Programul naţional

Se cunosc cazuri de mituire a unor reprezentanţi ai justiţiei care au emis verdicte părtinitoare.

Se vor analiza toate aceste cazuri şi se va scoate în evidenţă numitorul comun.


DECLARAŢIA UNIVERSALĂ A DREPTURILOR OMULUI

Articolul 8

Orice persoană are dreptul la satisfacţia efectivă din partea instanţelor juridice naţionale competente împotriva actelor care violează drepturile fundamnetale ce-i sunt recunoscute prin constituţie şi lege".

Articolul 9
Nimeni nu trebuie să fie arestat, deţinut sau exilat în mod arbitrar".

Articolul 10
Orice persoană are dreptul, în deplina egalitate, de a fi audiată în mod echitabil de către un tribunal independent şi imparţial care va hotări fie asupra drepturilor şi obligaţiilor sale, fie asupra temeiniciei oricărei acuzări în materie penală îndreptată împotriva sa".






Articolul 11.1
Orice persoană acuzată de comiterea unui act cu caracter penal are dreptul să fie presupusă nevinovată, până când vinovăţia sa va fi stabilită în mod legal în cursul unui proces public în care i-au fost asigurate toate garanţiile necesare apărării sale".
Articolul 11.2
Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care nu constituiau, în momentul când au fost comise, un act cu caracter penal, conform dreptului naţional sau internaţional. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă, decât aceea care era aplicabilă când a fost săvârşit actul cu caracter penal".

• 
  Activitate. Elevii vor fi împărţiţi în patru grupe de lucru. Fiecare grupă de lucru va primi un articol din presă referitor la cazuri de violare a drepturilor omului privind respectarea principiilor egalităţii şi libertăţii, cu consecinţe grave. În analiza cazurilor, elevii se vor ghida după următorul algoritm:
  

• 
  Identificaţi ce drept a fost încălcat.
  
• 
  Ce cauze au determinat încălcarea?
  
• 
  Care au fost consecinţele?
  
• 
  Cum ar fi trebuit soluţionat cazul?
  

a. Un bătrân care abia poate merge şi care suferă cu nervii este purtat pe drumuri, de 3 ani, de instanţele clujene, în procese pentru pământuri pe care nu le-a deţinut în viaţa lui, dar pe care, din întâmplare, le-a tranzacţionat o persoană cu acelaşi nume sau cineva care a dat o adresă falsă.

b. După revoluţie, un imobil din Bulevardul Pache Protopopescu a fost revendicat. Proprietarul murise şi revendicarea a fost iniţiată de doua moştenitoare. Procesul de revendicare a început în august 1993. La 4 martie 1994, prin sentinţă civilă, blocul a fost redat celor care l-au revendicat. Primăria a făcut apel la Tribunalul Bucureşti, dar acesta a fost respins. Hotărârea a rămas definitivă şi irevocabilă.Abia peste un an şi două luni (în aprilie 1995) chiriaşii au aflat că blocul fusese retrocedat, găsindu-se în situaţia de a nu mai putea întreprinde nimic. Disperaţi, chiriaşii au început să se intereseze despre istoria retrocedării. In urma investigaţiilor proprii, chiriaşii au rămas uimiţi de ceea ce au găsit. Cei care intraseră în posesia imobilului comiseseră mai multe ilegalităţi: dăduseră declaraţii neadevărate; nu prezentaseră niciodată, deşi invocaseră mereu, testamentul proprietarului ; nu declaraseră că apartamentele 8 si 9 de la etajul 4 al blocului fuseseră vândute; nu specificaseră că la parterul blocului existau spaţii comerciale. Povestea era cu totul necurată.
c. Cel mai recent caz este cel al unui rrom care în urma cu trei săptămâni a agresat un poliţist, a fost reţinut şi apoi eliberat printr-o decizie a instanţei juridice.

B.EVALUARE. Se va organiza simularea unui proces corect şi a unui corupt şi se vor analiza diferenţele.

C.RESURSE EXTRAŞCOLARE: articole din presă, imagini, albume istorice.

D.ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE: Dezbatere „ Este justificată pedeapsa capitală?”

