Publicatie realizata cu suportul ministerului comunitatii flamande, departamentul economiei



Yüklə 2.25 Mb.
səhifə13/14
tarix12.08.2018
ölçüsü2.25 Mb.
1   ...   6   7   8   9   10   11   12   13   14
1)
- cunoasterea reciprocã a participantilor si a moderatorilor;

- acordul asupra orarului;

- acomodarea cu încãperea si cu mijloacele folosite;

- creearea atmosferei de lucru;

- clarificarea asteptãrilor participantilor si a lectorilor;

- clarificarea demersului si a problemei asupra celui care va alcãtui procesul verbal;

- introducere în temã / clarificarea temei pentru cursanti.
2) Acumulare
- strângerea de teme si, pe baza lor, elaborarea în comun, a unei problematici precise;

- strângerea primelor idei/rãspunsuri ale participantilor pe baza problematicii elaborate în comun;

- ordonarea si structurarea pe perete a ideilor si rãspunsurilor.
3) Selectia
- ordonarea si structurarea în continuare a ideilor participantilor;

- alcãtuirea unei ierarhii a ideilor;

- adunarea de idei pentru prelucrarea / concretizarea celor formulate mai înainte;

- aprecierea ideilor de cãtre participanti cu puncte care se pot lipi (sau prin marcare cu carioca).


4) Prelucrare
- prelucrarea temelor în functie de importantã (în grupe de lucru care îsi aleg temele în functie de rang).

Obiective:

- dezvoltarea / adâncirea temei

- analiza cauzelor în grupe de lucru;

- prelucrarea propunerilor de solutii.
5) Planificarea mãsurilor
- pe baza analizelor si pe baza propunerilor de solutii se planificã încercãri de solutionare în pasi mici;

- acumularea activitãtilor necesare;

- stabilirea rsponsabilitãtilor si a cadrului temporal pentru fiecare etapã si mãsurile corespunzãtoare;

- acord definitiv privitor la activitãti si repartizarea acestora fiecãrui membru al grupului;



6) Încheierea activitãtii / retrospectivã
Aici nu este vorba de a mai face un rezumat al continutului, ci de a vorbi despre ceea ce s-a petrecut în grupã, de exemplu: dacã au fost realizate asteptãrile cursantilor, dacã sunt multumiti cu rezultatele, dacã considerã activitatea rodnicã.

Aceste reflectii despre procesul de grup nu trebuie sã aibã loc neapãrat la sfârsit. Dacã moderatorii (trebuie sã fie cel putin doi moderatori) au impresia cã procesul desfãsurat în grup se blocheazã sau dacã percepe anumite nemultumiri, atunci poate introduce etapa de reflectie mai devreme. Totusi, ea ar trebui sã mai aibã loc o datã la sfârsit.

Mijjloacele auxiliare obisnuite într-o grupã moderatã sunt, de regulã cartonasele de meta-plan si flip-chart.

Esential în acest proces de moderare est rolul moderatorului. În legãturã cu aceasta, câteva cuvinte:

Este recomandat în orice caz, sã modelezi câte doi, pentru a avea cu cine sã cazi de acord si cu cine sã împãrtãsesti impresii. Într-o asemenea situatie, un om este, cel mai adesea, depãsit în a-si forma concomitent o imagine de ansamblu si în a da sfaturi bune.

Moderatorii au, cu cât sunt mai buni - mai multã influentã asupra activitãtii grupei. Trebuie, ìnsã, sã fie constienti cã expertii se aflã acolo pentru aspectele metodice si formale ale muncii, dar nu pentru continut. Din acest punct de vedere, grupa trebuie sã-si pãstreze autonomia.

Moderatorii se aflã aici ca sã structureze pozitiv activitatea grupei, asadar, trebuie sã aibã grijã ca toti sã participe, sã nu se piardã nici o idee. De asemenea, trebuie sã aibã grijã ca procesul de comunicare sã functioneze între membrii grupului. Nu trebuie, însã, sã influenteze obiectivul spre care se îndreaptã activitatea.

De aceea, perturbãrile procesului de grup au prioritate. Dacã este stingeritã comunicarea între membrii grupului, atunci acest lucru trebuie îndepãrtat, înainte ca activitatea sã continee în planul continutului.

