Proiectarea curriculum-ului pentru educaţia ecologică-consideraţii preliminare

ANEXA NR. 4

Model de investigaţie, ca instrument de evaluare a formatorilor pe EE
În continuare se prezintă două exemple de investigaţie pe cele două domenii considerate:

1. 
   Economie
   

Un tip de investigaţie în conexiune cu EE la disciplina „Buget şi fiscalitate” poate lua forma unei cercetări de teren; o grupă de studenţi se va împărţi pe echipe de cercetare urmând a investiga la faţa locului 5 companii din municipiul Suceava.

Tema stabilită în comun de profesori şi studenţi este: „Fonduri alocate de firmele din Municipiul Suceava pentru protecţia mediului pe perioada 2007-2010”; pe această tematică studentul urmează să investigheze la faţa locului structura de ansamblu a bugetului propus, urmând să răspundă la următoarele întrebări:

• 
  Ce pondere din bugetul total va fi destinată protejării mediului după aderarea României la UE?
  
• 
  Care este necesarul de fonduri pentru ca firma să-şi menţină licenţa de mediu dată de Agenţia de Protecţie a Mediului Suceava?
  
• 
  Dacă firma a fost sau nu sancţionată de către Garda de Mediu Suceava în ultimii trei ani?
  
• 
  Ce alte soluţii alternative sunt vizate de top-managementul firmei (obţinerea de sprijin de la stat, depunerea de granturi la Agenţia de Dezvoltare Regională Piatra Neamţ etc.)?
  

Fiecare din cele 5 grupe de cercetare constituite urmează să-şi desfăşoare activitatea pe parcursul a 4 săptămâni conform planului:

1. 
   Se contactează firma vizată prin adresă oficială, telefonic, se stabileşte persoana de contact; se obţin primele date preliminare din Bilanţul depus de firmă la Direcţia Finanţelor Publice Suceava, prin Internet, se derulează alte activităţi similare;
   
2. 
   Se întocmeşte documentaţia necesară în vederea deplasării după modelul ce urmează:
   

Bugetul propus pentru 2007 (similar 2008, 2009, 2010)

Venituri	Sume	Cheltuieli	Sume	%
Sursa 1 Sursa 2 . . . - Sursa n		- Achiziţii materii prime, materiale - Salarii - Utilităţi - Protecţia mediului - Alte destinaţii
TOTAL

3. 
   Are loc deplasarea studenţilor pentru investigaţie la faţa locului, după un calendar convenit cu conducerea firmei şi Compartimentul Financiar-Contabil; se culeg datele reale din Bilanţul contabil prognozat, urmând a se stabili ce procent se aloca de firma respectiva pentru protecţia mediului;
   
4. 
   De exemplu, în cazul Companiei Tehnoproduct S.A., urmare a investigaţiei făcute la faţa locului au rezultat următoarele date:
   

Bugetul propus pentru 2007

- mii RON -

Venituri	Sume	Cheltuieli	Sume	%
Sursa 1 Sursa 2 . . . - Sursa n	300 600 11.000	- Achiziţii materii prime, materiale - Salarii - Utilităţi - Protecţia mediului - Alte destinaţii	8.000 8.000 2.000 1.000 1.000	5
TOTAL	20.000		20.000

Concluzia de bază ce rezultă în cadrul Companiei Tehnoproduct S.A. poate fi sintetizată astfel:

• 
  pentru a instala filtre de aer la hala de fabricaţie, în anul 2007 firma are nevoie de circa 2600 RON;
  
• 
  ea poate suporta pe costurile proprii, aşa cum s-a prognozat, numai suma de 1.000 RON;
  
• 
  diferenţa pentru procurarea acestor filtre este de 1.600 RON, sumă ce poate fi obţinută dintr-o sursă de finanţare:
  
• 
  fie de la Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor (statul român);
  
• 
  întocmirea documentaţiei pentru a obţine un grant la ADR Piatra Neamţ.
  

