date" (lat.).

³⁷ „Curtea miracolelor" (fr.).

³⁸ „bunele vremuri de odinioară" (fr.). ** „viaţă de fiecare zi" (fr.).

⁴⁰ „Imaculatul astăzi, frumos şi-nsufleţit" (Mai multe sonete, trad. Şt. Augustin Doinaş în Stephane Mallarme, Poezii, Editura „Univers", Bucureşti, 1972, pag. 105).

⁴¹ „mai mulţi, mai veseli" (engl.).

^4: „considerată ca una dintre artele frumoase" (engl.).

⁴³ a lui Emile Borel.

⁴⁴ „mizerie" (fr.)

⁴⁵ „avînd încredere în arme au luptat, apoi s-au dat învinşi" (lat.).

⁴⁶ „La drept vorbind nu se găsesc / Atîţia în lumea asta care / Să dispreţuiască pe cei mari şi care (?) / Să iubească într-atît lucrurile în care cred (?). / La drept vorbind nu se găsesc / Decît abia doi-trei / Cavaleri ai imposibilului / Melancolici ai legii. / La drept vorbind, nu se cade de loc / Să te aşezi,în raclă de bucurie / Căci lumea posibilului / Se teme de acest fel de simţămînt." (fr.).

⁴⁷ „Cînd la geamuri cad zăpezi, / Lung în seară clopotul sună / Şi la masă mulţi se-adună / Şi belşug în casă vezi" (In iarnă. O seară de iarnă. 1-a variantă, trad. M. Nemeş în G. Trakl, Poezii, Editura „Minerva", Bucureşti, 1988, pag. 211).

⁴⁸ „ajutorul îl urmează pe cel important" (lat.).

⁴⁹ Cf. pag. 72.

⁵⁰ „După mine potopul" (fr.).

⁵¹ „partea diavolului" (fr.).

^s „iezuit cu roba scurtă" (fr.).

⁵³ „Trebuie să încercăm a crede" (fr.).

⁵⁴ „nu poţi să-i porunceşti naturii decît pentai a i te supune" (lat.). ³⁵ Aluzie la primele semne ce însoţesc rugăciunea inimii.

411

⁵⁶ „îl reneg pe Dumnezeu" (fr.).

⁵⁷ „îl reneg pe Cotton" (fr.).

³⁸ „Opreşte-te. dar" (grm.). Motivul Clipei din Faust I, 1 de J. W. Goethe.

⁵-' Mai ales tară zel" (fr.).

⁶⁰ „mai mult decît cererea" (lat.).

"' „facultate călăuzitoare" (fr.).

⁶² „Şi eu sînt loial regelui" (grm.).

⁶³ „Alungaţi firescul, el revine în galop" (fr.).

⁶⁴ „La început voi pune fapta" (Faust, 1, l, trad. L. Blaga în J. W. Goethe, Faust, voi. I. Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1968, pag. 59).

⁶⁵ „Iată ceea ce se cheamă a vorbi" (fr.).

⁶⁶ „Straşnicul grai de altădată" (engl.). *⁷ „Strig după dracu' şi el vine" (grm.).

⁶⁸ stupefiant.

⁶⁹ „carbonul, hidrogenul, oxigenui, azotul".

⁷⁰ „Voi fi bună" (engl.).

⁷¹ Cf. nota 34.

⁷² „mai puţin e mai mult" (engl.).

⁷³ „greşeală onorabilă" (lat.).

⁷⁴ „plutonier" (grm.).

⁷⁵ „căzut de pe cracă" (fr.).

⁷⁶ „Purul plictis de a trăi" (fr.).

⁷⁷ „Tatăl nostru care eşti în ceruri / Rămîi acolo / Cît eşti tu de sfint / Şi noi o să rămînem pe pămînt / Fiindcă pămîntul cîteodată e frumos" (Pater noster, trad. Gellu Naum în Jaques Prevert, Poeme, Editura pentra Literatură Universală, Bucureşti, 1965, pag. 20).

⁷⁸ „... cei ce crapă de plictis duminica / după-amiază pentru că / văd cum vine luni / şi vineri şi sîmbătă / şi duminică după-amiază" (fr.).

" „Drept nu e doar gîndul mai înalt, ci puterea plină de viaţă", (grm.).