De altfel, si în cazul grupelor moderate trebuie sã se tinã cont de regulile generale ale activitãtii în grupele nemoderate. (Atragem atentia asupra regulilor propuse în materialul scris pentru cursul de bazã).
Grupurile cãrora li se adreseazã un curs
Pe aceastã temã se pot scrie cãrti întregi, noi însã ne vom rezuma la câteva rânduri.

Este esential sã te gândesti ce fel de asteptãri si ce cunostinte au oamenii cu care vei avea de-a face la seminar.

Mai întâi este vorba despre:

- vârsta


- sex

- profesie

- cunostinte anterioare referitoare la tema care se va discuta.

Esential este sã apreciezi precis cum se vor purta participantii care vor veni unii cu altii si ce interese ar putea sã aibã.

Ar trebui sã încercati sã rãspundeti la urmãtoarele întrebãri, înainte de a vã întâlni cu cursantii:

- Ce atitudine are cursantul referitoare la tema cursului?

- Care îi sunt asteptãrile în aceastã privintã?

- Ce atitudine are fatã de mine, ca lector?

- Ce atitudini au participantii unii fatã de altii?

si în legãturã cu aceste probleme, vã rugãm sã fiti concentrati si atenti. În cadrul unui proces educativ, elementul esential în constituie participantii. Restul nu conteazã.

Un seminar este bun când rãspunde asteptãrilor participantilor, când le oferã chiar ceva mai mult peste asteptãrile lor: cunoastere, în aceeasi mãsurã ca si surpriza.
Metode de moderare
Ca metode, desemnãm moduri concrete de derulare a moderãrii, bazate pe fiecare etapã a procesului de moderare. În principiu, ca metodã este permisã ceea ce functioneazã si este “în spiritul moderãrii”.

Trebuie indicate, în fiecare caz:

- modelul de utilizare (în ce scop);

- modelul de derulare (cum);

- în ce etapã de moderare din cadrul ciclului de moderare poate fi utilizatã fiecare metodã (când).

Metode utilizate:

- chestionar pe cartele;

- reticul;

- plan de mãsuri.

Despre tipologie

Existã foarte multe teorii tipologice.

Fizionomia si structura corpului, înfãtisarea exterioarã sunt strâns legate de interior (autor KRECHIMAR).

KARL GUSTAV JUNG nu împarte oamenii în buni sau rãi; tipurile umane le împarte dupã atitudini: existã patru tipuri cu puncte tari, dar si slabe.



Întrebãri pentru testul pentru tipurile de personalitate Meyers-Briggs
1. Aveti mai degrabã:

a) prietenii profunde cu foarte putini oameni;

b) multe cunostinte cu fel de fel de oameniCare cuvânt în urmãtorele perechi de cuvinte este mai mult pe placul dumneavoastrã?

a) abstract

b) concret2. Ce este mai greu pentru dumneavoastrã sã acceptati?

a) rutina

b) schimbarea/ transformarea permanentãa) a gândi

b) a simti3. Pe care descriere o considerati ca pe compliment mai mare?

a) a fi un om sensibil

b) a fi un om rationala) teatru

b) serbare4. Gânditi cã este mai important?

a) sã vedeti într-o situatie noi posibilitãti

b) sã vã adaptati realitãtilor asa cum sunta) cunoscutul

b) necunoscutul

5. Apreciati de obicei, în mod normal:

a) sentimentul uman (emotionalul) mai mult ca logica

b) logica mai mult ca sentimentul uman (emotionalul)a) vorbãret/volubil

b) rezervat/distantat6. Sunteti mai plin de succes:

a) în raport cu neasteptatul / neprevãzutul, la care vedeti totusi repede ce trebuie fãcut

b) când puteti urma un plan bine întocmit si pregãtita) idei

b) fapte/obiect/lucruri7. Care este complimentul cel mai mare? Sã spuneti cã cineva are:

a) o viziune si mare putere de imaginatie

b) o ratiune (omeneascã) practicãa) spontan

b) sistematic8. Când cineva face cunostintã cu dumneavoastrã, aceastã persoanã stie:

a) foarte repede ce vã intereseazã

b) ce vã intereseazã abia dupã ce vã cunoaste într-adevãr binea) a face



b) a creea
Definirea preferintelor
Pentru fiecare dintre cele patru tipuri (scale) de personalitãti existã preferinte contrarii, opuse. Important este sã ne gândim cã noi toti, la momente si în situatii diferite, aplicãm ambele preferinte, însã nu concomitent si, de obicei, nu cu aceeasi evidentã.
Unde se aflã însã punctul principal, centrul de greutate al atentiei?

