Preambul Comunitatea Studentilor Geografi

Denumirea oficială: Republica Albania Capitala: Tirana Limba oficială: albaneza Suprafaţa: 29.000 km2 Locuitori: 3,47 mil. (l20 loc./km2)

Religia: islamism 7l%; creştinism (ortodoxism, catolicism)

Moneda: leka

Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 29 noiembrie

Geografia: A. este aşezată în Europa de Sud, în V. Pen. Balcanice. Limite: Iugoslava (N), Macedonia, Grecia (E şi SE), M. Adriatică (V). G. fizică: O ţară cu relief predominant muntos; lanţul munţilor Dinarici. În N, Alpii Albanezi (vf. Jezerce 2693 m); Munţii Albaniei Centrale cu vf. Korab, 2764 m, pe graniţa cu Macedonia; în SE, Munţii Pindului. Câmpia litorală de 60 km lăţime şi depr. Korce (SE) sunt locurile mai joase. Ape: cursuri scurte, dar cu un potenţial energetic mare: Drin, în E, Devoli, în V, Vjose în S. Lacuri tectonice: Shkoder/Scutari, în NV, Ohrid şi Prespes, în E. Clima: este mediteraneană pe fâşia fertilă, joasă, de coastă; în rest, de tip continental. Temp. medie anuală este de 27°C vara şi 4°C iarna. Precipitaţiile de l020-l520 mm/an. Floră şi faună: Vegetaţie mediteraneană: arbori şi arbuşti care nu-şi pierd frunzele iarna, fiind adaptaţi la uscăciune (laur, smochin, mirt, citrice). Peste 600 m păduri de stejar, de fag, iar în reg. muntoase conifere şi păşuni alpine. Fauna: lupi, urşi, vulpi, şacali, capre negre, vulturul pleşuv. Parcuri naţionale care ocrotesc flora şi fauna. Populaţia: în afară de albanezii majoritari sunt etnici minoritari: greci, aromâni, sârbi, bulgari. Concentrarea max. în partea centrală şi pe litoral (la Adriatică) unde se întind câmpii şi coline care grupează în jurul lor majoritatea populaţiei, cât şi depresiunile drenate de râuri. Rata natalităţii: 2l,6%o; a mortalităţii: 5,6%o. Pop. urbană: 37%. Resurse şi economie: Agric. concentrează 60% din pop. activă. Industria este relativ diversificată: ind. alimentară, textilă, îngrăşăminte chimice, oţel prod. de energie electrică (hidrocentrale); produse petroliere. Resurse: grâu, porumb, sfeclă de zahăr, tutun, viţă de vie, citrice, bumbac, ovine, caprine, bovine, asini, peşte; lână; piei. Res. minerale: petrol, crom, gaze naturale, cupru, fier, bitum, sare. Export: tutun, minerale, energie electrică. Perioada de tranziţie de la o econ. socialistă la una de piaţă liberă este marcată de convulsii sociale în detrimentul dezvoltării economiei. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate, flotă comercială. Aeroport la Tirana. Oraşe: Durres; Elbasan, Shkoder, Vlore, Korce. Istoria: În antichitate, A. era locuită de triburile ilire şi trace; face parte din Imp. Roman (sec. I î. Hr.-IV d. Hr.); apoi din cel Bizantin. Primele nuclee statale albaneze apar în sec. XII-XIV. Ele opun rezistenţă expansiunii Imp. Otoman, începând din l389 şi culminând cu lupta lui Skanderbeg (l443-68), rezistenţă îndelungată care este înfrântă după l478-79 prin căderea cetăţilor Krujie şi Shkodier. A. devine o provincie a Imp. Ototnan pentru mai mult de patru secole. Se impune is­lamismul. Urmează răscoale antiotomane; în timpul primului război balcanic, Congresul Naţional Albanez (la Vlore) proclamă independenţa ţării (28 nov. l9l2), care este recunoscută internaţional. În l925 Adunarea Naţională declară A. republică. În l928 primul-ministru Ahmed Zogu devine rege. În l939 Italia anexează A.; în l943 A. este ocupată de germani. După eliberarea terit. la 29 noiembrie l944, se instaurează dictatura comunistă. În l946 A .se proclamă republică populară, având strânse legături cu Iugoslava lui Tito până în l948, după care se apropie de URSS, ca model de edificare a socialismului (până în l96l, în urma refuzului de a renunţa la cultul lui Stalin). În ’79-78 A. rupe relaţiile cu China, datorită deosebirilor ideologice (acuză Partidul Comunist Chinez de revizionism) se izolează, considerându-se singura ţară care nu se abate de la marxism-leninism. Până în l985 A. este condusă de Enver Hoja, care impune o dictatură sui-generis, aducând A. în starea de cea mai înapoiată ţară a Europei. În l990, se impune multipartitismul. În l99l, A. îşi normalizează relaţiile cu statele occidentale; au loc alegeri legislative libere. În l992 opoziţia condusă de Sali Berisha câştigă alegerile legislative, devine preşedintele statului. Încep convulsii sociale, pe fondul sărăciei şi al corupţiei. Pe fondul prăbuşirii aşa ziselor jocuri de întrajutorare şi a contestării alegerilor organizate în l997, sub preşedinţia lui Sali Berisha izbucneşte un război civil de o extremă violenţă, aproape toată populaţia având arme de foc. Intervin trupe de menţinere a păcii sub egida ONU. În l997 se ţin noi alegeri legislative monitorizate internaţional. Înving socialiştii. Proces de predare a armelor de foc de către populaţie. Statul: este republică prezidenţială, potrivit Legii cu privire la Principalele Prevederi Constituţionale ale Adunării Poporului din l99l. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Adunarea Poporului; cea executivă de Consiliul de Miniştri numit de Adunarea Poporului. Instituţii în curs de constituire. Multipartitism.

