Projet scolaire comenius 1

>, la care se răspunde cu: <>. De pe masa de Paşti nu pot lipsi: ouăle roşii, caşul de oaie, salată cu ceapă verde şi ridichi, drobul şi friptura de miel, pasca umplută cu brânză sau smântână.

La tavola di Pasqua

Autor: Cozma Maria Cătălina, Scoala de Arte si Meserii Butea
Ritornati dalla chiesa, i membri della famiglia si siedono a tavola, gustano prima di tutto lem uova ed il dolce benedetti. Festeggiano con i bicchieri pieni di bevande, dopo, le uova con un rito speciale: la persona più anziana (di solito l’uomo) picchia la punta dell’uovo sulla punta dell’altro uovo tenuto in mano da un convitato, nel frattempo che recita la seguente formula: “Cristo è Risorto!”, alla quale si risponde: “Veramente è risorto!”. Sulla tavola di Pasqua non possono mancare: uova rosse, formaggio di pecora, insalata di cipolla verde e ravanelli, rigaglie e frittura di agnello, panettone pasquale riempito con il formaggio oppure con la panna.

Les feux des Pâques

Auteur et translateur : Pere Daniel, Ecole d’Arts et Métiers Butea
Des feux de veille étaient allumés sur les collines et brûlent toute la nuit. Les gens se mettaient tout autour, en racontant des histoires, notamment des événements de la vie de Jésus Christ. Les jeunes sautaient par dessus le feu pour que les sorcières n’aient aucune emprise sur eux. En Bucovine on brûlait des tas de sapins, lorsqu’en Transilvanie on allumait une roue.
Focurile de Paşti

Autor: Pere Daniel , Scoala de Arte si Meserii Butea

De Înviere pe dealuri şi pe coline, erau aprinse flăcări puternice care ard tot cursul nopţii. În jurul lor stau oamenii istorisind întâmplări din viaţa lui Isus după Sfânta Scriptură a Noului Testament. Flăcăii şi băieţii sar pe deasupra focului, pentru ca vrăjitoarele să n-aibă nici o putere asupra lor. În Bucovina se fac pe înălţimi clăi din cetină şi sunt ţinute aprinse toată noaptea. În Transilvania se aprinde o roată căreia i se dă drumul de pe deal la vale.

I fuochi di Pasqua

Autor: Pere Daniel , Scoala de Arte si Meserii Butea
Il girno della Risurrezione, sulle pianure e sulle colline, erano accese delle fiamme potenti che bruciavano tutto il corso della notte. In torno a loro stavano uomini a raccontare la vita di Gesù, secondo la Santa Scrittura, nel Nuovo Testamento. I ragazzi saltano sopra il fuoco, affinchè le streghe non abbiano nessun putere sopra di loro. Nella Bucovina, si fanno degli ammassi di rami di abete e sono tenuti accesi tutta la notte. In Transilvania, si accende una ruota che si lascia andare dalla collina alla valle.
L’arrosage des fleurs

Auteur et translateur: Ciocoiu Paul Alexandru, Ecole d’Arts et Métiers Butea

Dans quelques régions du pays, les jeunes hommes arrosaient les filles le deuxième jour des Pâques. À leur tour, elles donnaient aux jeunes hommes à boire et des cadeaux. Elles étaient arrosées d’eau de puits, de nos jours, on les arrose d’eau de Cologne.

Udatul fetelor

Autor: Ciocoiu Paul Alexandru , Scoala de Arte si Meserii Butea

În mai multe zone ale ţării există obiceiul că a doua zi de Paşti, tinerii să stropească fetele. Acestea la rândul lor trebuie să le dea băieţilor de băut şi să le ofere daruri. Se crede că nici unei fete nu-i va merge bine dacă nu este udată. Înainte vreme, stropitul se făcea cu apă de fântână. Astăzi este datina ca fetele să fie udate cu apă de colonie.

