Programul naţional

Dezbaterea va fi condusă de elevi.

• 
  ….. PAŞI SPRE SUCCES!
  
  • 
    Vizualizează succesul!
    
  • 
    Drobul de sare nu cade!
    
  • 
    Nu crea obstacole când nu există!
    
  • 
    Obstacolele pot fi depăşite!
    
  • 
    Vorbeşte cu tine însuţi!
    
  • 
    Ai mai multe calităţi decât crezi!
    
  • 
    Creativitatea te salvează!
    
  • 
    Construieşte-te în loc să te dărâmi!
    
  • 
    Ai tot ce îţi trebuie ca să reuşeşti!
    

B.EVALUARE. Elaborarea unui afiş personal „Paşi spre succesul meu!”

Ora a II a

• 
  Joc teatral Zidul . Zidul este format din câţiva elevi, iar un altul, plasat în spatele zidului, este reprezentarea dorinţei. Alţi elevi vor imagina: teama, nesiguranţa, complexul etc. Sarcina elevilor va fi de identificare a obstacolului care îi împiedică să-şi îndeplinească dorinţa şi a soluţiilor de împlinire a acesteia.
  

B.EVALUARE. Realizarea unui afiş al succesului (pe grupe de lucru) pe baza experienţelor anterioare.
C.RESURSE EDUCAŢIONALE: foi flip chart, foarfece, carioca, lipici.
D.ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE. Poveşti de succes!

3. 
   NIVELURILE DIALOGULUI INTERIOR
   

TEMA: comunicare, toleranţă, acceptare, diversitate, educaţie pentru dezvoltare personală
SCOP: diversificarea abilităţilor de comunicare
OBIECTIVE

• 
  să acumuleze cunoştinţe referitoare la diverse niveluri de comunicare
  
• 
  să identifice niveluri diferite de comunicare;
  
• 
  să utilizeze corect nivelurile de comunicare în funcţie de diferite situaţii contextuale.
  

NR. ORE : 2h
I ORĂ

A.STRATEGIA DIDACTICĂ

• 
  Pe baza imaginilor de mai jos, se va organiza o activitate brainstorming pe tema „Eu şi universul meu”.
  

• 
  Lipeşte fotografia ta sub imaginea care reprezintă universul pe care ţi-l doreşti.
  

• 
  Completează căsuţele cu numele persoanelor pe care ţi le doreşti în jurul tău
  

• 
  Piramida nivelurilor de comunicare (McQuail)
  

1. 
   Nivelul individual – Eu - Eu
   
2. 
   Nivelul interpersonal – Eu – Familia
   
3. 
   Nivelul intergrupal – Eu – Prietenii şi colegii
   
4. 
   Nivelul organizaţional – Eu – Şcoala/Locul de muncă
   
5. 
   Nivelul social global – Eu – Societatea
   

Valori, ca puncte de sprijin: sinceritate, respect, recunoaştere, acceptare, curaj, demnitate, responsabilitate, curaj.

Piramidă cu trepte

• 
  Activitate : Cât şi cum comunică oamenii?
  

Elevii sunt împărţiţi în cinci grupe de lucru, fiecare alegându-şi un nivel de comunicare.

Imaginaţi-vă o zi obişnuită din viaţa voastră. Gândiţi-vă la toate activităţile pe care le faceţi. Cu cine, cum şi cât comunicaţi?

• 
  Evaluare . Identificaţi soluţii pentru optimizarea comunicării la fiecare nivel.
  
• 
  Resurse educaţionale: fotografia personală, lipici, fişe
  

Ora a II a
NIVELURILE INTERACŢIUNILOR COMUNICATIVE

• 
  Activitate pe cinci grupe de lucru. Prin ce se caracterizează comunicarea la fiecare nivel , considerând limbajul, sentimentele, emoţiile, libertatea de exprimare, barierele de comunicare.
  

-

-

-

-

-

• 
  Nivelurile interacţiunilor în comunicare
  

Nivelul individual (transpersonal)

• 
  dragoste
  
• 
  comunicare
  
• 
  empatie
  

1.


Nivelul interpersonal (personalizării)

• 
  încredere
  
• 
  relaţii informale
  
• 
  expresivitate, dragoste
  

2.

Nivelul intergrupal (jocului de rol)

• 
  interes reciproc
  
• 
  parteneriat
  
• 
  negociere
  

3.