Andorra

Denumirea oficială: Principatul Andorra Capitala: Andorra la Vella (16.000 loc.)

Limba oficială: catalana Suprafaţa: 465 km2 Locuitori: 7l.000 (l53 loc./km2)

Religia: catolicism 99%

Moneda: francul francez şi peseta spaniolă Forma de guvernământ: monarhie Ziua naţională: 8 septembrie

Geografia: A. este situată în Europa de Sud-Vest, în munţii Pirinei. Limite: Franţa (N) şi Spania (S). G. fizică: A. este o ţară muntoasă, în bazinul superior al râului Valira, din bazinul fl. Ebru. Cele mai joase văi sunt de 900 m iar cele mai înalte puncte: Pic de Serrere (l9l0 m) şi vf. Coma Pedrosa (2975 m) sunt situate în NV. Terenul păstrează urmele glaciaţiunii cuaternare: lacuri glaciare, circuri glaciare. Clima: este aspră, iarna se produc avalanşe. Precipitaţii bogate. Floră şi faună: 25% din terit. A. este acoperită de păduri de pin şi pin negru; pajişti alpine. Faună (monumente ale naturii): capra neagră şi cocoşul de munte. Populaţia: andorrani (30%); spanioli (55%), francezi. Concentrarea pop. pe văile apelor. Rata natalităţii: l2%o a mortalităţii 4%o. Rata pop. urbane: 63%. Resurse şi economie: Economia se bazează pe dezvoltarea serviciilor: turism dinamic, activitate financiară intensă; taxe vamale reduse. Ind.: mici întreprinderi textile, de ţigarete; prelucrarea lemnului. Agric. pastorală; se cultivă mici loturi de grâu, orz, secară, tutun, viţă de vie, cartofi. Creşterea bovinelor şi ovinelor. Transporturi şi comunicaţii: A. are un trafic turistic intens şi o infrastructură adecvată: vehicule; nu are căi ferate. Oraşe: Les Escaldes, Sant Julia de Loria. Istoria: A. se dezvoltă la sudul regatului franc (carolingian), ca principat autonom. În sec. X A. este disputată de spanioli şi francezi (episcopii spanioli de Urgel şi conţii de Foix, care vor deveni regi în Navarra). Din l607 conducerea va fi exercitată de capii statului francez. Până în l982 A. plătea o taxă simbolică (questia) Franţei şi episcopului de Urgel (Spania). În l982 se alege prima oară un parlament naţional şi în l993 se aprobă prin referendum o nouă Constituţie, care stabileşte un regim parlamentar şi intrarea A. în ONU. A. are uniune poştală cu Franţa şi Spania. Statul: este co-principat autonom, conform Constituţiei din 1993. Puterea legislativă este exercitată de Consiliul General; cea executivă de delegaţii permanenţi (reprezentând pe preşedintele Franţei şi pe episcopul de Urgel) şi de un cabinet (Consiliul Executiv), numit de Consiliul General. Partide: P. Democratic al A. (f. l979 nelegalizat d.p.d.v. juridic).