⁸⁰ „Şi Dumnezeu e-n viaţă; / în lume-s bune toate" (Trece Pippa, trad. Leon Leviţchi în Robert Browning, Versuri alese, Editura „Univers", Bucureşti, 1972, pag.' 81).

⁸¹ „dragă caracatiţă" (engl.).

⁸² „Nouvelle Revue Franca ise".

⁸³ „idolii forului, teatrului, tribului, peşterii" (lat.). Cf Fr. Bacon. Novum Orgmmm.

⁸⁴ „Dincolo de Bine şi Rău" (grm.).

⁸⁵ „e perfect pentru mine" (engl.).

^u „săvîrşit în afara lucrării (divine)" (lat.).

⁸⁷ „Cel care l-ai mîntuit pe tîlhar / Şi pe Măria ai eliberat-o" (lat.).

412

⁸⁸ „şi chiar pe mine m-ai chemat" (lat.).

⁸⁹ „plăcerea de a trăi" (fr.).

⁹⁰ „piară lumea, fie dreptate" (lat.).

⁹¹ „Viaţa e reală, viaţa e garanţie" (engl).

. ⁹² „Trebuie să judecăm cu multă atenţie poruncile divine" (fr.).

⁹³ „Adevărat a-nviat" (fr.).

⁹⁴ „în căsnicie înşeală cine poate" (fr.).

⁹⁵ „în aşa fel -incit, în tine însuţi, eternitatea te schimbă" (fr.).

⁹⁶ „Pot să plîng oricînd" (fr.).

⁹⁷ „(fiinţă) născută a doua oară" (lat.).

⁹⁸ „Din fericire noi avem comunismul" (fr.).

⁹⁹ „Din fericire nu cred asta" (fr.).

¹⁰⁰ „Roma a spus-o" (lat.).

¹⁰¹ „marea operă" (fr.).

¹⁰² „cu inima uşoară" (fr.).

¹⁰³ „acesta eşti tu" (ser.).

¹⁰⁴ „Ţăranul de la Dunăre" (fr.).

¹⁰⁵ „Mama Natură" (grm.).

¹⁰⁶ „o singură carte" (lat.).

¹⁰⁷ „omul unei singure cărţi'' (lat.).

¹⁰⁸ „o cetate puternică e Dumnezeul nostru" (grm.).

¹⁰⁹ „bucuria proştilor" (engl.).

¹¹⁰ „Cine sînt eu ca să judec?" (engl.).

¹¹¹ Personaj neidentificat.

¹¹² „Doamne, fă-ne liberi!" (grm.).

¹¹³ „Mi-e prieten Platon, dar mai prieten mi-e adevărul" (lat.).

^IM „Rămîi că eşti atîta de frumoasă" (Fmist, I, 1, trad. L. Blaga în op. cit, pag. 80). Cf. nota 57.

¹¹⁵ Cf. pag. 72.

¹¹⁶ „Celor pe care Jupiter vrea să-i piardă / le răpeşte mai întîi minţile /" (lat.).

¹¹⁷ „Asta vă dă o idee" (fr.).

^us lit. „cei o sută de paşi" (fi'.).

¹¹⁹ „e un om împotriva căruia nu se cade să ai dreptate" (fr.)

¹²⁰ In versiunea a doua a Jurnalului fericirii autorul ne oferă propria sa traducere: „Viaţa-i mai cu seamă spumă şi baloane de săpun / Două lucruri stau de piatră: / îndatorinţa cînd necazu-1 loveşte pe altul / Curajul, cînd pe tine te loveşte" (engl.).

¹²¹ „ultra fineţea secolului" (fr.).

¹²² „Nu trebuie decît să trăieşti; se vede totul precum şi contrariul său" (fr.).

¹²³ Cf. nota 12.

413

LISTA PRESCURTĂRILOR ONOMASTICE

Al. Bile. - Alexandru Bilciurescu

Al. El. - Alexandru Elian

(Dr.) Al-G. - Sergiu Al-George

Alecu, Al. P., Al. Pal. - Alexandru Paleologu

Alice - Alice Trăilescu (n. Ellin)

Ana - Ana Avramescu

Andrei Brz. - Andrei Brezeanu

Anetta - Amelia Pavel?