Nivelul organizaţional ( ierarhiei)

• 
  dominare – supunere
  
• 
  regulile stabilite „sus”
  

4.


Nivelul social (al haosului)

• 
  teamă
  
• 
  neîncredere
  
• 
  lipsa informaţiei
  

5.

B.EVALUARE. Elevii împărţiţi în grupe de lucru vor avea sarcina de a găsi soluţii de optimizare a comunicării la nivel personal al jocului de rol şi cel al ierarhiei.

3. 
   ACTIVITATE EXTRAŞCOLARĂ.
   

1. 
   Se pot realiza interviuri colegilor, profesorilor, directorului şcolii referitoare la gradele de comunicare. Pe baza rezultatelor se vor identifica şi propune soluţii de optimizare a comunicării la nivelul şcolii.
   
2. 
   Se poate organiza o activitate, la nivelul şcolii, intitulată „Ziua comunicării”.
   

4. 
   LIMBAJELE TĂCERII
   

TEMA: comunicare, toleranţă, acceptare, diversitate, respect, educaţie pentru dezvoltare personală
SCOP: dezvoltarea abilităţilor de comunicare verbală şi non-verbală
OBIECTIVE

• 
  să-şi dezvolte capacitatea de comunicare non-verbală;
  
• 
  să acumuleze cunoştinţe despre barierele de comunicare;
  
• 
  să exerseze transmiterea de mesaje verbale şi non-verbale;
  
• 
  să identifice caracteristici ale limbajului non-verbal.
  

NR. ORE : 2h
I ORĂ

A.STRATEGIA DIDACTICĂ

• 
  Activitate. Completarea următorului chestionar:
  
  • 
    Aminteşte-ţi ultima conversaţie pe care ai avut-o cu : un prieten, un membru al familiei, un profesor.
    
  • 
    Ce poţi spune despre modul în care fiecare dintre aceştia comunică?
    
  • 
    Crezi că ei comunică eficient?
    
  • 
    Ai simţit că relaţiile tale cu ei sunt afectate de modul în care aceştia vorbesc cu tine?
    
  • 
    A spune= a comunica?
    
  • 
    Te-ai gândit vreodată că alegerea cuvintelor şi intonaţia au vreun rol în comunicare? Pentru că „Nu contează numai ce spui, ci şi cum spui!
    
• 
  Activitate pe grupe.
  

Dialogul poate:
fi redus la tăcere, dacă: continua, dacă:




- -

- -

- -

-

• 
  Aplicaţie. Iniţiaţi un dialog în care interlocutorul vostru ar fi:
  

1. 
   profesorul (ex. o controversă pe o temă ştiinţifică);
   
2. 
   părintele (ex. organizarea zilei de naştere);
   
3. 
   prietenul vostru / prietena voastră (ex. o dezamăgire a lui/a ei);
   
4. 
   un coleg nou venit.
   

Ora a II a
BARIERE CULTURALE

• 
  Joc teatral. Elevii vor fi împărţiţi în cinci echipe, fiecare echipă având sarcina de a inventa un cod de şapte gesturi prin care să comunice şi un scenariu teatral în care să utilizeze acest set. Se vor descifra semnificaţiile gesturilor, concluzionându-se asupra elementelor comune şi barierelor de comunicare
  
• 
  Ştiaţi că:
  
  • 
    salutul japonezilor şi al chinezilor constă într-o înclinare a capului;
    
  • 
    bulgarii neagă şi confirmă prin mişcări ale capului invers decât românii;
    
  • 
    francezii se sărută de trei ori, iar eschimoşii îşi freacă nasurile;
    
  • 
    când se întâlnesc, americanii preferă să dea mâna decât să se sărute.
    

• 
  Aplicaţie. Elevii vor avea sarcina de a iniţia un dialog în care interlocutorul lor ar fi:
  

5. 
   profesorul (ex. o controversă pe o temă ştiinţifică);
   
6. 
   părintele (ex. organizarea sărbătoririi zilei de naştere);
   
7. 
   prietenul vostru / prietena voastră (ex. o dezamăgire a lui/a ei);
   
8. 
   un coleg nou venit.
   

2. 
   EVALUARE. „Câte bordeie, atâtea obiceiuri”
   

Elevii vor fi împărţiţi în cinci grupe. Fiecăruia i se va lipi pe frunte un bileţel indicând o anumită naţionalitate. Colegii din grupă vor trebui să comunice/ să se comporte cu el specific culturii naţionalităţii inscripţionate pe bilet. Elevii vor avea sarcina de a ghici ce naţionalitate reprezintă.