Austria

Denumirea oficială: Republica Austria Capitala: Viena / Wien (l,5 mil. loc.)

Limba oficială: germana Suprafaţa: 84.000 km2 Locuitori: 8 mil, (95 loc. / km2)

Religia: catolicism 80%; protestantism Moneda: şilingul

Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 26 octombrie

Geografia: A. este aşezată în Europa Centrală (pe cursul mijlociu al Dunării). Limite: Germania, Cehia (N), Slovacia, Ungaria (E), Slovenia, Italia (S), Elveţia, Liechtenstein (V). G. fizică: A. este o ţară alpină, cu o alt. medie de l000 m. Cca. 70% din terit. este acoperit de Înălţimile Austriei Prealpine şi de lanţurile Alpilor Orientali sau Alpii Austrieci (alt. max. vr. Grossglockner, 3793 m), care mai păstrează gheţari. Aceştia se împart în: Alpii Calcaroşi Nordici, Alpii Centrali şi Alpii Calcaroşi Sudici, cu văi longitudinale adânci (ale cursurilor de apă: Inn, Enns, Mur, Drava). Între Dunăre şi Alpi este un platou îngust cu alt. De 305-6l0 m. În N. Dunării sunt câmpii şi coline cu pădurile boemiene. Extremul estic este un teren jos, care întâlneşte câmpia ungară. Reţea hidrografică bogată, colectată de Dunăre (360 km pe terit. A.). Apele au debit bogat, alimentat de zăpezi şi gheţari, un bogat potenţial energetic. Numeroase lacuri glaciare (în munţi în extremul estic şi vestic): Constanţa / Bodensee în NV, Neusiedler, în NE. Clima: este temperat-continentală, predominant alpină; cu precipitaţii bogate, iarna îngheţul durând 4-5 luni, verile răcoroase (2l°C). Temp. medie anuală: -3°C iarna, l8°C vara. Precipitaţii: 7l0 mm/an. În zonele joase este un climat temperat de tranziţie cu ierni mai blânde şi veri mai călduroase. Floră şi faună: A. are munţi împăduriţi, caracteristici zonei centrale a Europei: păduri de foioase (fag, stejar), care în zona muntoasă se continuă cu conifere şi vegetaţie alpină (păşuni). Vegetaţie de stepă în câmpie. Fauna: jderul, lupul, vulpea, cerbul, căprioara, capra neagră, păsări cântătoare; în câmpie, rozătoare: iepurele, hârciogul, popândăul etc. Populaţia: este în majoritate formată din austrieci (de origine germană); minorităţi naţionale: unguri, sloveni, croaţi. Concentrarea maximă a pop. în N ţării: 35% din pop. activează în ind. şi 8% în agric. Rata natalităţii: ll,4%o; a mortalităţii: l0,l%o. Rata pop. urbane: 55%. Resurse şi economie: A. are o economie echilibrată d.p.d.v. industrial şi avansată prin: valorificarea resurselor naturale, dezvoltarea turismului şi a transportului, tradiţie meşteşugărească; înaltă calificare a forţei de muncă. Agric. avansată are tradiţie în folosirea hidroenergiei. Creşterea bovinelor domină pe versantele văilor alpine. Se cultivă: grâu, sfeclă de zahăr, orz, porumb. Turismul, foarte activ (peisaje, ape termale, staţiuni pentru sport alpin), antrenează şi zone altădată izolate (Tyrolul, Vorarlberg); ocupă primul loc printre ţările OCDE. Industria este diversificată: siderurgie, metalurgie neferoasă, textilă, electronică, maşini utilaje, aluminiu, a lemnului şi celulozei, chimică, sticlărie, porţelan, încălţăminte, artizanală. Transporturi şi comunicaţii: A.