Sintetic, concluzia care rezultă este că firmele din Municipiul Suceava trebuie să investească anual în echipamente/aparatură de protecţie a mediului ambiant, în paralel cu efortul făcut de statul român şi UE prin fondurile structurale; grafic avem:


b)Silvicultură:

Un model de investigaţie în conexiune cu EE la disciplina „Istoria pădurilor” poate lua forma unei cercetări de teren; o grupă de studenţi se va împărţi pe echipe de cercetare urmând a investiga la faţa locului 5 Ocoale Silvice din judeţul Suceava.:

• 
  Ocolul silvic Gura Humorului;
  
• 
  Ocolul silvic Stulpicani;
  
• 
  Ocolul silvic Frasin;
  
• 
  Ocolul silvic Moldoviţa;
  
• 
  Ocolul silvic Vama;
  
• 
  Ocolul silvic Pojorâta.
  

Tema stabilită în comun de profesori şi studenţi este: „Factorii care generează inundaţii şi alunecări de teren în judeţul Suceava”; pe această tematică studenţii urmează să investigheze la faţa locului (Ocolul Silvic Gura Humorului, Stulpicani, Frasin, Moldoviţa, Vama, Pojorâta) care ar fi cauzele/consecinţele care duc la inundaţii şi alunecări de teren.

Fiecare din cele 5 grupe de cercetare constituite urmează să-şi desfăşoare investigaţia pe parcursul a 8 săptămâni, conform planului:

1. 
   Se contactează Direcţia Silvică Suceava; în paralel se contactează ocolul silvic vizat prin adresă oficială, telefonic, se stabileşte persoana de contact; se obţin primele date preliminare privind suprafeţele împădurite din aria ocolului silvic;
   
2. 
   Pe baza informaţiilor existente la Ocolul silvic investigat, Direcţia Silvică Suceava şi în alte documente privind istoria pădurilor în Bucovina, se întocmeşte documentaţia necesară în vederea deplasării; structurarea documentaţiei se va face după următorul model:
   

OCOLUL SILVIC STULPICANI
	1980	1990	2005	Observaţii
Suprafaţă forestieră (ha) Zone defrişate din total ocol (ha) Forma de proprietate Număr arbori plantaţi (împăduriri anual) Frecvenţa inundaţiilor pe an; Alunecări de teren (mp); Alţi indicatori

3. 
   Are loc deplasarea studenţilor pentru investigaţii la faţa locului, la toate cele cinci ocoale silvice, după un calendar convenit cu conducerea ocolului silvic; se culeg datele reale, urmând a se stabili care ar fi cauzele alunecărilor de teren şi ale inundaţiilor;
   
4. 
   De exemplu, în cazul Ocolului Silvic Stulpicani, urmare a investigaţiei făcute la faţa locului au rezultat următoarele date:
   

• 
  reducerea suprafeţei împădurite cu 35% faţă de1980;
  
• 
  reducerea capacităţii productive a pădurii din cauza poluării;
  
• 
  fragmentarea pădurilor în suprafeţe mici, aflate în proprietate personală, ce sunt mai greu de administrat;
  
• 
  efectuarea unor defrişări iraţionale/nelegale, atât în sectorul administrat de stat cât şi în cel particular.
  

Concluzia de bază ce rezultă în cadrul Ocolului Silvic Stulpicani poate fi sintetizată astfel:

3. 
   necesitatea creşterii suprafeţei împădurite cu 50% faţă de anii precedenţi, întrucât aceasta ar conduce la o mai bună ozonare a aerului, la reducerea alunecărilor de teren şi a inundaţiilor, precum şi la creşterea capacităţii productive a pădurilor;
   
4. 
   luarea unor măsuri de prevenire a defrişărilor întrucât defrişările făcute iraţional sunt cauza principală a alunecărilor de teren şi inundaţiilor;
   
5. 
   alocarea unor fonduri suplimentare pentru împăduriri/plantare arbori în judeţul Suceava; sintetic, rezultă că ocoalele silvice din judeţul Suceava trebuie să investească mai mult în împăduriri, alături de efortul făcut de statul român şi UE prin fondurile structurale, pentru protejarea pădurilor împotriva defrişărilor iraţionale.
   