Ora a II a
OAMENI ŞI OAMENI
TEMA: educaţie pentru drepturile omului, marginalizare, incluziune socială, non-discriminare, toleranţă, acceptare, diversitate, solidaritate, comunicare
SCOP: formarea comportamentului pro-social tolerant
OBIECTIVE:

• 
  să-şi consolideze cunoştinţe referitoare la drepturilor omului bazate pe principiul egalităţii şi libertăţii;
  
• 
  să aplice cunoştinţele acumulate în situaţii contextual concrete;
  
• 
  să identifice cazuri de marginalizare a diferitelor grupuri /indivizi defavorizate/defavorizaţi;
  
• 
  să manifeste atitudine critică faţă de grupuri /indivizi defavorizate/defavorizaţi care sunt/au fost marginalizaţi;
  
• 
  să-şi dezvolte atitudine tolerantă de acceptare a grupurilor/indivizilor marginalizaţi;
  
• 
  să identifice soluţii pentru prevenirea şi eliminarea fenomenului marginalizării.
  

STRATEGIE DIDACTICĂ

• 
  Utilizarea tehnicii florii de nufăr:
  

• 
  Activitate. Elevii vor fi împărţiţi în patru grupe de lucru, fiecare grupă urmând să analizeze una din imagini le de mai jos.
  

MARGINALIZAREA

General acceptată caracterizarea acestui fenomen social, marginalizarea este determinată de probleme politice, sociale şi culturale mai puţin vizibile. La baza acesteia stau:

• 
  internalizarea/inducerea unor percepţii greşite;
  
• 
  lipsa necesităţilor de bază, a unor drepturi civile, a unor oportunităţi de mobilitate socială.
  

Cel mai adesea, marginalizarea apare în forma excluziunii sociale manifestă prin:

• 
  sărăcie
  

• 
  privarea de drepturi cetăţeneşti ( drepturi civile, drepturi politice, drepturi sociale)
  
• 
  discriminare ( dezavantaje sociale, şomaj, diferenţe de gen, vârstă, stare de sănătate, rasă, credinţă, minorităţi).
  

Grupuri defavorizate: şomeri, analfabeţi, persoane cu handicap, persoane consumatoare de droguri, persoane cu cazier, copii abuzaţi, femei, săraci, stigmatizaţi, persoane izolate, tineri fără experienţă, refugiaţi, străini, imigranţi, minorităţi, persoane private de drepturi politice etc.



Consecinţe. Printre consecinţele cele mai grave ale acestui fenomen, se pot aminti:

• 
  distrugerea conştiinţei şi a imaginii de sine,
  
• 
  limitarea potenţialului personal,
  
• 
  izolarea,
  
• 
  autodiscreditarea,
  
• 
  diminuarea coeziunii statului şi a potenţialului naţional.
  

Activitate.

• 
  Discriminaţi realitatea acestor grupuri defavorizate şi mitul creat în jurul lor:
  

Realitate	Mit

• 
  Adăugaţi alte grupuri discriminate.
  

• 
  Activitate. Joc teatral. Elevii sunt împărţiţi în patru grupe de lucru.
  

• 
  Fiecare grupă de lucru va avea de creat un scenariu referitor la comportamentul frecvent întâlnit al persoanelor aparţinând grupurilor dezavantajate:
  

• 
  persoană cu handicap
  
• 
  persoană consumatoare de droguri
  
• 
  persoană delincventă
  
• 
  refugiat
  

• 
  Se vor analiza scenariile din punctul de vedere al sentimentelor experimentate de individ şi de grup.
  
• 
  Fiecare grupă de lucru va identifica soluţii de relaţionare, susţinere şi integrare a grupurilor dezavantajate.
  

Strategii de combatere a marginalizării
În vederea prevenirii, diminuării şi eliminării fenomenului marginalizării s-au elaborat strategii naţionale materializate prin:

• 
  elaborarea şi implementarea programelor de instruire pentru tineri,
  
• 
  realizarea reformelor legislative pentru îmbunătăţirea pieţii muncii,
  
• 
  dezvoltarea programelor sociale focalizate pe grupurile cele mai vulnerabile,
  
• 
  dezvoltarea programelor de dezvoltare comunitară,
  
• 
  dezvoltarea programelor educaţionale,
  
• 
  promovarea afacerilor mici,
  
• 
  întărirea societăţii civile.
  

B.EVALUARE: Se va completa următorul chestionar:

Ce ştiu despre grupurile defavorizate?	Ce aş vrea să ştiu despre grupurile defavorizate?	Cum pot aplica aceste cunoştinţe?