are căi ferate electrificate în cea mai bună parte; multe tuneluri în Alpi, care uşurează circulaţia. Dunărea este o importantă cale de transport pe apă. Aeroport la Viena. Oraşe: Viena, cap. ţării, unul din cele mai frumoase oraşe ale Europei, important centru cultural, turistic şi industrial; Graz (SE), nod de comunicaţii, centru ind. şi cultural; Linz, port pe Dunăre în N, centru ind.; Salzburg (NV), oraşul festivalurilor internaţionale; Innsbruck (turism, sporturi iarnă). Universităţi în Viena, Graz (din sec. XVI), Innsbruck. Istoria: În antichitate pe terit. A. trăiau celţii pe care i-au cucerit romanii (l5 î. Hr.) organizând provinciile Raetia, Noricum, Pannonia; invazia vandalilor, vizigoţilor, hunilor (sec. V d. Hr.); terit. locuit de germani, avari, slavi (sec. V-VI). Carol cel Mare îi învinge pe avari (795) şi întemeiază Marka de Est (803) viitorul Osterreich. În 955 Otto I îi respinge pe maghiari. Terit. A. este domeniul Habsburgilor (l274- l9l8) care devin şi regi ai Italiei şi împăraţi ai Sfântului Imperiu Roman (l438-l806). Habsburgii stăpânesc în sec. XVI un stat multi-naţional (Bohemia, Moravia, Silezia, Ungaria Occidentală. În urma ofensivei antiotomane (l683-99) Imp. Habsburgic se întinde asupra Ungariei, Transilvaniei, Sloveniei şi Croaţiei (parţial), a Banatului (l7l8). Imp. se reformează sub Maria Terezia (l740-80) şi Franz Iosif (l780-90), sub un absolutism luminat. Francisc I rămâne doar Împărat al Austriei (l806); conduce coaliţia împotriva Franţei napoleoniene, Imp. Habsburgic iese slăbit din războaiele cu Franţa, după revoluţia din l848 şi conflictul cu Italia (l859) şi Prusia (l866); nu mai poate rămâne în fruntea Confederaţiei Germane şi în l867 prin pactul dualist ia naştere Imp. Austro-Ungar, un imperiu multinaţional (germani, unguri, cehi, polonezi, sârbi, croaţi, români, italieni. În l879 Imp. Habsburgic pune bazele Triplei Alianţe (cu Germania). În l9l4 prinţul moştenitor al tronului A., Franz Ferdinand, este asasinat la Sarajevo, fapt ce conduce la declanşarea primului război mondial după care Imp. Austro-Ungar se destramă; Carol I de Habsburg abdică şi este proclamată Republica A., stat federal redus la actualul teritoriu. Prin Constituţia din l920 Austria declară neutralitatea ca principiu de stat. În l938 A. este ocupată de Hitler şi anexată Germaniei. În l945 este eliberată de trupele aliate şi proclamată a doua republică; în l955 îşi restabileşte suveranitatea. Parlamentul votează Legea Constituţională asupra neutralităţii permanente a statului. Statul: este republică parlamentară, stat federal, potrivit Legii Constituţionale din l955. Puterea legislativă este exercitată de Adunarea Federală (Consiliul Federal — Bundesrat şi Consiliul Naţional — Nationalrat); cea executivă, de guvernul federal, condus de liderul partidului majoritar din Consiliul Naţional. Membri Consiliului Federal sunt aleşi de către adunările legislative ale provinciilor. Preşedintele este ales prin vot direct. Multipartitism.