Scala E/I
E=ExtraversiuneI=IntroversiunePersoanele care preferã extraversiunea au tendinta de a-si îndrepta atentia în mod deosebit asupra “lumii” exterioare a persoanelor si lucrurilor. Ce se întâmplã la/în exterior le dã energie si, de aceea, îsi îndreaptã într-acolo puterile si capacitãtile lor. Extravertitii preferã, în general, comunicarea verbalã celei scrise. Ei trebuie, mai întâi sã cunoascã lumea pentru a o întelege si îndrãgesc activitatea/actiunea si schimbarea.Persoanele care preferã introversiunea îsi dãruiesc atentia îndeosebi “lumii” interioare. Ele îsi câstigã puterile, fortele, prin ceea ce se întâmplã în interiorul lor si de aceea îsi îndreaptã toate energiile într-acolo. Introvertitii se simt mai bine când lucreeazã linistit si fãrã întreruperi. Persoanele introvertite doresc sã înteleagã lumea înainte de a o cunoaste si, de aceea, ei necesitã timp de gândire înainte de a actiona.

Cum receptãm informatiile si cum le percepem?

Scala S/N (detectare si intuire)
S=Receptivitatea informatiei prin simturiN=IntuitieReceptivitatea sau perceperea prin simturi se orienteazã la realitatea situatiei. Astfel de persoane au tendinta de a accepta împrejurãrile si circumstantele date si de a lucra cu ceea ce “este dat” (cunoscut). Ele sunt, deci, realiste si practice, au memorie bunã si pot lucra cu fapte în sine, cu realitãti. Ele preferã sã lucreze cu mijloace cunoscute si verificate si se ocupã cu plãcere si cu grijã de detalii.Intuitia se referã la sensuri, întelesuri, semnificatii, modele sau exemple de relatii umane si posibilitãti care depãsesc receptivitatea / perceperea prin simturi. Persoanele intuitive vãd interdependente si corelatii mai mari si încearcã sã înteleagã modelul acestora în contextul lor. Ele sunt experte în a vedea noi posibilitãti si apreciazã inspiratia si puterea de imaginatie.
Cum luãm deciziile?

Scala T/F (gândire si emotie/sentiment)
T=aprecierea analiticã (conform gândirii si întelegerii)F=aprecierea emotionalã (conform sentimentelor umane)Tipurile de persoane “gânditoare” iau deciziile pe/în baza cauzelor si urmãrilor, prin analiza faptelor si a realitãtii. Ele studiazã si analizeazã consecintele logice ale fiecãrei optiuni/alegeri sau activitãti. Încearcã sã gãseascã un nivel/standard obiectiv al adevãrului.Tipurile de persoane “sentimentale” iau deciziile pe/în baza valorilor (importantei) personale. Când trebuie sã decidã, se gândesc cât de importantã este decizia pentru ei însisi si pentru ceilalti. Preferã activitãti de lucru cu alte persoane si încearcã sã înteleagã, sã aprecieze pe ceilalti si tin cont de ei. Lor le place mult armonia si lucreeazã la realizarea/ atingerea ei.

Cum ne orientãm vis-a-vis de lumea exterioarã (din afarã)?

Scala J/P (judecare/apreciere si percepere)
J=judecând, apreciind, formându-si o pãrereP=percepând, sesizând, bãgând în seamãPersoanele cu o preferintã pentru J trãiesc cu plãcere o viatã ordonatã si planificatã. Ele vor sã-si poatã controla, regla viata. Vor sã ia decizii, sã ducã ceva la bun sfârsit si apoi sã continue alte activitãti. Aceste persoane se simt bine când sunt organizate si au o structurã bine determinatã, cât si atunci când pot privi chestiunile sau problemele ca rezolvate, încheiate.Persoanele cu o preferintã pentru P preferã sã trãiascã flexibil, spontan, sã culeagã/acumuleze informatii si sã lase posibilitãti si decizii deschise. Doresc mai mult sã înteleagã viata decât sã o controleze. Vor sã rãmânã deschisi pentru noi experiente, savureazã si au încredere în capacitãtile lor de a se adapta unui nou moment sau unei noi situatii.


