Наказ від 27. 12. 2013 №1844 Упорядники: Говорнян Л. С

Nivelul V
Scrieți un eseu de 25-30 de rânduri în care să argumentați caracterul filozofic al poemului

„Luceafărul” de Mihai Eminescu.

VARIANTA XIII
Nivelul I
(Subiect pentru identificarea unui răspuns corect)

1. 
   Selectați procedeul compozițional principal în poemul „Epigonii” de Mihai Eminescu:
   

1. 
   comparație;
   

2. 
   metaforă;
   
3. 
   hiperbolă;
   
4. 
   antiteză.
   

2. 
   Precizați conflictul principal al romanului
   

„Maitreyi” de Mircea Eliade:

1. 
   dintre Allan și Narendra Sen;
   

2. 
   dintre Allan și Maitreyi;
   

3. 
   dintre Orient și Occident;
   

4. 
   dintre Maitreyi și Chabu.
   

3. 
   Alexandru Macedonski conduce revista:
   
   1. 
      „Literatorul”;
      

95

2. 
   „Convorbiri literare”;
   

2. 
   „Familia”;
   
3. 
   „Dacia literară”.
   

4. 
   Identificați care este motivul principal al romanului„ Clopotnița” de Ion Druță:
   

1. 
   hotărârea lui Horia de a coborî din tren la Petreni sau la Verejeni;
   
2. 
   dragostea pentru Janet;
   

3. 
   lecțiile de istorie;
   

4. 
   căutarea Hronicului.
   

4. 
   Personajul principal din romanul „Ion” de Liviu Rebreanu se căsătorește cu Ana din motiv că:
   

1. 
   o compătimea;
   
2. 
   a fost îndemnat de tatăl Vasile Baciu;
   

3. 
   aceasta era unica soluție pentru a dobândi
   

loturile râvnite;

4. 
   în sufletul lui Ion s-a trezit „glasul iubirii”.
   

6. 
   Identifcați figura de stil în structura evidențiată:
   

• 
  „Adormind de armonia
  

Codrului bătut de gânduri...”
(Mihai Eminescu, „Dorința”)

1. 
   epitet metaforic;
   

2. 
   metaforă,
   
3. 
   personificare cu valoare metaforică;
   
4. 
   antiteză.
   

96

Nivelul II

(Subiect pentru identificarea a două răspunsuri corecte)

1. 
   Precizați două caracteristici ale romanului obiectiv:
   

1. 
   ilustrează complexitatea socială a indivi-dului;
   

2. 
   modalitatea de expunere dominantă – monologul;
   

3. 
   în acest tip de roman creația este mai importantă decât analiza;
   

4. 
   are mai multe planuri în care acționează mai puține personaje;
   

5. 
   se folosețte grotescul.
   

2. 
   Stabiliți variantele ce conțin numai versuri din poemul „Luceafărul” de Mihai Eminescu care au ca termen central „lumina”:
   

1. 
   „Răsare și străluce”, „Alunecând pe-o rază”;
   

2. 
   „Norocu-mi luminează”, „Părea un tânăr voievod”;
   

3. 
   „Un mort frumos cu ochii vii”, „Străin la vorbă și la port”;
   

4. 
   „Țesând cu recile-i scântei”, „Scăldat în foc de soare”;
   

5. 
   „Un mândru tânăr crește”, „Nemuritor și rece”.
   

97

3. 
   Cum își răsplătește vitejii,Ștefan cel Mare, iubitor al Moldovei și al „oamenilor Măriei Sale”:
   

1. 
   cu pământuri;
   

2. 
   cu cuvinte de laudă la adresa lor;
   
3. 
   cu arme de vânătoarte;
   

4. 
   cu haine ostășești;
   

5. 
   cu ranguri ostășești.
   

3. 
   Indicați variantele care conțin elemente comune ale dramei „Meșterul Manole” de Lucian Blaga și baladei populare „Mănăstirea Argeșului”:
   

1. 
   Mira este soția Meșterului Manole;
   

2. 
   moartea tragică a Meșterului Manole;
   

3. 
   motivul jertfei e anunțat de Starețul Bogumil;
   

4. 
   obiectul construcției este Mănăstirea;
   

5. 
   acțiunea începe în camera de lucru a Meșterului Manole.
   

3. 
   Precizați variantele corecte referitoare la specia roman:
   

1. 
   specie a genului epic în proză, de mari întinderi;
   

2. 
   cu mai multe linii de subiect și intrigă complicată;
   

3. 
   cu o singură linie de subiect și personaje numeroase;
   

4. 
   operă epică în proză, de întindere mijlocie;
   

5. 
   narațiune în versuri de întindere foarte
   

98

mare, cu un număr mare de personage, dintre care unele fabuloase.

6. Stabiliți cu ce compară iubita Mihai Eminescu,

în poezia „Atât de fragedă”:

1. 
   floarea albă de cireș;
   

2. 
   o stea de pe cer;
   

3. 
   floarea mărului;
   
4. 
   o fată din basme;
   
5. 
   o icoană a pururi verginei Marii.
   

Nivelul III (Teste – corespondență)
1. Stabiliți corespondența: operă/autor – fragmentul corespunzător.

1. 
   „Poetul” de George Coșbuc;
   

2. 
   „Rugăciune” de Octavian Goga;
   

3. 
   „Evghenii Oneghin” de A. S, Pușkin;
   

4. 
   „Albatrosul” de Charles Baudelaire.
   

1. 
   „Vă scriu, mai mult ce vă pot spune? Ce alt cuvănt mi-ngăduiți?
   

Sunt la capriciul voii bune: Puteți să mă disprețuiți!”

2. 
   „Așa cum e săracă ea,
   

Aș vrea s-o știu nevasta mea...”

3. 
   „Poetul e asemeni cu prințul vastei zări
   

Ce-și râde de săgeată și prin furtuni aleargă...”
99

4. „În suflet seamănă-mi furtună,

Să-l simt în matcă-i cum se zbate...”

5. 
   „Sunt suflet în sufletul neamului meu Și-i cânt bucuria și-amarul...”
   

2. 
   Stabiliţi corespondenţa autor – opera cores-punzătoare:
   

a) Alexandru Macedonski; b) Nicolae Labiş;

c) Nichita Stănescu; d) Mihai Eminescu.

1. 
   „La mormăntul lui Aron Pumnul”;
   
2. 
   „Moartea căprioarei”;
   

3. 
   „Căntec”;
   
4. 
   „Rondelul de aur”;
   

5. 
   „Trebuiau să poarte un nume”.
   

2. 
   Identificați opera și personajele corespunzătoare: a) Eugen Ionesco, „Rinocerii”;
   

b) Ion Druță, „ Clopotnița”;

3. 
   Ion Luca Caragiale, „O scrisoare pierdută”;
   

3. 
   Barbu Ștefănescu Delavrancea, „Apus de
   

soare”;

1. 
   Janet, Ilarie Turcu, Haret Vasilevici;
   
2. 
   Ionescu, Popescu, un fecior;
   

3. 
   Doamna Maria, doftorul Șmil, hatmanul Arbore
   

100

4. 
   Jean, băcăneasa, Berenger;
   

4. 
   Ștefan, vornicul Moțoc, paharnicul Ulea, Stroici.
   

4. 
   Uniți opera eminesciană cu specia literară corespunzătoare:
   

a) „Revedere”;	1. Nuvelă;
b) „Luceafărul”;	2. Poem;
c) „Sărmanul Dionis”;	3.	Idilă;
d) „Sara pe deal”.	4.	Elegie;
	5.	Eseu.

Nivelul IV Citiți cu atenție textul dat:
„În pajiştea ce mărginea drumul, câţiva rari cosaşi sau greieri ţârâiau a arşiţă. Tot încotro mergeam eu, curgea şi Sabasa cu unde repezi şi clare, privind-o numai cum se strecoară iute şi murmurătoare pe sub umbra deasă şi tăinuită a pădurilor, îmi pricinuia o simţire de dulce răcoare sub arşiţa caniculară a verii. Mă aşezai pe un bolovan la umbră şi, dus pe gânduri, priveam nemişcat apa care fugea. Pe cursul ei neoprit, mi se părea că fuge şi sufletul meu; şi o melancolie neaşteptată mă cuprinse.”
(Calistrat Hogaş, „Pe drumuri de munte”)

1. 
   Fragmentul aparține genului:
   
   1. 
      liric;
      

101

2. 
   dramatic;
   

2. 
   epic.
   

2. 
   Rescrie, din text, o structură care conţine o inversiune.
   

2. 
   Menţionează două trăsături care dovedesc faptul că textul este o descriere.
   

2. 
   Identificați două imagini vizuale.
   

Nivelul V
Scrieți un eseu de 25-30 de rânduri în care să realizați o comparație despre imaginea poetului dedusă din versurile:

• 
  „Sunt suflet în sufletul neamului meu Și-i cânt bucuria și amarul...”.
  

(„Poetul” de G. Coșbuc)

VARIANTA XIV

Nivelul I
(Subiect pentru identificarea unui răspuns corect)

1. 
   Romanul „Clopotnița” de Ion Druță reprezintă lupta dusă de Ștefan cel Mare la:
   

1. 
   Lipnic (cu tătarii) 1469;
   
2. 
   Podul Înalt (cu turcii)1475;
   
3. 
   Valea Albă, 1476;
   

4. 
   Codrii Cosminului, 1497.
   

2. 
   Stabiliți care este tema poeziei „Leoaică tânără,
   

102

iubirea” de Nichita Stănescu:

1. 
   geneza sentimentului de iubire;
   

2. 
   ispitirea prin patimă a iubirii;
   
3. 
   legătura poetului cu lumea;
   

4. 
   o stare de conștiință în curs de formare.
   

3. 
   Identificați cum reacționează Nică din „Amintiri din copilărie” la blândețea din dojana mamei:
   

1. 
   fuge de acasă;
   

2. 
   încearcă să-și repare greșelile;
   

3. 
   profită de bunătatea mamei pentru a face și alte pozne;
   

4. 
   se rușinează și nu mai face pozne.
   

3. 
   „Scrisorile” lui Mihai Eminescu (cu excepția „Scrisorii aV-a”) au fost publicate în anul 1881 în revista:
   
   1. 
      „Familia”;
      

2. 
   „Convorbiri literare”;
   
3. 
   „Literatorul”;
   
4. 
   „Bucovina”.
   

3. 
   Indentificați titlul operei în care Lucian Blaga ne îndeamnă să amplificăm misterele:
   

1. 
   „Lumina”;
   

2. 
   „Sufletul satului ”;
   

3. 
   „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii ”;
   

4. 
   drama „Meșterul Manole”.
   

6. Precizați locul și timpul acțiunii în drama

103

„Apus de soare” de Barbu Stefănescu Delavrancea:

1. 
   Mănăstirea Neamț, 1475;
   
2. 
   Valea Albă, 1476;
   

3. 
   Suceava, din toamna lui 1503 și până la 2 iulie 1504;
   

4. 
   Codrii Cosminului, 1497.
   

Nivelul II
(Subiect pentru identificarea a două răspunsuri corecte)

1. 
   Identificați, ce păstrează Ion Creangă în basmul
   

„Povestea lui Harap Alb” de la basmul popular pe care-l are ca sursă:

1. 
   umanizarea fantasticului prin comportament;
   

2. 
   narațiunea prin dialog, umorul;
   

3. 
   gestica, psihologia, și limbajul personajelor;
   

4. 
   personajele fabuloase, ajutoarele în sprijinul binelui;
   

5. 
   motivele: încercarea puterii, biruinţa binelui.
   

2. 
   Alegeți variantele ce corespund subiectului romanului „Maitreyi” de Mircea Eliade:
   

1. 
   Personajul principal Allan este un tânăr jurnalist care vrea să facă un reportaj despre India;
   

2. 
   Dragostea dintre Allan și Maitreyi este ascinsă din cauza religiilor diferite;
   

104

3. 
   Maitreyi era îmbrăcată în sari de culoarea ceaiului palid;
   
4. 
   Chabu era sora mai mare a Maitreyiei;
   

3. 
   după multe încercări dragostea dintre cei doi biruie.
   

3. 
   Precizați modalitățile de expunere cărora le corespund următoarele caracteristici:
   

• 
  Procedeu literar care constă în prezentarea unor aspecte ale obiectelor şi personajelor;
  

• 
  Procedeu literar ce presupune alternarea de replici între două sau mai multe personaje; caracteristic genurilor epic și dramatic.
  
  1. 
     monologul interior;
     
  2. 
     dialogul;
     
  3. 
     descrierea;
     

4. 
   narațiunea;
   

5. 
   monologul.
   

3. 
   Identificați variantele corecte: datorită cui Ovidiu a izbutit să învingă singurătatea:
   

1. 
   prietenilor;
   
2. 
   geniului;
   

3. 
   localnicilor;
   
4. 
   tăriei de caracter;
   
5. 
   iubitei.
   

3. 
   Motivul „florii albastre” este întâlnit la:
   
   1. 
      Vasile Alecsandri în „Pasteluri”;
      

105

2. 
   romanticii europeni;
   

2. 
   mai mulți scriitori români;
   
3. 
   Mihai Eminescu în lirica de dragoste;
   
4. 
   Paul Verlaine în „Cântec de toamnă”.
   

6. 
   Identificați variantele ce conțin speciile literare cuprinse în opera lui Ion Creangă:
   

1. 
   nuvela, sonete;
   
2. 
   roman autobiografic;
   

3. 
   povestiri didactice, povești;
   

4. 
   schițe, comedii:
   

5. 
   pasteluri, ode.
   

Nivelul III (Teste – corespondență)

1. 
   Uniți elementele comice cu opera literară:
   
   1. 
      omorârea muștelor cu ceaslovul;
      

2. 
   discursuri-paradox: iubesc trădarea ... dar îi urăsc pe trădători;
   

3. 
   Gerilă se întindea de căldură „de-i treceau genunchii de gură”;
   

4. 
   Cațavencu pierde pălăria, pierzând astfel obiectul șantajului.
   

1. 
   Ion Luca Caragiale „O scrisoare pierdută”;
   

2. 
   Ion Creangă „Amintiri din copilărie”;
   

3. 
   Ion Creangă „Povești”;
   
4. 
   Ion Luca Caragiale „O noapte furtunoasă”;
   
5. 
   Ion Creangă „Povestiri”.
   

106

2. Stabiliți corespondența termenilor literari:

a) figuri de stil; 1. baladă, epopee;

b) uități ritmice; 2. comedie, tragedie;

c) opere lirice; 3. pastel, odă, rondel;

d) opere epice. 4. epitet, comparative;

5. troheu, iamb.

3. Stabiliți corespondența figurilor de stil din poemul „Luceafărul” de Mihai Eminescu:

1. 
   „viclean copil de casă ”;
   

2. 
   „toți se nasc spre a muri...”
   

3. 
   „și pentru cine vrei să mori...”;
   

4. 
   „pătrunde-n casă și în gând” .
   

1. 
   comparație;
   

2. 
   antiteză;
   

3. 
   metaforă;
   

4. 
   interogație retorică;
   

5. 
   invocație retorică.
   

4. 
   Indicați corespondența între momentele subiectului în piesa „Apus de soare” de Barbu Ștefănescu Delavrancea:
   

a) Ștefan cel Mare fiind bolnav îl înscăunează pe fiul său Bogdan și rostește o cuvântare;

2. 
   Ștefan suportă cu tărie operația, decapetează pe paharnicul Ulea, apoi moare;
   

2. 
   timpul, locul, personajele și atmosfera de toamnă în care e învăluită cetatea din
   

107

Suceava;
d) paharnicul Ulea, stolnicul Drăgan și jitnicerul Stavăr pun la cale un complot împotriva domnului.

1. 
   expozițiunea;
   

2. 
   intriga;
   

3. 
   desfășurarea acțiunii;
   

4. 
   punctul culminant;
   
5. 
   deznodământul.
   

Nivelul IV Citiți cu atenție textul dat:
„Multe trec pe dinainte, În auz ne sună multe, Cine ţine toate minte
Şi ar sta să le asculte?...
Tu aşează-te deoparte, Regăsindu-te pe tine, Când cu zgomote deşarte
Vreme trece, vreme vine.” (Mihai Eminescu)

1. 
   Identificați în text o interogaţie retorică.
   

2. 
   Precizați tipul strofei și rima.
   

3. 
   Selectați doi indici ai timpului și doi indici ai spațiului.
   

4. 
   Idenificați în text o repetiție.
   

108

Nivelul V
Scrieți un eseu de 25-30 de rânduri în care să prezentați copilăria copilului universal, oglindită în romanul autobiografic „Amintiri din copilărie” de

Ion Creangă.

VARIANTA XV

Nivelul I
(Subiect pentru identificarea unui răspuns corect)

1. 
   Numiți de cine a fost întemeiată Căpriana:
   

1. 
   Ștefan cel Mare;
   

2. 
   clopotarii care și-au făcut case pe coasta dealului;
   

3. 
   Daniil Sihastrul;
   
4. 
   de către un boier Căprianu.
   

2. 
   Indentificați momentul subiectului operei literare care se cuprinde în versurile;
   

„Trăind în cercul vostru strâmt Norocul vă petrece,

Ci eu în lumea mea mă simt
Nemuritor și rece... (M. Eminescu)

a) intriga;

b) punctul culminant;
c) deznodământul;
d) expozițiunea.

109

3. Indicați numele personajului din basmul
„Povestea lui Harap Alb” de Ion Creangă care și-a adus aminte de cântecul:

• 
  „Voinic, tânăr, cal bătrân, Greu se-ngăduie la drum”
  
  1. 
     craiul;
     
  2. 
     fiul craiului;
     

3. 
   spânul;
   
4. 
   Verde împărat.
   

4. 
   Stabiliți ritmul versurilor:
   

„– Cobori în jos, Luceafăr blând Alunecând pe-o rază, Pătrunde-n casă și în gând

Și viața-mi luminează!” (M.Eminescu)

1. 
   troheu;
   

2. 
   iamb;
   
3. 
   amfibrah;
   
4. 
   dactil.
   

5. 
   Precizați momentul subiectului operei literare în romanul „Ion”, referitor la fragmentul:
   

 „Înainte de moarte, i se derulează în minte

întreaga existență, în care luptase zadarnic pentru pământul care acum avea să devină al nimănui...” (Liviu Rebreanu)

1. 
   intriga;
   

2. 
   desfășurarea acțiunii;
   
3. 
   punctul culminant;
   

110

4. 
   deznodământul.
   

6. 
   Stabiliți ce fel de curent este akmeismul:
   

1. 
   curent simbolistic;
   
2. 
   curent realist;
   
3. 
   curent modernist;
   

4. 
   curent expresionist.