Belarus

Denumirea oficială: Republica Belarus/Bielarus (Rusia Albă)

Capitala: Minsk (l,6 mil. loc.)

Limba oficială: bielorusă / belarusă Suprafaţa: 208.000 km2 Locuitori: l0,2 mil. loc.; (50 loc./km2)

Religie: ortodoxism; catolicism Moneda: rubla

Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 27 iulie

Geografia: Statul B. este aşezat în Europa răsăriteană. Limite: Lituania, Letonia (N), Rusia (N şi

E), Ucraina (S), Polonia (V). G. fizică: B. nu are ieşire la mare. Relieful său este lipsit de contraste, rezultat al acţiunii calotei glaciare cuaternare. Predomină câmpia, presărată cu culmi morenice, alt. 350 m în N şi l50 m în S, despărţite de adâncituri în care se găsesc lacuri. Caracteristică este prezenţa unor întinse terit. mlăştinoase în S (pe Pripet). Există cca. 4000 de lacuri. Ape: Niprul, care traversează B. de la N la S şi se varsă în M. Neagră; afluenţii: Berezina şi Pripetul (Pripiat). Dvina de Vest (Nemanul) şi Bugul de Vest se varsă în M. Baltică. Între Nipru şi Bugul de Vest este un canal navigabil. Clima: este temperat-continentală, răcoroasă şi umedă; o tranziţie dintre cea excesivă din E şi cea oceanică din V. Precipitaţiile sunt de 500-650 mm/an. Floră şi faună: Terit. B. este împădurit în parte (păduri de foioase); pe valea Berezinei şi în zonele mlăştinoase din Pripet/Pripiat. Pe terenurile nisipoase din câmpie cresc păduri de pin (populate de animale sălbatice). Fauna: ursul brun, vulpea, iepurele, elanul, vidra. În Rezervaţia Parcului Naţional de la graniţa cu Polonia se găseşte zimbrul. Populaţia: este formată din bieloruşi 79%; ruşi, polonezi, ucrainieni, evrei. În zona capitalei pop. este cea mai concentrată; cea mai puţin densă este în zona mlăştinoasă din S. Rata natalităţii este de l5% a mortalităţii de l0%). Rata pop. urbane: 63%. Resurse şi economie: Industria diversificată, care suferă însă din pricina relativei sărăcii a subsolului. Res. de turbă sunt surse de energie pentru ind. prelucrătoare: celuloză, textilă, ciment, autovehicule, tractoare. Agric.: cereale (secară în special); cartofi şi sfeclă de zahăr (zone ades asociate cu creşterea bovinelor şi porcinelor). Zonă de tranzit a conductelor de petrol din Rusia către Occident. Transporturi şi comunicaţii: şosele, căi ferate, peste 3000 km de căi navigabile. Aeroport la Minsk şi Gomel. Oraşe: Gomel, Brest Orcha, Moghilev, Vitebsk, Grodno. Istoria: În sec. IX-XI, regiunea este populată de slavii orientali şi face parte din Rusia Kieveană; se creştinează. În secolele XIII-XIV după marea invazie a mongolilor este integrată Ducatului Lituaniei şi apoi unit cu Polonia din l569. Acum primeşte numele de Bielorusia (Rusia Albă, albul fiind simbolul apusului). Din sec. XIV-XVII diferenţa dintre cele trei ramuri ale slavilor estici: bieloruşi, ruşi şi ucrainieni se accentuează. Influenţa poloneză devine preponderentă şi cultura bielorusă nu se dezvoltă decât în mediul ţărănesc. În l772-l793, după primele două împărţiri ale Poloniei, B. este dată imp. rus. În l9l9 este proclamată R.S.S. Bielorusă independentă. În l92l partea vestică a B. este alipită Poloniei (partea cu populaţie poloneză preponderentă, cu Brest, Lvov). În l922 R.S.S. Bielorusă aderă la URSS. În l939 îi este alăturată şi Bielorusia occidentală. În l945 R.S.S. Bielorusă devine membră ONU (separat de URSS). În l99l Sovietul Suprem proclamă independenţa ţării care aderă la C.S.I. Urmează frământări sociale; tendinţa de autoritarism din partea preşedintelui Lukacenko, care îşi arogă puteri sporite şi intră în conflict cu parlamentul. Apropierea de Rusia în vederea unificării, în l996, în special din partea preşedintelui. În l997 procesul de unificare stagnează; diferende privind condiţiile unificării; relaţii tensionate cu Rusia. Statul: este republică prezidenţială, în urma referendumului din l996 (modificarea Constituţiei). Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Sovietul Suprem; cea executivă de preşedinte şi de Consiliul de Miniştri, format în urma alegerilor legislative. Regim cu largi prerogative ale executivului. Multipartitism.

