Programul naţional

DOCUMENTAR

1. Scurta istorie a Consiliului Europei

Consiliul Europei a fost creat în anul 1949 şi a reprezentat materializarea voinţei istorice a popoarelor europene de a trăi într-o Europă a unităţii, cooperării şi înţelegerii. Intr-un discurs celebru, pronunţat la Zurich în anul 1946, Winston Churchill propunea constituirea unei structuri care să garanteze libertatea şi prosperitatea statelor europene, sugerând înfiinţarea unui "Consiliu al Europei".

La 5 mai 1949, la Londra, zece state - Belgia, Danemarca, Franta, Irlanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Olanda, Norvegia şi Suedia - semnau tratatul prin care se înfiinţa Consiliul Europei.

Statutul Consiliului Europei, sem­nat cu acest prilej, defineşte cu clari­tate locul şi rolul instituţiei.

"Convinse că edificarea păcii, bazată pe justiţie şi cooperare internaţională, este de interes vital pentru păstrarea societăţii umane şi civi­lizaţiei,

Reafirmând ataşamentul lor pen­tru valorile spirituale şi morale care sunt moştenirea comună a popoa­relor lor şi sursa reală a libertăţii indi­viduale, a libertăţii politice şi a statu­lui de drept, principii care formeaza baza oricărei democraţii autentice,

Convinse că, pentru menţinerea şi realizarea pe mai departe a aces­tor idealuri şi interesul progresului economic şi social, se impune o unitate mai strânsă între ţările europene care sunt animate de ace­leaşi sentimente,

Considerând că, pentru a răs­punde acestor necesităţi şi aspiraţiilor manifestate în această privinţă de popoarele lor, este necesar a crea un organism care să grupeze statele europene într-o asociaţie mai strânsă, au decis, în consecinţă, să înfiinţeze un Consiliu al Europei..."

Constituit din dorinţa întăririi unităţii continentului şi a garantării demnităţii cetăţenilor Europei, prin respectarea valorilor umane fundamentale, democraţia, drepturile omului, Consiliul Europei va cuprin­de, treptat, în cei peste 50 de ani de existenţă, toate statele libere de pe continentul nostru. Anul 1989, an de referinţă în istoria Europei, va marca decisiv şi istoria Consiliului Europei. Dispariţia Zidului Berlinului şi a regimurilor comuniste totalitare vor crea condiţiile primirii de noi state din Centrul şi Estul Europei.

Astăzi, pentru prima data în istorie, aproape întreaga Europă este unită în mod liber sub un singur acoperiş, cel al Consiliului Europei.

Sediul Consiliului Europei, ales în mod simbolic, este oraşul Strasbourg. Actualul Palat al Europei, un monumental edificiu, a fost inau­gurat la 27 ianuarie 1977 de către preşedintele de atunci al Frantei, Valery Giscard d'Estaing.

România a devenit membră a Consiliului Europei la data de 7 octombrie 1993, o dată cu depune­rea instrumentului de aderare la Statutul organizaţiei.

In prezent, România este repre­zentată în toate structurile organiza­torice ale Consiliului Europei şi a dovedit că este un factor important în demersurile Consiliului de a instaura stabilitatea, democraţia şi securitatea în Sud-Estul Europei şi în întreaga zonă balcanică.
2. Obiectivele şi activitatea

Consiliul Europei constituie cea mai veche organizaţie interguvernamentală şi interparIamentară europeană. Un stat poate să devină membru al Consiliului Europei cu condiţia acceptării principiului supremaţiei legii.

Obiectivele Consiliului Europei sunt:

- Apărarea drepturilor omului şi principiilor democratice;

- Găsirea de soluţii pentru pro­blemele majore cu care este confruntată societatea europeană (intole­ranţa, rasismul, discriminarea faţă de minorităţi, excluderea socială, abu­zul de droguri, corupţia, protecţia mediului etc.);

- Promovarea conştientizării iden­tităţii europene şi dezvoltarea înţelegerii reciproce între popoare şi culturi diferite;

- Sprijinirea statelor din Estul şi Centrul Europei în procesul materia­lizării şi consolidării reformelor po­litice, legislative şi constituţionale, ajutorul unor importante programe de cooperare.

Competenţele şi responsabilitatea Consiliului Europei sunt foarte întinse. Cu excepţia aspectelor militare, Con­siliul este abilitat să se preocupe de cele mai importante probleme: drep­turile omului, democraţia pluralistă, supremaţia legii, activităţile locale şi regionale, educaţia, sănătatea, cultura, mass-media, sportul, tineretul etc.

Drepturile omului reprezintă nu­cleul activităţilor Consiliului Europei. principala realizare în acest sens este Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, document definitoriu al Consiliului Europei care urmăreşte protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale celor 800 de mili­oane de cetăţeni europeni. Orice persoană care consideră că au fost încăIcate drepturile sale garantate de convenţie poate depune o plângere, după ce a epuizat căile legale na­ţionale, Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg.