L’usanza di bagnare le ragazze

Autor: Ciocoiu Paul Alexandru , Scoala de Arte si Meserii Butea
In molte zone della Nazione, esiste l’usanza che il secondo giorno di Pasqua, i giovani bagnino le ragazze. Queste a loro volta devono dare da bere ai ragazzi e offrirgli dei doni. În mai multe zone ale ţării există obiceiul că a doua zi de Paşti, tinerii să stropească fetele. Acestea la rândul lor trebuie să le dea băieţilor de băut şi să le ofere daruri. Si crede che non andrà bene niente a nessuna ragazza se non viene bagnata. In passato si bagnava le ragazze con acqua del pozzo. Oggi c’è l’usanza che le ragazze vengano bagnate con Acqua di colonia.
Auteur et translateur : Anti Claudiu Emanuel, Ecole d’Arts et Métiers Butea

La légende dit que le deuxième jour des Pâques, une fille orthodoxe vendait des oeufs, lorsqu’une fille païenne en achetait. La première racontait à cette dernière la légende chrétienne et celle-ci disait qu’elle la croirait seulement si les oeufs devenaient rouges. Les oeufs étaient devenus immédiatement rouges et les filles se sont évanouies. Deux jeunes hommes qui passaient par là les avaient arrosées d’eau. Pour leur remercier, les filles leur ont offert un oeuf rouge et la païenne est devenue chrétienne.

Autor: Anti Claudiu Emanuel , Scoala de Arte si Meserii Butea
Legenda spune că a doua zi de Paşti, o fată creştină vindea ouă. De la ea cumpără o fată păgână. Prima îi explică legea creştinească, dar cea de-a doua, neîncrezătoare, îi spune: "Te-oi crede dacă s-or înroşi ouăle pe care mi le-ai vândut!" Pe dată, ouăle s-au înroşit, iar de spaimă, fetele au leşinat amândouă. Doi flăcăi care treceau pe acolo le-au văzut şi le-au stropit cu apă de la fântână. Revenindu-şi, fetele le-au dăruit drept răsplată ouă înroşite, iar păgână s-a încreştinat.
Autor: Anti Claudiu Emanuel , Scoala de Arte si Meserii Butea
La leggenda ci racconta che il secondo giorno di Pasqua una ragazza vendeva le uova. Le compra una ragazza pagana. La ragazza che vende le spiega la legge cristiana, ma la ragazza, che non credeva, le dice: “Ti crederò se queste uova che mi hai venduto diventeranno rosse!” All’improvviso le uova sono diventate rosse, e dallo spavento, le ragazze sono svenute tutte e due. Due ragazzi passavano per di là, le hanno viste e le hanno bagnate con l’acqua del pozzo. Riprendendosi, le ragazze gli hanno donato, come ricompensa, le uova rosse, la ragazza pagana è diventata cristiana.

Les petits Pâques

Auteur et translateur : Dearde Beatrice, Ecole d’Arts et Métiers Butea

Le dimanche suivant la Résurrection, le dimanche de Tomii est connu comme le dimanche des petits Pâques, c’est le jour où les jeunes deviennent frères. On échange quelques gouttes de sang, on se serre les mains ou on échange des cheveux, qu’on enterrait dans un endroit secret.

Paştele Mic

Autor: Dearde Beatrice, Scoala de Arte si Meserii Butea
Duminica imediat următoare Învierii - Duminica Tomii - este cunoscută în popor ca Paştele mic. În această zi, în unele locuri există obiceiul ca tinerii „să se lege fraţi”. Legământul se face „pe sânge”, „pe datul mâinilor” sau „pe păr”. La „frăţia pe păr”, cei doi îşi smulg din cap câte un fir de păr pe care îl îngroapă într-un loc, numai de ei ştiut.

La piccola Pasqua

Autor: Dearde Beatrice, Scoala de Arte si Meserii Butea
La Domenica subito dopo il giorno della Risurrezione, – “Domenica Tomii” – è conosciuta dal popolo con il nome di piccola Pasqua.In questo giorno, in qualche luogo, esiste l’usanza che i giovani “diventano fratelli”. Il legame si fa “attraverso il sangue”, per mezzo delle mani, oppure attraverso i capelli. La “fratellanza attraverso i capelli”, i due si strappano dalla testa un filo di capelli che soterreranno in un posto che sanno solo loro.
Les Pâques des Blajini