La nivelul întregului judeţ Suceava, urmare a investigaţiei făcute în cele cinci ocoale silvice rezultă următoarea concluzie reprezentată grafic:

ANEXA NR. 5

Model de evaluare a elevilor/studenţilor prin proiect

Se recomandă ca evaluarea să se facă prin note între 1 şi 10, echivalentul fiind o scală de 100 de puncte, de la 0 la 100; în ambele cazuri, evaluarea educatului pe EE ar trebui să se concentreze pe evaluarea formativă (continuă).

A. Domeniul Economie:
De exemplu, la disciplina Economia întreprinderii, se propune un proiect cu tema Problemele de mediu şi politica firmelor, acesta urmând a fi structurat după regulile menţionate anterior:
Titlul proiectului: Problemele de mediu şi politica firmelor
Autori: Ionescu Dan, Vasilescu Ion

Localizare: Municipiul Suceava

Documentare prealabilă: materiale bibliografice şi on-line vizînd reglementările privind protecţia mediul înconjurător de care firmele trebuie să ţină cont în proiectarea politicilor/strategiilor lor (UE, România)
Scurtă descriere a proiectului: Proiectul vizează a face o analiză comparativă între legislaţia din UE cu privire la normele impuse firmelor în direcţia protejării mediului faţă de situaţia existentă în România.
Context: Aderarea României la UE
Impact de mediu: Prin analiză în colaborare cu Agenţia de Protecţie a Mediului Suceava

Model de evaluare a proiectului propus :
Pentru a accentua evaluarea formativă şi a conexa disciplina cu cerinţele EE se recomandă ca 60-70% din nota finală să se acorde la început şi pe parcursul realizării proiectului; teoretic, vom avea:

Evaluare totală proiect „Problemele de mediu şi politica firmelor”	Accent diferit:
	Evaluare la început	Evaluare pe parcursul elaborării proiectului	Evaluare la finalizarea proiectului
	discuţii directe discipline anterioare test grilă	lucrul la proiect (10 zile) vizite la firme producătoare vizită la APM Suceava	depunerea proiectului susţinerea proiectului în faţa comisiei
100 puncte	10 puncte	60 puncte	30 puncte

B.De exemplu, în domeniul Silvicultură:

De exemplu, la disciplina Amenajarea pădurilor, se convine un proiect cu tema „Structura arboretelui şi procesul de fotosinteză”, acesta urmând a fi structurat după regulile cunoscute:
Titlul proiectului: „Structura arboretelui şi procesul de fotosinteză”

Autori: Ionescu Vasile, Georgescu Petru

Localizare: Judeţul Suceava

Documentare prealabilă: Documentare bibliografică şi Internet privind mediul, fotosinteza, tipuri de arbori, climă, istoria Bucovinei etc.

Scurtă descriere a proiectului: Proiectul vizează a face o analiză comparativă între categorii de arbori (brad, fag, stejar, ulm, frasin etc.) şi capacitatea acestora de regenerare a aerului prin procesul de fotosinteză.