Combinatii de tipuri dupã Meyers-Briggs
Tipul SP (38%)- stimularea simturilor

- realist

- spontan

- liber-cugetãtor, ateu

- activitate fizicã, corporalã

- plãcerea functiei (misiunii)- îndrãznet, temerar, apucat, nechibzuit

- provocare, sfidare

- îndrãgeste plãcerea, desfãtarea, amuzamentul

- dispozitie pentru risc, îi place sã riste

- enervare, iritare, agitatie, zarvã, emotie, concurentã, competitie, întrecereTipul SJ (38%)- apartenentã socialã

- serviabilitate

- responsabilitate

- obligatie

- stabilitate

- sensibilitate

- practic- plãcerea de a lua decizii

- demersul, decurgerea pas cu pas

- rutinã


- reguli, regulamente, norme

- reglementãri

- pregãtire

- economie de resurse de energie proprieTipul NT 12%)- dezvoltã inteligenta personalã

- este capabil

- construieste sisteme

- descoperã idei

- obiectivitate

- interes pentru teorii- explicatii

- detalii tehnice

- prevederi, prognoze

- clasificã

- categoriseste

- profunzime (este un om profund)Tipul NF (12%)- a se întelege bine

- dezvoltarea sinelui, eului*

- empatie**

- un caracter global

- dezvoltã relatii personale, umane

- integritate

- subiectivitate- inteligent, priceput, întelegãtor, cu judecatã

- pretuire, pareciere, stimã

- plin de fantezie

- inspirã pe altii

- idealist

- autoeducatie (este un autodidact)

- posedã un spectru larg de interese



*Dezvoltarea sinelui, eului = tinde spre maximul de integrare a personalitãtii. sinele, dupã Carl J. Jung, este un fel de limitã idealã în care persoana realizeazã o armonie totalã între constient, inconstientul individual si inconstientul colectiv. Sinele este rezultatul relatiilor pe care individul le întretine cu totalitatea proceselor sociale si cu ceilalti indivizi angajati în aceste procese. El se naste din experienta socialã; este o structurã socialã produsã prin interiorizarea celuilalt generalizat.

* Empatie, cuvânt din limba greacã: empatheia = comprehensiunea (întelegerea) de cãtre un individ a comportamentului altuia, bazatã pe propria experientã.




ISTJ

Serios, linistit, cu putere de concentrare, temeinic, practic, ordonat, aplicat, logic, realist si de încredere. Atent la o bunã organizare, capabil sã ia asupra lui o rãspundere, capabil sã hotãrascã ce trebuie fãcut si sã o si punã în practicã, îsi urmãresc scopul fãrã sã se lase abãtuti de proteste sau manipulare. Din exterior se vede mai degrabã caracterul de judecatã analiticã, se bazeazã în forul sãu interior pe pe perceptie senzorialã.ISFJ

Calm, prietenos, responsabil, constincios. Lucreeazã serios pentru a rãspunde îndatoririlor ce îi revin. Relatiile personale sunt importante pentru el. Temeinic, atent, precis. Are nevoie de mai mult tip pentru abordarea lucrurilor tehnice, dat fiind faptul cã aceasta nu se numãrã printre punctele lui tari. Rãbdãtor când e vorba de rutinã si detalii. Loial, respectuos, este interesat de situatia personalã a celorlalti. Spre lumea exterioarã îsi aratã, mai degrabã, latura unei perceptii sentimentale mãsurate, dar interior, se bazeazã pe perceptia senzorialã.ISTP

Observator rece, calm, retras, analizeazã lumea înconjurãtoare cu o curiozitate mãsuratã si se manifestã spontan, cu un umor original. De obicei, manifestã interes pentru situatii depersonalizate, pentru cauze si efecte sau pentru cum si de ce functioneazã aparatele. Lucreeazã numai atãt cât este nevoie, pentru cã I se pare ineficient sã-si consume zadarnic energiile. Din exterior, se vede, mai degrabã, caracterul de perceptie senzorialã; se bazeazã, în forul sãu interior, pe o judecatã analiticã.ISPF