Auteur et translateur : Dămătăr Mihai Iulian, Ecole d’Arts et Métiers Butea

Le premier jour de la deuxième semaine après les Pâques, c’est le lundi des morts, les Pâques des morts, les petits Pâques, les Pâques Rohmans, les Pâques des Blajini. Blajinii sont des êtres mythiques qui vivent ailleurs, mais ils restent en contact avec notre monde. On les appelle les Rohmani, Rugmani, Urici ou les gens rouges. Ils habitent les Ostroves Blancs de l’eau de Samedi. Quelque-uns ont des habitudes haineuses. Plusieurs légendes les présentent comme des êtres généreux, fidèles à Dieu. On croit qu’ils sont des enfants morts non-baptisés. D’autres disent que les Rohmanii sont des vieux gens morts plus purs d’esprit que les vivants. Ils ont une vie comme nous, les vivants, ils ont des villes et des villages. Lors de la fin de ce monde, ils descendront sur la terre pour nous remplacer. On croit que lors des Pâques des Blajini les âmes des morts sont libres et c’est pour cette raison qu’on offre à manger aux voisins ces jours-ci. Les morts peuvent ainsi les goûter. S’ils ne reçoivent pas « à manger », on dit qu’ils reviennent pour en demander. Ce jour, il y a un festin, on mange des oeufs rouges et peints. Blajinii sont heureux quand ils voient les vivants s’amuser.

Paştele Blajinilor

Autor: Dămătăr Mihai Iulian, Scoala de Arte si Meserii Butea

Prima luni din a doua săptămână după Paşti se mai numeşte Lunea Morţilor, Paştele Mortilor, Paştele Mici, Paştele Rohmanilor, Paştele Blajinilor. Blajinii sunt fiinţe mitice, care trăiesc pe Tărâmul Celălalt, dar păstrează legături cu lumea noastră. Li se mai spune Rohmani, Rocamni, Rugmani, Urici si Oameni Roşii. Ei locuiesc în Ostroavele Albe ale Apei Sâmbetei. Unii dintre ei au apucături duşmănoase.

Cele mai multe legende îi prezintă însă ca pe nişte fiinţe miloase, devotate lui Dumnezeu. Se crede că ei provin din copii nebotezaţi morţi imediat după naştere. Alţii spun că Rohmanii sunt oameni morţi, care au o credinţa mai curată decât a actualilor pământeni. Ei duc cam aceeaşi viaţă ca noi, având oraşe şi sate. La sfârşitul lumii ei vor lua locul oamenilor pe pământ.

Se crede că de Paştele Blajinilor sufletele morţilor sunt libere; de aceea în această zi se împarte mâncare pe la vecini, cu credinţa că morţii numai în această zi sunt liberi şi pot gusta din mâncărurile pregătite. Cine nu dă morţilor de pomană vin ei noaptea şi le cer. În această zi au loc sărbători câmpeneşti, unde se mănâncă ouă roşii şi încondeiate. Se crede că Blajinii se bucură tare mult când văd pe oameni că petrec la această sărbătoare.

La Pasqua dei mansueti

Autor: Dămătăr Mihai Iulian, Scoala de Arte si Meserii Butea

Il primo lunedì della seconda settimana dopo Pasqua si chiama ancora Lunedì dei morti, Pasqua dei Morti, Pasqua dei Piccoli, la Pasqua dei Rohmani, la Pasqua dei mansueti. I Mansueti sono sono delle creature mitiche, che vivonoNell’Altro Mondo, ma conservano legami con il nostro mondo. Si chiamano anche Rohmani, Rocamni, Rugmani, Urici e uomini rossi. Loro abitano Loro abitano nei nidi bianche delle api del Sabato.Qualcuno di loro delle abitudini nemiche.

La maggior parte delle leggende li prezenta come delle creature compassionevoi devote a Dio. Si crede che loro provengono dai bambini che non sono stati battezzati morti immediatamente dopo la nascita. Altri dicono che i Rohmanii sono uomini morti, che hanno una fede più pulita degli attuali abitanti della terra. Loro fanno più o meno la stessa vita come noi, avendo città e paesi di campagna. Alla fine del mondo loro occuperanno il posto degli uomini sulla terra.

Si crede che alla Pasqua dei Mansueti le anime dei morti sono libere; per questo, in questo giorno si distribuisce il cibo ai vicini, credendo che i morti, solo in questo giorno, sono liberi e possono gustare il cibo preparato. Chi non dà in elemosina ai morti, vengono loro durante la notte a chiedere. In questo giorno ci sono feste campagnole, dove si mangia uova rosse e pitturate. Si crede che I Mansueti gioiscono molto quando vedono gli uomini che festeggiano questa festa.