Context: Aderarea României la UE şi defrişarea masivă a pădurilor din Bucovina.
Impact de mediu: favorabil
Model de evaluare a proiectului propus :
Pentru a accentua evaluarea formativă şi a conexa disciplina la cerinţele EE, întrucât educaţii vor deveni ulterior specialişti în silvicultură, se recomandă ca 60-70% din nota finală să se acorde la început şi pe parcursul realizării proiectului; teoretic, vom avea:

Evaluare totală proiect „Structura arboretelui şi procesul de fotosinteză”	Accent diferit:
	Evaluare la început	Evaluare pe parcurs	Evaluare la finalizarea proiectului
	discuţii directe discipline anterioare test grilă	lucrul la proiect (10 zile) vizită la fondul de vânătoare Râşca (2 zile) vizită la Direcţia Silvică Suceava vizită la ocolul Silvic Stulpicani analize de laborator	depunerea proiectului susţinerea proiectului în faţa comisiei
100 puncte	10 puncte	60 puncte	30 puncte

ANEXA NR. 6

Model de evaluare prin eseu

1. 
   În domeniul Economie:
   

La începutul cursului de Globalizarea afacerilor, se convine ca fiecare student să întocmească în termen de trei săptămâni un eseu pe tema Globalizarea şi dezvoltarea durabilă; fiecare student urmează a întocmi un eseu de maximum 30 de pagini după următoarea procedură:

Autor:
Titlu: se alege liber în cadrul temei, de exemplu: Dezvoltarea mijloacelor de comunicaţie – factor al globalizării – şi impactul asupra calităţii mediului; Problemele de mediu în strategiile ţărilor în curs de dezvoltare în contextul globalizării economiei etc.

Cerinţe: o experienţă concretă, anterioară, în conexiune cu titlul ales;

Documentare: cărţi, Internet şi media
Conţinut: structurarea pe trei părţi distincte:

• 
  introducere( 2-3 pagini);
  
• 
  conţinutul eseului (20-25 pagini);
  
• 
  concluziile/argumentele la care ajunge autorul.
  

Context: nici o ţară/economie nu poate exista/progresa în condiţii de autarhie/izolare; accentuarea interdependenţelor economice(şi nu numai) internaţionale şi procesul de globalizare determină propagarea nu doar a efectelor pozitive; problemele cu care se confruntă o ţară/grup de ţări devin, în contextul globalizării, probleme ale tuturor.

Model de evaluare a eseului propus :
În cazul de faţă, evaluarea formativă şi conexiunea cu cerinţele EE pentru educaţi sunt doar indirecte; acest tip de instrument, respectiv eseul, se pretează foarte bine pentru evaluarea iniţială şi evaluarea finală, după modelul:

B. În domeniul Silvicultură:

La începutul cursului de Ecologie şi climatologie , se convine ca fiecare student să întocmească în termen de trei săptămâni un eseu pe tema „Pădurile şi clima”; fiecare student urmează a întocmi un eseu de maximum 20 de pagini după următoarea procedură:
Autor:
Titlu: se alege liber în cadrul temei, de exemplu: Pădurile în Bucovina, Ciclurile climaterice în ultimul secol în Europa etc.
Cerinţe: o experienţă concretă, anterioară, legată de pădurile din Bucovina şi rolul lor în echilibrul climei din Europa, în conexiune cu titlul ales
Documentare: cărţi, Internet, media, vizite la ocoalele silvice din judeţul Suceava
Conţinut: structurarea pe trei părţi distincte:

• 
  introducere( 2-3 pagini);
  
• 
  conţinutul eseului (20-25 pagini);
  
• 
  concluziile/argumentele la care ajunge autorul.
  

Context: suprafaţa împădurită din Bucovina s-a redus cu circa 10% şi au survenit schimbări semnificative de climă, cu fenomene asociate precum inundaţiile
Impact de mediu: favorabil în conexiune cu A.P.M. Suceava şi Direcţia Silvică Suceava
Model de evaluare a eseului propus :
În cazul de faţă, evaluarea formativă şi conexarea disciplinei cu cerinţele EE sunt doar indirecte; acest tip de instrument, respectiv eseul, se pretează foarte bine pentru evaluarea iniţială şi evaluarea finală, după modelul:

Bibliografie

1. 
   Bocoş, Muşata, 2002, Instruire interactiva. Repere pentru reflectie si actiune, Ed Presa universitara clujeana, Cluj;
   