Retras, sters, prietenos, sensibil. Îsi apreciazã singur propriile capacitãti. Urãste opiniile contradictorii, nu se înghesuie sã-si exprime pãrerea. De cele mai multe ori nu are functii de conducere, dar este un colaborator foarte bun. Nu acceptã sã fie grãbit când este vorba sã rezolve un lucru, pentru cã el savureazã clipa si nu acceptã sã-si distrugã creeatia printr-o grabã inutilã. Din exterior este, mai degrabã, vizibilã latura perceptiei senzoriale, în interior se bazeazã pe o judecatã emotionalã.INFJ

Succes datorat rezistentei. Original si cu dorinta sã facã tot ceea ce i se cere. Pentru munca pe care o presteazã, face tot ce poate, mai încet, dar precis, constiincios, se intereseazã de cerintele celuilalt. Pretuit pentru credinta arãtatã fatã de principii. Respectul si dorinta celorlalti de a colabora cu el se datoreazã convingerilor clare, legate de felul în care se poate pune în slujba binelui comun. Din exterior este, mai degrabã, vizibilã perceptia emotionalã; din interior - are, mai degrabã, încredere în perceptia intuitivã.



INTJ

Gânditor original, foarte activ când e vorba de ideile si obiectivele personale. În domeniile pe care si le asumã poate fi bun organizator si poate realiza ceva cu sau fãrã sprijin. Sceptic, cu spirit critic, independent, hotãrât, adesea încãpãtânat. Trebuie sã învete sã renunte la lucrurile mai putin importante, în favoarea celor generale. Din exterior, se vede, mai degrabã, gânditorul analitic, în interior, însã, se bazeazã pe perceptia intuitivã.INFP

Entuziast si loial, vorbeste însã abia dupã ce îsi cunoaste interlocutorul. Considerã foarte importantã perfectionarea, lumea ideilor, limba si propriille proiecte. Înclinã sã-si asume prea mult, reuseste totusi sã ducã la bun sfârsit ceea ce a început. Prietenos, dar uneori prea cufundat în el însusi, pirde adesea ocaziile de a se bucura de plãcerea oferitã de o companie si nu are aderentã la realitatea înconjurãtoare. dinspre exterior se vede, mai degrabã latura perceptiei intuitive, dar deciziile interioare sunt luate emotional.INTP

Calm, retras, se descurcã bine la examen, mai ales în domeniile teoretice si stiintifice. Logic pânã la despicarea firului în patru, este interesat, în principal, de idei. Nu are prieteni pe care sã-i fi cunoscut la petreceri sau cu prilejul unor discutii ocazionale. Interesele sunt precis definite. Ar trebui sã-si aleagã profesiuni în care sã-si poatã folosi util interesul major pe care îl are. Din exterior este, mai degrabã, vizibilã latura observatiei intuitive, se bazeazã, însã, interior - pe judecata analiticã.ESTP

Aplicat- genul “festina lente” (grãbeste-te încet), fãrã grijii, multumit cu situatia datã. Îii plac aparatele mecanice, sportul si prietenii. Uneori, prea direct si insensibil. Îl preocupã matematica si stiintele naturale, dacã considerã cã meritã sã le acorde atentie. Nu îi plac explicatiile prea lungi. Îii atragi atentia cel mai bine prin lucruri practice, care pot fi luate în mânã, descompuse si apoi reasamblate. Din exterior, este observabilã latura perceptiei senzoriale; se bazeazã interior pe judecata lui analiticã.ESFP

Sociabil, abordabil, dispus sã-ti vinã în ajutor, prietenos, se bucurã când un lucru este pornit. Îi place sporul si construieste cu plãcere. stie când si unde se întâmplã ceva si devine imediat membru al grupului. Are, mai degrabã, memoria faptelor, decât a teoriilor. Cel mai bine se descurcã în situatii care cer inteligentã practicã, atât cu lucrurile, cât si cu oamenii. Din exterior, se vede mai degrabã latura perceptiei senzoriale, interior se bazeazã însã, pe o judecatã sentimentalã.ESTJ

Practic, realist, aplicat, talent natural pentru afaceri si tehnicã. Nu este interesat de lucruri care nu au aplicare practicã imediatã, dar reuseste sã se descurce, dacã este nevoie, si într-o astfel de situatie. Îi place sã organizeze si sã administreze. Are grijã ca totul sã decurgã bine, mai ales atunci când la luarea deciziilor nu uitã sã tinã cont de interesele personale ale celorlalti. Din exterior este vizibilã, mai degrabã latura evaluãrii analitice, interior se bazeazã, însã, pe perceptia senzorialã.ESFJ