Coeziunea sociaIă şi caIitatea vieţii. Consiliul Europei este ferm angajat în apărarea şi garantarea drepturilor sociale. Cartea Socială Europeană vizează promovarea următoarelor drepturi de bază ale omului: dreptul la muncă, drepturile femeii, protecţia copilului, interzicerea angajării în muncă a mino­rilor, dreptul la învăţământ. Această preocupare este însoţită de o politică fermă de protejare a mediului încon­jurător în beneficiul tuturor.

Consiliul Europei a creat "diplo­mele europene", destinate să ocro­tească cele mai frumoase regiuni şi zone ecologice din Europa.

Coeziunea culturală şi plura­lismul cultural. Programele Consi­liului Europei în sfera educaţiei şi culturii sunt coordonate de Consiliul de Cooperare Culturală şi vizează problemele educaţiei, învăţământului, culturii şi patrimoniului cultural. Ele urmăresc transmiterea către tânăra generaţie a valorilor democra­tice şi pregătirea acesteia pentru a trăi într-o Europă pluriculturală, pro­movarea unei identităţi culturale europene şi protecţia patrimoniului.

Consiliul Europei acordă o deosebită importanţă problemei educaţiei, considerată o investiţie de viitor a Europei. Au fost iniţiate mari proiecte în domeniul învăţământului secundar şi superior şi în domeniul educaţiei adulţilor, sunt promovate relaţii şi schimburi pentru cunoaşterea reciprocă, au fost elaborate, împreună cu UNESCO, convenţii referitoare la recunoaşterea diplomelor acordate de sistemele educa­tive europene, au fost publicate studii, manuale şi alte lucrări desti­nate factorilor de decizie şi cadrelor didactice. Elocvent este programul “un învăţământ secundar pentru Europa”, care îşi propune a studia modul în care şcolile secundare au datoria să pregatească tinerii pentru studii, formarea profesională, muncă, mobilitate, petrecerea timpului liber şi viaţa cotidiană, într-o Europă democratică şi pluriculturală.

În scopul amplificării înţelegerii, cooperării şi mobilităţii internaţionale, Consiliul Europei a contribuit la punerea la punct a unei abordări comunicative a învăţării şi predării limbilor moderne pentru a favoriza "libera circulaţie a persoanelor şi ideilor". Lucrările au fost utilizate în reformarea programelor de învăţământ, a conceperii cursurilor şi manualelor şcolare şi a formării cadrelor didactice. în prezent, funcţionează la Gratz, în Austria, Centrul European pentru Limbi Moderne.

Cooperarea juridică. Consiliul Europei a contribuit substanţial la crearea unui spaţiu juridic european prin armonizarea legislaţiilor naţionale ale statelor membre. Există peste 170 de convenţii şi acorduri europene care stau la baza coope­rării juridice europene. Această cooperare se bazează pe urmatoarele coordonate:

Prevederea principiului pri­matului dreptului în relaţiile sociale şi internaţionale;

Modernizarea şi armonizarea legislaţiilor naţionale;

Eficientizarea justiţiei;

Lupta împotriva criminalităţii organizate, a corupţiei şi a altor forme noi de criminalitate informatică, daune provocate mediului înconjurător.

Consiliul Europei se defineşte ca un deschizător şi inspirator al justiţiei europene a secolului al XXl-lea.

3. Simbolurile Europei

Imnul Europei

în anul 1972, Consiliul Europei adopta imnul european. Acesta constituie un aranjament orchestral fără versuri al preludiului la "Oda Bucuriei" din Simfonia a 9-a de Beethoven, aranjament semnat de Herbert von Karajan.

Fiecare ţară îşi păstreaza imnul naţional.

Ziua Europei

Comitetul Miniştrilor din Consiliul Europei a hotărât ca data de 5 mai (aniversarea creării Consiliului Europei) să devină Ziua Europei.

Scopul acestei zile este de a implica cetăţenii mai puternic în unificarea europeană.

Premiul Europa

Premiul reprezintă cea mai înaltă distincţie pe care o poate primi o localitate pentru contribuţia ei la coope­rarea europeană. Comisia de mediu, amenajare a teritoriului şi a puterilor locale ale Adunării Parlamentare desemnează localitatea laureată. Premiul este în valoare de 40.000 de franci francezi, care sunt destinaţi tinerilor din localitatea premiată.

Ziua europeană a şcolilor

Această manifestare anuală re­compensează cele mai bune eseuri şi cele mai bune desene realizate de copii pe o temă anume, cu caracter european. Scopul acestui concurs este de a cultiva interesul pentru Europa al şcolarilor.