Raportul de analiză
Yüklə 0,59 Mb.
|
Operativitate calculată= soluţionate / (nou intrate+stoc) Secţia penală (operativitate – 89,19%)
Operativitate calculată= soluţionate / (nou intrate+stoc) Secţia comercială (operativitate – 87,88%)
Operativitate calculată= soluţionate / [(nou intrate+stoc) Secţia Contencios Administrativ şi fiscal (operativitate – 80,02%)
Operativitate calculată= soluţionate / [(nou intrate+stoc) Secţia de Litigii de muncă şi asigurări sociale (operativitate – 89,63%)
Operativitate calculată= soluţionate / [(nou intrate+stoc) 2.3. Încărcătura pe judecător În cursul anului 2009, Curtea de Apel Timişoara a funcţionat constant cu un număr de 43 de judecători. Fluctuaţiile de personal s-au datorat pensionărilor intervenite în cursul anului (9 judecători), respectiv, promovărilor şi transferurilor de la tribunale la curte (4 judecători). La nivelul întregii instanţe, prin raportarea numărului dosarelor aflate pe rol la numărul total de judecători (43), rezultă încărcătura pe judecător de 293 dosare. În raport cu situaţia dosarelor soluţionate în perioada de referinţă, media pe judecător este 233 dosare soluţionate. Raportat la secţiile instanţei, situaţia se prezintă astfel: Secţia civilă (Media pe secţie – 384)
Secţia penală (media pe secţie – 679,14 )
Secţia comercială (Media pe secţie – 528,18 )
Secţia Contencios Administrativ şi fiscal (media pe secţie – 910,43)
Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale (media pe secţie – 964,87)
2.4. Concluzii privind evoluţia indicatorilor statistici la nivelul instanţei în anul 2009. Vulnerabilităţile identificate. Măsuri de remediere preconizate În ceea ce priveşte analiza cantitativă a activităţii instanţei, prezentate în capitolul de faţă, s-au identificat următoarele vulnerabilităţi: a. Sistemul statistic utilizat în sistemul judiciar nu este da natură a furniza elemente de natură a impune concluzii ferme cu privire la indicatorii de performanţă urmăriţi în activitatea instanţelor şi judecătorilor, cu precizarea că, la nivel naţional, nu sunt stabilite standarde de performanţă specifice indicatorilor de performanţă, în raport cu care se efectuează raportările statistice. Pe cale de consecinţă, din datele statistice prezentate în acest capitol, nu pot fi trase concluzii relevante privind eficienţa activităţii judecătorilor şi eficacitatea instanţelor / secţiilor, cu toate consecinţele ce decurg din aceasta. Mai mult, România nu are standarde oficiale şi universale pentru durata proceselor, stabilite separat pentru fiecare subcategorie de cauze (nu doar pentru tipurile majore de cauze: civil, comercial, penal, etc.), şi separat pentru fiecare nivel de jurisdicţie, în aşa fel, încât, diferenţele în complexitate şi modalitatea în care se soluţionează cauzele să fie luate în considerare. Nu pot fi măsurate: timpul de procesare al cauzelor, procentajul cauzelor în desfăşurare care sunt apreciate ca fiind mai vechi decât standardele de timp dorite, căci, sistemul statistic actual permite doar raportarea numărului de cauze soluţionate sau în derulare în intervale foarte mari de timp (până la 6 luni, între 6 şi 12 luni), ignorându-se faptul că pentru anumite subcategorii de cauze, un standard de timp ar putea fi de două luni sau de opt luni,funcţie de gradul de complexitate al cauzei. De asemenea, durata totală a procedurilor nu este în prezent măsurată, numărul unic de identificare conţinut în sistemul Ecris, fiind aplicat la instanţa noastră, abia cu începere din data de 01.07.2006. La fel, etapele intermediare nu sunt măsurate, deşi durata procedurilor relevă ca principală cauză de tergiversare a judecăţii, durata desfăşurării expertizelor la care se adaugă durata implicată de termenele acordate pentru prezenţa avocatului în cauză. Încărcătura de dosare este, în prezent, măsurată prin observarea numărului total de dosare, în curs de soluţionare sau soluţionate, fără a fi luat în considerare gradul de complexitate al cauzelor şi timpul de muncă necesar instrumentării acestora în funcţie de natura sau obiectul lor. În acest fel, sistemul statistic nu oferă informaţii necesare pentru stabilirea detaliată şi precisă a încărcăturii instanţelor şi judecătorilor, cu toate consecinţele ce rezultă din aceasta, cu privire, inclusiv, la necesarul de resurse umane. Apreciem, în acest context, eforturile Consiliului Superior al Magistraturii efectuate în scopul creării unui sistem pentru măsurarea încărcăturii de lucru, cât şi eforturile efectuate pentru generarea unui modul statistic în sistemul Ecris, exprimându-ne speranţa că un astfel de sistem va deveni funcţional în cursul anului 2010. În acelaşi timp, considerăm că se impune elaborarea unui standard de operativitate care să indice cauzele judiciare estimate a fi soluţionate de un judecător într-un an, cu luarea în considerare a tuturor nevoilor magistratului pentru ca acesta să pronunţe soluţii de înaltă calitate, cu metode de lucru eficiente. Numai în acest fel ar fi posibil ca operativitatea instanţei să fie comparată cu operativitatea medie pentru toate instanţele, evident prin luarea în consideraţie a standardului de operativitate fixat. Sistemului actual îi lipsesc instrumentele pentru măsurarea indicatorilor referitori la volumul de muncă şi operativitate, deosebit de importanţi pentru aprecierea calităţii activităţii desfăşurate de instanţe şi judecători.
Yüklə 0,59 Mb. Dostları ilə paylaş:
|