2. 
   Buckingham Marcus, Coffman Curt – „Manager contra curentului”, Editura Alfa, Bucureşti, 2005;
   
3. 
   Burciu Aurel – „Management Comparat”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2004.
   
4. 
   Creţu C., 1998, Conţinuturile procesului de învăţământ, componentă a curriculum-ului, în Psihopedagogie, Ed. Polirom, Iaşi
   
5. 
   Cucoş C., 2002, Pedagogie-ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Ed. Polirom, Iaşi
   
6. 
   D’Hainaut L., 1981, Elaborarea noilor conţinuturi, în Programe de învăţământ şi educaţie permanentă, EDP, Bucureşti;
   
7. 
   De Bono Edward – „Lateral Thinking”, Penguin Books, London, England, 1990;
   
8. 
   Dulama, Maria , Eliza, 2002, Modele, strategii, si tehnici didactice activizante cu aplicatii in geografie, Ed Clusium, Cluj;
   
9. 
   Gardels Ntahan – „Schimbarea ordinii globale”, Editura Antet, Prahova;
   
10. 
    Giurgiu, V. – Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple, Editura CERES , Bucureşti, 1988,
    
11. 
    Hendrikse George – „Economics and Management of organization”, McGraw Hill Education, UK, 2003.
    
12. 
    Hofstede Geert – „Cultures And Organizations, Software of the mind” IRIC, McGraw – Hill, London, 1991.
    
13. 
    http://humanum.arts.cuhk.edu.hk/Lexis/Latin/
    
14. 
    Hungerford, Volk, Ramsey, 1994, A prototype environmental education curriculum for the middle schools, UNESCO;
    
15. 
    King Alexander, Schneider Bertrand – „Prima revoluţie globală”, Editura Tehnică, Bucureşti, 1993;
    
16. 
    Kolb D.A., 1984, Experiential Learning: Experience as the Source of Learning and Development, Prentice-Hall, Englewood Cliffs N.J.;
    
17. 
    Milescu, I. – Ecologie forestieră, Editura Universităţii „Ştefan cel Mare”, Suceava, 1994
    
18. 
    Miron S., Portofoliul European pentru Educatia Mediului Înconjurator, Îndrumar pentru profesori si elevi, TEPEE; Socrates, Comenius
    
19. 
    Momanu M., 2002, Introducere în teoria educaţiei, Ed. Polirom, Iaşi;
    
20. 
    Nicola I., 1994, Pedagogie, EDP, Bucureşti;
    
21. 
    Planchard, 1992, Pedagogie şcolară contemporană, EDP, Bucureşti;
    
22. 
    Programe şcolare pentru clasele V-VIII, Aria curriculară Om şi societate, Bucureşti 1999;
    
23. 
    Resurse complementare manualului EcoEd de educaţie ecologică, Clubul Ecologic “Transilvania”, Cluj-Napoca, 2003;
    
24. 
    Toffler Alvin – „Corporaţia Adaptabilă”, Editura Antet;
    
25. 
    Toffler Alvin – „Spasmul Economic”, Editura Antet, Oradea, 1996;
    
26. 
    Văideanu G. (coord.), 1986, Pedagogie, Ed. Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi
    
27. 
    Văideanu G., 1988, Educaţia la frontiera dintre milenii, EDP, Bucureşti;
    
28. 
    Webster’s New International Dicţionary, ed. a II-a;
    
29. 
    Zarojanu, D. – Mecanica pământurilor pentru infrastructuri de instalaţii de transport forestiere, Editura AGIR, Bucureşti, 2004
    
30. 
    Mironiuc M. – Analiza sistemelor de management ambiental, Editura Politehnium, Iaşi, 2005
    
31. 
    * * * - Sustainable Development. Critical Issue, OECD Report, 2001, www.oecd.org
    

1 OECD – Sustainable Development. Critical Issues, www.oecd.org