Les Pâques des chevaux

Auteur et translateur: Gîrleanu Emanuel, Ecole d’Arts et Métiers Butea

Les Pâques des chevaux sont fêtés le jeudi de la sixième semaine après les Pâques. C’est le jour où les chevaux se rassasient, appelé Soroacele, le jour où on fait des affaires. L’importance de ce jour a été diminuée et il a acquis un sens péjoratif. Quand on dit qu’on ferra quelque chose aux Pâques des chevaux, ça veut dire qu’on ne tiendra pas sa parole.

Paştele cailor

Autor: Gîrleanu Emanuel, Scoala de Arte si Meserii Butea

Paştele Cailor se sărbătoreşte în ziua de joi din a şasea săptămână care urmează după Paşti. Se crede că, pentru o singură dată pe an, caii se satură de păscut iarba. În vechime această zi se numea Soroacele, zi în care se încheiau diferite afaceri. Importanţa ei s-a diminuat treptat şi a primit un sens peiorativ: a nu da înapoi ceea ce ai împrumutat, a amâna până la Paştele Cailor, până la sfântul aşteaptă, deci a nu te ţine de cuvânt.

La Pasqua dei cavalli
Autor: Gîrleanu Emanuel, Scoala de Arte si Meserii Butea
La Pasqua dei cavalli si festeggia il giovedì della sesta settimana che viene dopo Pasqua. Si crede che, per una sola volta all’anno, i cavalli si stufano di pascolare nell’erba. In passato, questo giorno si chiamava Soroacele, giorno in cui si facevano diversi affari. La sua importanza è diminuita è ha preso un senso dispregiativo: non dare indietro quello che hai imprestato, a tirare avanti fino alla Pasqua dei cavalli, fino al santo aspetta, cioè a non tenerti di parola.
Les Rameaux

Auteur et translateur: Nastase Alexandru, Ecole d’Arts et Métiers Butea

Cette fête n'a pas de date fixe, c'est une fête qui précède les Pâques d'une semaine. Le nom Rameaux nous rappelle l'entrée de Jésus à Jérusalem, quand il a été accueilli par le peuple avec des rameaux fleuris de saule et de palmier. En même temps ce nom est lié au nom païen Floralia des Romains, fête organisée pour la divinité Flora. Cette divinité était la reine des fleurs et elle annonçait le printemps.

Floriile

Autor: Nastase Alexandru, Scoala de Arte si Meserii Butea

* Această sărbătoare nu are dată fixă, sărbătorindu-se cu o săptămână înainte de Paşti.

* Numele de "Florii" reaminteşte de intrarea lui Iisus in Ierusalim, când poporul l-a întâmpinat cu ramuri înflorite de salcie şi palmier. În acelaşi timp, acest nume se leagă de sărbătoarea păgână Floralia a romanilor, organizată în cinstea zeiţei Flora. Aceasta împărăţea peste toate florile şi anunţa primăvara.

Domenica delle Palme

Autor: Nastase Alexandru, Scoala de Arte si Meserii Butea

* Questa festa non ha una data fissa, si festeggia una settimana prima di Pasqua.

* Il nome “Domenica delle Palme” ricorda l’entrata di Gesù in Gerusalemme, quando il popolo gli è venuto incontro con rami fioriti di salice e palme.

Nello stesso tempo, questo nome si lega alla festa pagana Floreale dei rumeni, organizzata in ricordo della dea Flora. Questa comandava su tutti i fiori e annunciava la primavera.

Traditions

Auteur et translateur: Bălăucă Andreea Simona , Ecole d’Arts et Métiers Butea

Lors des Rameaux, les gens soignent leur âme, font des confessions, prennent la communion et commémorent leurs morts. Ils soignent aussi les tombeaux.

En Roumanie, les gens cueillent les branches de saule, parce que la légende dit que la Vierge a voulu traverser une rivière, alors une saule s'est penchée sur les eaux pour l'aider à la traverser. La Vierge a béni la saule pour ne jamais finir au feu et être portée à l'église. Avec ses branches bénies, les gens touchent leurs enfants pour être grands et beaux. Ensuite, ils mettent les branches à l'icône pour protéger la maison contre le mal.

Tradiţii

Autor: Bălăucă Andreea Simona, Scoala de Arte si Meserii Butea

* De Florii, oamenii se îngrijesc de suflet, se spovedesc, se împărtăşesc, se îngrijesc de morţi, făcând pomeni şi curăţind mormintele.