Belgia

Denumirea oficială: Regatul Belgiei Capitala: Bruxelles (960.000 loc.)

Limba oficială: bilingvism; olandeză (flamandă) şi franceză (valonă)

Suprafaţa: 30.500 km2 Locuitori: l0,l4 mil.; (333 loc./km2)

Religia: catolicism 90%, protestantism, mozaism

Moneda: francul belgian Forma de guvernământ: regat Ziua naţională: 2l iulie

Geografia: B. este aşezată în vestul Europei cu ieşire la Marea Nordului. Limite: M. Nordului, Olanda (N), Germania, Luxemburg (E), Franţa (S şi V). G. fizică: Relieful B. urcă în trepte de la M. Nordului din NV terit. către SE, până în masivul Ardeni (400-700 m), un podiş vechi (Belgia înaltă). În centru, se află reg. Brabant, ceva mai joasă şi înclinată spre mare; Belgia de Jos, Flandra, cu colinele din Campine, este situată în V ţării; o regiune nisipoasă ce merge până la Câmpia flamandă pe coasta de la M. Nordului. Atât Podişul Condroz (SE), cât şi Podişul Ardeni sunt străbătute de ape pline de meandre, care au săpat văi adânci de 200-300 m (Sambre-Meuse); fenomene carstice (ocrotite în rezervaţii). Reţeaua hidrografică este bogată; apele au debit mare. Clima: este temperat-oceanică, bogată în precipitaţii (900 mm/an) aduse de vânturile din vest. Temp. medie anuală din iarnă şi vară este de 30 şi l7°C. În Ardeni clima e mai aspră; în Campine mai caldă. Floră şi faună: Pădurile cuprind 20% din terit. în special în masivul Ardenilor; păduri de foioase: stejar, fag, mesteacăn. Fauna: pisica sălbatică, jderul, salamandra; avifaună în reg. litorală (bâtlanul purpuriu, cormoranul, lopătarul). Peste 200 de rezervaţii (de stat şi particulare) şi un parc naţional. Populaţia: B. este unul din statele cele mai dens populate din lume, datorită poziţiei privilegiate pe continent, deschiderii spre Ocean. Pop. este formată din valoni (în sud) care vorbesc un dialect al limbii franceze şi flamanzi 55% (în nord şi vest) care vorbesc o limbă germanica. 30% din pop. activă este prinsă în industrie. Cu toată creşterea lentă a pop. şomajul a crescut. Rata natalităţii: 11,8%; a mortalităţii: l0,5%. Rata pop. urbane 97%. Resurse şi economie: Economia foarte dezvoltată; ramuri tradiţionale: ind. textilă, sticlărie, ceramică, şlefuirea diamantelor. Ind. metalurgică feroasă şi neferoasă (cupru, zinc, plumb, aluminiu), ind. constructoare de maşini; maşini agricole, autovehicule, maşini unelte, material feroviar, vase fluviale şi maritime, farmaceutică; aparatură pentru telecomunicaţii. Industria de extracţie a huilei; ind. de prelucrare şi chimizare a petrolului pe care îl importă alături de o serie de materii prime de care duce lipsă. Agric. antrenează 3% din pop. activă; preponderentă creşterea animalelor: porcine şi bovine. Se cultivă cereale (grâu, orz, secară), plante ind.; sfeclă de zahăr, legume. Cca. 70% din energia electrică este obţinută prin energie nucleară. Serviciile sunt foarte diversificate. Transporturi şi comunicaţii: B. are o bogată reţea de căi ferate (transporturi ce funcţionează practic fără nici o întârziere); căi rutiere, fluviale (printre cele mai dense din lume). Râurile sunt legate prin canale, formând un excelent sistem de transport pe apă. Oraşe: porturi importante: Antwerp (renumit pentru şlefuirea diamantelor), Ghent, Ostend, Charleroi, Liege, Bragge/Bruges. Există 4 universităţi: cea mai veche fiind cea din Louvain. Istoria: Celţii belgi au fost cuceriţi de romani (58-50 î. Hr.) şi terit. transformat în prov. romană: Gallia Belgica; de franci (sec. III—IV d. Hr.), făcând parte din regatul merovingian, apoi imperiul carolingian şi Lotharingia (după 843 d. Hr.). În sec. IX invazia vikingilor. Una dintre cele mai intens urbanizate zone ale Europei (sec. XI-XIII) datorită ind. postăvăritului. Se dezvoltă formaţiuni statele semi­independente, comitatele Flandrei şi Brabandului, care în l384 intră sub stăpânirea Burgundiei. Moştenite de Carol Quintul, împărat german şi rege al Spaniei, vor fi lăsate moştenire fiului său Filip II al Spaniei în l559. După revoluţia Ţărilor de Jos împotriva Spaniei (l572) şi obţinerea independenţei Olandei (l58l), terit. B., preponderent catolice, reunite în «Uniunea din Arras» rămâne sub ocupaţia spaniolă; în l7l4 trec în posesia familiei de Habsburg. După înfrângerea lui Napoleon, Congresul de la Viena (l8l5) decide intrarea B. în componenţa Ţărilor de Jos. În l830 izbucneşte la Bruxelles revoluţia anti-olandeză, în urma căreia B. îşi proclamă independenţa. Prin Constituţia din l83l, după modelul celei americane, devine monarhie constituţională. I se asigură din partea puterilor europene un statut de «neutralitate garantată». În ambele războaie mondiale, B. este ocupată de trupele germane, deşi îşi declarase, de fiecare dată, neutralitatea. În ultimele decenii au crescut disputele lingvistice între vorbitorii de limbă franceză (valonii) şi cei de limbă olandeză (flamanzii), accentuate de diferenţierea pe plan econ. a nordului şi a sudului, repercutate în viaţa politică şi în instabilitatea guvernului. În l988, B. devine stat federal (Flandra, Vallonia şi enclava francofonă a Bruxellesului). Un stat care, datorita situării sale într-o zonă de interferenţă şi de confruntare a civilizaţiilor, a căpătat o adevărată vocaţie Europeană. Stat fondator al Consiliului Europei în l949 şi al altor instituţii, în special europene, de o deosebită importanţă (CEE, VEO, NATO). Statul: este federal, monarhie constituţională, regat ereditar, potrivit Constituţiei din l83l. Puterea legislativă este exercitată de Parlament (Senat şi Camera Reprezentanţilor); cea executivă de un cabinet format în urma alegerilor pentru Camera Reprezentanţilor. Conform principiului regele domneşte dar nu guvernează monarhul are un rol extrem de discret în viaţa politică a statului, limitându-se de obicei la transmiterea de mesaje, dar un rol public important simbolizând unitatea statului şi a naţiunii. Multipartitism.

Bosnia şi Herţegovina