3. 
   RESURSE EDUCAŢIONALE: post it.
   

4. 
   ACTIVITATE EXTRAŞCOLARĂ. Crearea unor scenarii, interpretarea unor piese de teatru aparţinând altor culturi.
   

CAPITOLUL II - EDUCAŢIE MEDIA
2.1. APARENŢĂ ŞI ESENŢĂ: RECEPTAREA MESAJULUI
TEMA: educaţie media, comportamente pro-sociale, educaţie pentru dezvoltare personală
SCOP: cunoaşterea rolului media televizată în formarea opiniilor
OBIECTIVE

• 
  să cunoască principalele caracteristici ale mesajului audio – vizual;
  
• 
  să-şi formeze abilitatea de a extrage informaţia brută dintr-un mesaj audio-vizual;
  
• 
  să formuleze aprecieri critice argumentate asupra unui mesaj audio-vizual.
  

NR. ORE : 1h
A. STRATEGIA DIDACTICĂ

• 
  Prezentarea celor două imagini intitulate identic „Problemele şcolii noastre”
  

A.

La Şcoala nr 35A, a avut loc o dezbatere cu tema „……………………..”
B. La Şcoala 37 B a avut loc o dezbatere cu tema “…………………………”

• 
  Elevii, împărţiţi în două grupe, vor analiza câte o imagine descriind în detaliu problematica sugerată de fiecare imagine. Se va analiza imaginea B. din perspectiva căutării senzaţionalului ca factor de creştere al audienţei.
  
• 
  Senzaţionalul – interesant sau/şi nerelevant ? Daţi exemple de trei ştiri, după următoarele modele:
  

interesant, dar nerelevant

relevant, dar neinteresant

relevant şi interesant

Se vor determina:

• 
  Relaţia mesaj – atitudine
  

• 
  Mesajul generează atitudini, nu le induce!
  
• 
  Raportul interesant – relevant nu trebuie să distorsioneze mesajul!
  

• 
  Limbajele mesajului audio - vizual. Crearea unui mesaj audio – vizual presupune utilizarea a trei tipuri de limbaje:
  
  • 
    ştiinţific – ale cărui caracteristici sunt: corectitudine, claritate, coerenţă, comprehensiune facilă;
    
  • 
    de expresie – se referă la selectarea şi înlănţuirea imaginilor relevante în mod logic;
    
  • 
    artistic – folosirea unor imagini cheie atât în plan sonor, cât şi video.
    
• 
  Forme ale comunicării televizate
  

• 
  Ştirea – o componenetă de bază a comunicării media care transformă un eveniment într-o informaţie de interes public.
  
• 
  Jurnalul televizat – oferă un grupaj evenimenţial care transformă evenimente ale zilei în ştiri.
  
• 
  Reportajul - explică un fenomen social, adoptând un anume punct de vedere: implicat sau distanţat, parţial sau global. Acesta utilizează resurse prezentative, figurative şi virtualizante ale imaginii şi face apel la diferite tipuri de scenarii
  
• 
  Talk-show-ul şi dezbaterea se focalizează asupra unei situaţii conflictuale, accentul fiind pus pe mişcările de contestare şi punctele de vedere diferite. Animatorul construieşte un plan de tratare a temei conform unei anumite grile de lectură, fiind cel care stârneşte polemica şi moderează dialogul.
  

• 
  Exerciţiu. Comparaţi întrebările din seturile A şi B şi analizaţi onestitatea şi gradul de manipulare existente în formularea întrebărilor:
  

• 
  Aplicaţie. Elevii vor avea sarcina de a analiza întrebările de mai jos în funcţie de gradul lor de obiectivitate. Îşi vor imagina că interlocutorul lor este:
  

A. un expert european în domeniul educaţiei

1. 
   Cum aţi gândit programul naţional de educaţie pentru cetăţenie democratică?
   
2. 
   În calitate de expert european, cum aţi gândit programul naţional de educaţie pentru cetăţenie democratică?
   

B. ministrul transporturilor

1. 
   De ce nu s-a reuşit construirea nici unei autostrăzi în România?
   
2. 
   De ce nu aţi reuşit construirea nici unei autostrăzi în România?
   
3. 
   În condiţii de austeritate financiară datorată tranziţiei, de ce credeţi că nu s-a reuşit construirea nici unei autostrăzi în România
   

B.EVALUARE. Formulaţi două întrebări care manipulează auditoriul şi transformaţi-le în întrebări obiective.