Cald, volubil, iubit, constiincios, nãscut pentru munca de grup, membru activ în orice tip de asociere. Face vesnic ceva bun pentru ceilalti. Lucreeazã cel mai bine când este încurajat si lãudat. Nu manifestã interes pentru gândirea abstractã sau pentru domeniile tehnice. Intersul principal este dirijat direct si declarat spre acele fenomene care au legãturã cu ceilalti oameni. Din exterior este observabilã latura evaluãrii sentimentale, interior se bazeazã, însã, pe perceptiile sale senzoriale.



ENFP

Apt sã se bucure, motivat într-un grad înalt spiritual, plin de fantezie, apt sã facã tot ceea îl intereseazã. Gãseste rapid solutii în situatii dificile si este dispus sã-i ajute pe toti sã-si rezolve problemele. Adesea se bazeazã pe capacitatea de improvizare care substituie o pregãtire prealabilã necesarã. Poate gãsi oricând dovezi pentru ceea ce vrea sã demonstreze. Din exterior, este vizibilã latura perceptiei senzoriale, interior se bazeazã pe judecata sentimentalã.



ENTP

Rapid, spiritual, capabil în multe domenii. Actioneazã stimulându-i pe ceilalti, deschis spre exterior, glumind preia laturile contrare ale unui argument. Priceput în solutionarea problemelor dificile, delãsãtor când e vorba de rutinã. Este atras mereu spre domenii de interes noi. Poate sã gãseascã oricând o argumentatie logicã pentru ceea ce si-a propus sã demonstreze. Din exterior, se vede, mai degrabã, latura perceptiei intuitive, se bazeazã, însã, în forul lui interior, pe judecata analiticã.ENFJ

Abordabil si cu constiinta responsabilitãtii. Pretuieste si tine cont de opiniile, dorintele si sentimentele celorlalti. Poate sã introducã o propunere sau sã conducã cu tact si atent o discutie. Integrat, iubit, ia parte la activitãti în afara programului de lucru obisnuit, gãseste, însã, timp suficient, sã-si îndeplineascã îndatoririle. Din exterior se vede latura evaluãrii sentimentale, interior însã se bazeazã pe perceptia intuitivã.ENTJ

Inimos, deschis, poate învãta bine, tip de conducãtor. Apt pentru gândirea analiticã când este vorba despre o argumentatie logicã sau o discutie inteligentã. Este bine informat si îsi cultivã nivelul de cunostinte. Uneori prea sigur de sine însusi în domenii în care este mai putin specializat. Din exterior se vede latura analiticã-evaluativã, interior se bazeazã, mai degrabã, pe perceptia intuitivã.



CAPITOLUL al VII-lea

EVALUAREA...

EVALUAREA
Evaluarea are o importantã deosebitã în munca de educatie sindicalã si în toate activitãtile, de altfel.

Evaluarea poate fi fãcutã si de cãtre o persoanã neutrã (care nu a luat parte la activitatea respectivã). Însã ea poate face numai o evaluare pe FORMÃ.

Însã o evaluare complexã pot face toti cei implicati. Ei vor realiza o evaluare pe FORMÃ si CONTINUT, ambelefiind la fel de importante.

Evaluarea cea mai bunã se poate face dacã obeictivele au fost clar stabilite de la început.

În cadrul educatiei sindicale, evaluarea este un proces complex. Este dificil sã se mãsoare activitatea sindicalã în procente. Este dificil de spus dacã într-un proces educational numãrul de participanti este rezultatul urmãrit, sau calitatea trebuie sã fie unitatea de mãsurã.

Pãrtile componente, factorii implicati, vor sã facã evaluarea din punctul lor de vedere.

Formatorul vrea sã afle, mai întâi, dacã obiectivele sale au fost atinse.

Participantii constatã dacã asteptãrile lor s-au împlinit si fac propuneri de îmbunãtãtire a activitãtii în totalitate.

Organizatia sindicalã vrea sã stie si dacã rezultatele justificã cheltuielile.




Dostları ilə paylaş:
1   ...   6   7   8   9   10   11   12   13   14


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə