Particularit~[i ale examin~rii clinice {i paraclinice în psihiatria copilului {i adolescentului

3.3. Anxietatea de vis (cosmarul) este un vis terifiant, cu amenintari la supravietuire, securitate sau stima de sine, însotit de anxietate si de o senzatie de opresiune respiratorie, care conduce frecvent la trezirea subiectului. Adesea se produce o recurenta a aceleiasi teme, sau a unor teme similare. Aproximativ 5( din populatia generala prezinta o acuza actuala si o alta 6(, o acuza trecuta de cosmaruri, tulburarea fiind mai frecventa la femei. Se încadreaza între fenomenele care produc modificari importante în electrogeneza cerebrala hipnica, realizând un episod de "trezire electroencefalografica" (Gaustaud). Desi cosmarul este caracteristic perioadei de impregnatie alcoolica cronica si perioadei de sevraj din farmacodependente, poate apare si în stari anxioase, depresive, debutul oniric al schizofreniei, melancolia de involutie. Unele studii au sugerat ca tulburarea este asociata, adesea, cu o aptitudine artistica. Altele, au indicat patternuri de personalitate cu suspiciozitate, alienare, înstrainare si hipersensibilitate. Aceste vise înfricosatoare se petrec în cursul somnului REM, de obicei în ultima parte a noptii. Peste jumatate din cazuri încep înainte de 10 ani, iar aproape în doua treimi debutul are loc înaintea vârstei de 20 de ani. Se asociaza adesea cu pavorul nocturn si cu alte manifestari de stress posttraumatic, la subiecti cu anxietate generalizata. Rezolvarea situatiei psihotraumatizante, psihoterapia cognitiva si de relaxare, administrarea scurta perioada de hipnotice si anxiolitice duce la disparitia tulburarilor. Tulburarile diminua cu fatigabilitatea fizica si uneori, cu schimbarea ambiantei de dormit.

Anumite medicamente ca reserpina, tioridazina, mesoridazina, antidepresivele triciclice, benzodiazepinele, s-au raportat a cauza, ocazional, cosmaruri. Abstinenta brusca de medicamente care suprima somnul REM (triciclicele), induce în general un rebound REM, care poate fi asociat cu cresterea în intensitate a onirismului si cu posibila aparitie a cosmarurilor.

3.4. Jacto capitis nocturna (lovirea cu capul si rotirea lui) presupune existenta unor automatisme habituale hipnice, caracterizate prin balansarea ritmica a capului cu o frecventa de 1-2 cicli/secunda, cu aparitie înainte de adormire, sau în faza de somn superficial, fiind absent în somnul profund. Apare la copiii normali, la hiperkinetici, în unele forme de retard mental. Comportamentul poate fi ritualistic, sau condus cu constiinciozitate, în timp ce copilul se trezeste sau se pregateste pentru somn. Intensitatea miscarilor variaza de la usoare, la viguroase.

Tulburarea este caracteristica copiilor mici, nu adolescentilor, în etiologia ei fiind propuse mai multe ipoteze: deprivarea materna, stimularea insuficienta, satisfacerea erotica. De aceea, tratamentul vizeaza o psihoterapie comportamentala.

3.5. Bruxismul, considerat ca facând parte din automatismele masticatorii, apare atât în somnul lent, cât si în somnul REM. A fost definit ca o miscare de frecare a dintilor într-un alt moment decât masticatia alimentelor. Miscarile musculaturii masticatorii (în special a celei care închide gura) sunt coordonate, repetate, rapide si involuntare, nejustificate. Ele pun în contact în afara masticatiei, suprafetele ocluzale ale dintilor, producând un zgomot de scrâsnire. Tulburarea debuteaza la scolar, fiind însotita adesea de enurezis si somnilocvie. Bruxismul este clasificat între deprinderile nevrotice, fiind expresia starii de tensiune subiacenta, de care copilul cauta sa se elibereze în maniera inconstienta, prin declansare de durere. Efecte favorabile are terapia cu Surmontil, administrata dupa control EEG.

3.6. Somnilocvia este o manifestare episodica nocturna neconvulsivanta, cunoscuta si sub denumirea de automatism verbal nocturn, reprezentata de o vorbire inteligibila sau nu, cu aparitie în perioada de tranzitie dintre somnul profund spre somnul superficial, sau spre starea de veghe. De cele mai multe ori are origine psihoreactiva; apare la tineri emotivi, instabili.

3.7. Tresaririle hipnagogice sunt secuse musculare intense, care cuprind toata musculatura; sunt fiziologice.

3.8. Miscarile gestuale nocturne de tip mângâiat, scarpinat, apar în stadiile superficiale ale somnului lent. În sindromul picioarelor nelinistite apar parestezii la nivelul membrelor inferioare, însotite de nevoia imperioasa de a misca gambele, de a freca un picior de altul.

3.9. Enurezisul nocturn a fost inclus în patologia de somn de unii autori, observându-se ca apare, de obicei, în stadiile hipersincronizate ale somnului lent profund, la cei cu dificultati legate de trezire. S-a descris însa, aparitia enurezisului nocturn si la copiii cu neliniste, somn superficial, bruxism, pavor nocturn (vezi capitolul ENUREZISUL).

3.10. Encoprezisul este pierderea controlului sfincterian pentru materii fecale, cel mai adesea nocturn, îmbracând un caracter nevrotic daca apare dupa un an de contentie, în prezenta unei situatii psihotraumatizante, în absenta unor cauze organice. Tratamentul cu Imipramina are efecte salutare, alaturi de psihoterapia comportamentala.