C.RESURSE EDUCAŢIONALE: casete video cu înregistrări de dezbateri, talk-show-uri, jurnale televizate, imagini

D.Activităţi extraşcolare.

• 
  Realizarea unui jurnal de ştiri referitor la domeniile de interes imediat ale elevilor.
  
• 
  Organizarea unor talk – show-uri intitulate: Adolescenţi vs. adulţi, Şcoala = şcoala vieţii?, Muzica şi mesajul ei
  

2.2. RECLAMA
TEMA: educaţie media, comunicare, educaţie pentru dezvoltare personală
SCOP: formarea opiniei prin publicitate
OBIECTIVE:

• 
  să înţeleagă termenul publicitate;
  
• 
  să cunoască subdomeniile publicităţii;
  
• 
  să discrimineze între publicitatea pozitivă şi cea negativă;
  
• 
  să creeze alternative ale mesajelor audio-video agresive.
  

NR. ORE : 1h
A.STRATEGIA DIDACTICĂ

• 
  Activitate pe trei grupe de lucru. Fiecare grup de lucru are sarcina de a crea o reclamă pentru: a vinde un obiect, a promova programul ECD, a populariza un coleg din grup.
  

Publicitatea - o formă de comunicare de tip persuasiv, având rolul de a modifica atitudinea receptorului în sensul achiziţionării unui produs sau serviciu anume ale căror calităţi anunţate sunt reale.

Domeniul publicităţii cuprinde:

• 
  advertising –se referă la publicitatea plătită;
  
• 
  reclama – produsul activităţii de advertising;
  
• 
  publicity –se referă la reclama neplătită;
  
• 
  relaţii publice – care se referă la efortul planificat şi susţinut de a stabili şi menţine o stare de simpatie şi înţelegere între o organizaţie/persoană şi mediul acesteia.
  
• 
  marketing – reprezintă activitatea de testare a nevoilor;
  
• 
  promotion– activitatea prin care se stimulează vânzarea pe termen scurt.
  

Funcţiile publicităţii sunt: de comunicare, informare, economică, socială, politică, persuasivă şi culturală.



Reclama – reguli de realizarea a unei reclame

• 
  Reclama oferă informaţii despre un produs sau un serviciu.
  
• 
  Triada întrebărilor de bază:
  

Ce (obiectul)

Cui

(publicul)

Cum

(modalităţi de realizare)

• 
  Informaţia – se va focaliza supra calităţilor şi utilităţii produsului/serviciului
  
• 
  Imaginea – va surprinde necesitatea şi rezultatele utilizării produsului/serviciului
  
• 
  Stimularea curiozităţii şi a interesului :
  
  • 
    imaginile – se vor caracteriza prin optimism şi vor reflecta realitatea imediată,
    
  • 
    mesajul verbal – va fi concis, convingător, uşor de memorat, compus în forma unui slogan.
    
  • 
    fondul sonor – va fi adecvat conţinutului recalmei.
    

B.EVALUARE. Elevii vor avea sarcina de a reface reclama realizată la începutul orei în conformitate cu cunoştinţele nou acumulate.
C.RESURSE EDUCAŢIONALE: carton, casete audio, foarfece, lipici.
D.ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE.

• 
  Vizite la firme de publicitate.
  
• 
  Realizarea unei reclame pentru o excursie organizată de elevi.
  

CAPITOLUL III
DREPTURILE OMULUI

EXPLOATAREA MUNCII ILEGALE A COPILULUI

TRAFIC DE PERSOANE

MARGINALIZAREA

INCLUZIUNEA SOCIALĂ

EDUCAŢIE INTERCULTURALĂ
3.1. 1. STĂPÂN PE PROPRIA-MI VIAŢĂ
TEMA: educaţie pentru drepturile omului, exploatarea muncii ilegale a copilului
SCOP: cunoaşterea şi respectarea drepturilor omului
OBIECTIVE:

• 
  să cunoască drepturile omului referitoare la protecţia socială şi responsabilităţile emergente acesteia;
  
• 
  să adopte o atitudine responsabilă faţă de respectarea drepturilor omului,
  
• 
  să identifice cazuri de violarea a drepturilor specifice protecţiei sociale;
  
• 
  să identifice soluţii pentru prevenirea/eliminarea cazurilor de violarea a acestor drepturi
  

NR. ORE : 1h
A.STRATEGIA DIDACTICĂ

• 
  Elevii, împărţiţi în grupe, vor avea sarcina de a analiza cazuri concrete de violarea a dreptului la viaţă, prezentate în articole din presă. Se va identifica numitorul comun: dreptul la viaţă.
  