* In România, oamenii culeg pentru această sărbătoare ramuri de salcie. Conform tradiţiei, atunci când Fecioara Maria a vrut să treacă un râu, o salcie s-a aplecat peste ape ca să o ajute să traverseze mai uşor. Maica Domnului a binecuvântat salcia, pentru ca niciodată să nu ajungă cărbune şi să fie dusă în fiecare an la biserică. Cu aceste crengi, sfinţite în biserică, oamenii se întorc acasă şi ating copiii, ca să crească mari şi frumoşi. Ele sunt arse puse la icoane pentru a apăra casa de relele care ar putea-o lovi.
Le tradizioni

Autor: Bălăucă Andreea Simona, Scoala de Arte si Meserii Butea
* Nella Domenica delle Palme, gli uomini curano l’anima, si confessano, vanno alla Santa Comunione, si occupano dei morti, facendo preghiere e pulendo i cimiteri.

* In Romania, gli uomini raccolgono per questa festa, dei rami di salice. Conforme alla tradizione, quando la Vergine Maria a voluto attraversare un fiume, un salice si è chinato sull’acqua per aiutarla a passare più facilmente. La Madre di Dio a benedetto il salice, perchè non diventi mai carbone e perchè ogni anno sia portato in chiesa. Con questi rami, benedette in chiesa, gli uomini ritornano a casa e toccano i bambini, affinchè crescano grandi e belli. Poi vengono messe sui quadri per proteggere la casa dai mali che possono contaminarla.

Auteur: Vais Roberto Ionut, Ecole d’Arts et Métiers Butea
À d'autres coins du pays, le matin des Rameaux des groupes d'enfants, des petites branches à la main, chantent « le chant des Rameaux ». On chante cette chanson à la fenêtre des gens et reçoivent quelques pièces de monnaie et des oeufs. Les jeunes hommes se baignent dans une rivière pour se libérer du mal et avoir du succès à l'avenir. La tradition populaire dit que ceux qui se lavent avec l'eau des oeufs rouges seront en bonné santé toute l'année. Tous les gens devraient porter des habits neufs la nuit de la Résurrection. La bougie de la nuit des Pâques est gardée pendant toute l'année qui suit, parce qu'elle a des pouvoirs magiques.
Autor: Vais Roberto Ionut, , Scoala de Arte si Meserii Butea
* În unele zone ale ţării, în dimineaţa Floriilor, grupuri de copii, cu crenguţe de salcie în mână, cântă colindul Floriilor. El se cântă la fereastra gazdelor, după ce îl termină, copiii primesc, în schimb, bani şi ouă. Tinerii se scaldă într-un râu pentru a se elibera de farmece şi a avea succes în viitor.
* Conform credinţei populare, cei care se spălă în timpul liturghiei cu apă în care sunt ouă roşii, vor fi feriţi de boli. De asemenea, este bine ca toată lumea să poarte haine noi la slujba din noaptea Învierii.

* Partea nearsă din lumânarea aprinsă în timpul slujbei de Paşti este păstrată tot anul pentru că are puteri magice şi e reaprinsă în caz de pericol.

Autor: Vais Roberto Ionut, , Scoala de Arte si Meserii Butea
* In qualche zona della nazione, nella mattina della Domenica delle Palme, gruppi di bambini, con ramoscelli di salice in mano, canta la canzone delle palme. Questo si canta alla finestra delle case, dopo che finiscono di cantare, i bambini ricevono, in cambio, soldi e uova. I giovani si bagnano nel fiume per liberarsi dai farmaci ed avere successo in futuro.
* Conforme alla fede popolare, quelli che si lavano nel tempo della Santa Messa con acqua in cui sono state messe le uova rosse saranno difesi dalle malattie. Similmente, sarebbe bene che tutta la gente indossasse vestiti nuovi alla Santa Messa nella notte della Risurrezione.

* La parte che non è bruciata della candela accesa nel tempo della Santa Messa di Pasqua è conservata tutto l’anno perchè ha poteri magici e viene riaccesa nel caso di pericolo.

Calusul

Auteur et translateur : Milia Alina, , Ecole d’Arts et Métiers Butea

C'est une manifestation folklorique traditionnelle importante, car la danse est un moyen d'exprimer des sentiments. C'est une danse spécifique au département de Calarasi, d'où le nom, dansée le samedi de Rusalii, pour guérir ceux qui sont « pris du Calus ».

Dans des villages de Radovanu et Sohatu, il y a des traditions spécifiques, telles la ronde roumaine de Calusari. Les femmes confient leurs petits enfants aux Calusari pour les danser.