B

Bellu Z. - Bellu Zilber

(Dna) Brăiloiu - Marioara Brăiloiu

(Dna) C. - Constantinescu-Porcul

(Col.) C. L. - Constantin Luca

(Păr.) Cleopa - Ilie Cleopa

Codin Mironescu - Alexandru Mironescu

Comeliu Ax. - Comeliu Axene

Costică Hr. - Constantin Hristea

C-tescu-Ţăranu - Ion Constantinescu-Ţăranu

D

(Av.) D. P. - D. Pavel

Dinu, Ct. N., Dinu Ne. - Constantin Noica

Dinu P. - Dfnu Pillat

Duţu - Alexandru Duţu

E

Em. V. - Emanuel Vidraşcu

Floriana - Floriana Avramescu 414

(Păr.) G. T. - George Teodorescu Gh. de la Ţară - Gheorghe Zamfir Gigi Tz. - Gh. Tomaziu

H

(Păr.) Haralambie V. - Haralambie Vasilache

I

1. Bod. - Ion Bodonea (Păr.) I. P. - Ion Pop (Ing.) I. Pete. - I. Petculescu? Ică - Mihai Antonescu Ionel Trăil. - Ion Trăilescu Irina Ol-ky - lrina Olşevsky (Păr.) luliu - Iuliu Făgărăşanu

L

Lenuţa - Elena Paleologu

M

Manole - Em. Neuman Marian I. - Marian Ionescu Mariana V. - Mariana Viforeanu Marinică P. - Marin Popescu Marta Const. - Marta Constantinide (Păr.) Mihai - Marcel Avramescu Mihai F. - Mihai Făget Mihai Răd. - Mihai Rădulescu (Păr.) Mina - Mina Dobzeu Mircea M. - Mircea Mirescu Mirel Gab. - Mirel Gabor Mişu At. - Mihai Atanasiu Monica L. - Monica Lovinescu

N

N.N.P. -N. N. Petraşcu

Nego - Ion Negoiţescu Nemo - Virgil Nemoianu (Păr.) Nicolae - Nicolae Lupea

415

Paul C. - Paul Copelovici

Paul Dim. - Paul Dimitriu

Pavel Sim., Pavlic - Paul Simionescu

Păstorel - Al. O. Teodoreanu

R

Radu Ant. - Radu Antonescu

S.F. - Alexandru Filipescu? Sandu L. - Sandu Lăzărescu Scrima - Andrei Scrima Scurtu - Gheorghe Scurtu Sile Căt. - Vasile Cătălinoiu (Păr.) Sofian - Sofian Boghiu Sorin Vas. - Sorin Vasile Streinu - Vladimir Streinii

ş

Ştefan Pop. - Ştefan Popescu

T. En. - Theodor Enescu Tanya Ol-ky - Tanya Olşevsky Todiraşcu - Ştefan Todiraşcu Traugott Br. - Traugott Broser

Val. Gl. - Valentin Gligor Viorica - Viorica Constantinide Virgil B., Virgil Bit. - Virgil Bulat Virgil Cd., Virgil Când. - Virgil Cândea Virgil Ier. - Virgil Ierunca Voiculescu - Vasile Voiculescu

Z

(Dna ) Z. - Elena Paleologu, recăsătorită Zarifopol

416
REPERE BIO-BIBLIOGRAFICE

12 iulie 1912. Nicu-Aurelian Steinliardt se naşte în comuna Pantelimon de lîngă Bucureşti, într-o familie activ implicată în viaţa socială şi istoria României. Tatăl său, inginerul şi arhitectul Oscar Steinhardt, conducea o mică fabrică de cherestea; în primul război mondial, ca ofiţer în armata română, este rănit la Mărăşeşti şi decorat cu ordine şi medalii, printre care „Virtutea militară". Joaca şi prieteniile din lumea satului copilăriei, schimburile de vizite dintre familia sa şi familii aparţinînd aristocraţiei culturale şi administrative, atmosfera sărbătorilor creştine îl apropie pe micul Nicu-Aurelian de ortodoxie. ,, Clopotele au fost, aşadar, primul semnal, declanşatorul iniţial al ursitei mele duhovniceşti. M-au atras şi m-au fermecat clopotele apropiatei biserici «Capra» [din Pantelimon], de îndată ce le-am putut deprinde individualitatea din amalgamul zgomotului de fond ce mă înconjura (...) Pentru mine creştinătatea se confundă cu o poveste de dragoste: o dublă îndrăgostire de biserica creştină şi de neamul românesc".