Declaraţia Universală a Drepturilor Omului

Articolul 3

Orice fiinţă umană are dreptul a viaţă, la libertate şi la securitatea persoanei sale.
a. Spaima şi haosul continuă să bântuie Moscova. Comandoul cecen continuă să ţină sub amenin. Joi a fost omorâtă prima femeie. Se pare că aceasta se afla printre ostatici şi ar fi încercat să fugă. La rândul lor, membrii comandoului au declarat că victima a încercat să intre în clădire, în ciuda avertismentelor lor, ceea ce i-a făcut să o considere agent al forţelor ruse şi să deschidă focul. Identitatea femeii nu a fost dată publicităţii. Două fetiţe au reuşit să fugă, sărind pe o fereastră; rebelii au deschis focul şi una dintre ele a fost rănită.

b
DECLARAŢIA UNIVERSALĂ A DREPTURILOR OMULUI
Articolul 3

Orice fiinţă umană are dreptul la viaţă, la libertate şi la securitatea persoanei sale.

. ridicâu-se la peste o mie.

• 
  Identificaţi „provocări”ale lumii contemporane care distrug/ reprezintă ameninţări ale dreptului la viaţă:
  
  • 
    terorismul
    
  • 
    religia fanatică
    
  • 
    trafic de persoane
    
  • 
    
    
  • 
    
    

• 
  Considerând cazurile de mai sus, sensul vieţii este dominat de :
  

Răzbunare











Bani

• 
  Considerând diagrama de mai sus, completaţi sintagma ”………, valoare supremă”.
  
• 
  Începând din anii 1940, s-a manifestat pregnant preocuparea pentru asigurarea bunăstării oamenilor indiferent de rasă, sex, naţionalitate sau religie. S-au înfiinţat numeroase organizaţii internaţionale menite să vegheze respectarea drepturilor omului şi ridicarea standardelor calităţii vieţii acestora.
  

Contrar eforturilor depuse, lumea contemporană se confruntă cu o răsturnare a valorilor. Astfel, majoritatea societăţilor se bazează pe valori autentice şi non-valori.

Identificaţi trei valori reale şi trei non – valori promovate de societatea actuală.

• 
  Ierarhizaţi valorile societăţii actuale.
  
• 
  Corectaţi piramida valorilor realizată de voi, astfel încât fiinţa umană să primeze.
  

B.EVALUARE. Activitate „Detaliul care poate schimba viaţa”. Elevii împărţiţi în trei grupe de lucru vor identifica modalităţi de prevenire şi eliminare a terorismului, formelor religioase fanatice, a drogurilor.

C.RESURSE EDUCAŢIONALE: articole din ziar, casete video.

D.ACTIVITATE EXTRAŞCOLARĂ. Expoziţie de lucrări plastice pe tema ”Violenţa nu e o soluţie!”

3.1.2. DECIZIA MEA!
TEMA: educaţie pentru drepturile omului, exploatarea muncii ilegale a copilului, trafic de persoane
SCOP: formarea capacităţii decizionale în ceea ce priveşte cariera.
OBIECTIVE:

• 
  să cunoască tipurile de munci interzise minorilor;
  
• 
  să relaţioneze vârstele cu tipurile de muncă permise şi cu responsabilităţile aferente,
  
• 
  să cunoască rolul instituţiilor şi persoanelor fizice abilitate în prevenirea exploatării muncii ilegale a copiilor;
  
• 
  să identifice soluţii pentru prevenirea/eliminarea şi eliminarea exploatării muncii ilegale a copiilor;
  

NR. ORE : 1h
STRATEGIA DIDACTICĂ

• 
  Completarea unui chestionar
  
  • 
    Îţi ajuţi părinţii la treburile casei?
    
  • 
    Ce tipuri de activităţi desfăşori?
    
  • 
    Cât timp dedici acestor activităţi?
    
  • 
    Eşti recompensat pentru activitatea ta? Cum?
    
  • 
    Dacă nu, consideri că ar trebui să fii recompensat? Cum?
    

• 
  A