Raportul de analiză

4.2.2. Stadiul informatizării instanţei

Strategia de dezvoltare a sistemului informatic al justiţiei a continuat şi în anul 2009, atât la Curtea de Apel Timişoara cât şi la instanţele din subordine.

Curtea de Apel Timişoara a fost dotată cu echipamente noi de tehnică de calcul. Aceste echipamente noi au completat şi/sau înlocuit dotarea realizată în anii anteriori. Informatizarea Curţii de Apel Timişoara a început în anul 1999 prin fonduri proprii. În plus, Curtea de Apel Timişoara a beneficiat şi de dotarea cu echipamente de tehnică de calcul prin proiecte PHARE de informatizare în anii 2003, 2006, 2007 şi 2008.

În baza programului PHARE RO 2006/018-147.01.04.10.01- „Continuarea Informatizării sistemului judiciar I şi II” Curtea de Apel Timişoara a fost dotată cu 50 de calculatoare noi. Aceste calculatoare au înlocuit calculatoarele ce au fost primite prin primul proiect de informatizare în anul 2003 şi erau în dotarea magistraţilor.

În baza aceluiaşi proiect toate calculatoarele din dotarea Curţii de Apel Timişoara au fost dotate cu memorie suplimentară de 1 GB.

Alte dotări ale instanţei prin acelaşi proiect au fost :

• 
  8 imprimante laser monocrom A4 – Xerox Phaser 3600 n + modulul duplex
  
• 
  1 SAN (Storage Area Network) – HP
  
• 
  1 Rack cu UPS pentru SAN
  
• 
  Upgrade de memorie pentru server-e
  
• 
  2 multifuncţionale laser monocrom A3 de reţea Xerox WorkCentre 5645
  

Pe plan local au fost achiziţionate 2 switch-uri CISCO cu 24 de porturi Gigabit cu porturi pentru fibră optică. Aceste switch-uri au înlocuit 2 switch-uri vechi ce s-au stricat.

În baza programului PHARE RO 2005/018-147.01.04.10.03- „Dotarea instanţelor cu sisteme de supraveghere video” Curtea de Apel Timişoara a fost dotată cu următoarele echipamente :

• 
  13 camere de supraveghere video de interior
  
• 
  1 server de achiziţie şi stocare a datelor marca DELL
  
• 
  Monitor TFT 19”
  
• 
  Switch Netgear
  
• 
  Rack comunicaţii
  
• 
  UPS pentru alimentarea camerelor de supraveghere
  
• 
  UPS pentru alimentarea server-ului de aplicaţii şi stocare
  
• 
  Software de management pentru minim 16 camere
  

În baza programului PHARE RO 2005/017-553.01.04.04.02- „Livrarea de echipamente privind sistemul de arhivare electronică a documentelor” – program care are ca obiectiv dezvoltarea unei aplicaţii software de scanare şi arhivare electronică a documentelor – Curtea de Apel Timişoara a fost dotată în 2008 cu următoarele echipamente :

• 
  Server standalone - 2 bucăţi
  
• 
  UPS - 2 bucăţi
  
• 
  Scanner - 5 bucăţi
  
• 
  Arhivare externă - 1 bucată
  

Aplicaţia necesară pentru scanarea şi arhivarea electronică a documentelor a fost instalată în anul 2009. Tot atunci a fost instruit personalul desemnat în utilizarea aplicaţiei şi a echipamentelor din dotare.

Din decembrie 2009 la Curtea de Apel Timişoara s-a început scanarea documentelor nou intrate în dosare la Secţia Comercială, iar de la începutul anului 2010 toate secţiile scanează documentele nou intrate în dosare.

Actualizarea datelor publice despre dosare, liste de şedinţe, complete de judecată se face, în continuare, pe site-ul Curţii de Apel Timişoara, site dezvoltat de Ministerul Justiţiei. Tot pe acel site sunt introduse informaţiile utile despre instanţă, informaţii utile pentru justiţiabili, precum şi jurisprudenţa Curţii de Apel Timişoara.

Departamentul IT a realizat o pagină internă proprie pentru Curtea de Apel Timişoara accesibilă tuturor utilizatorilor. În această pagină au fost grupate toate informaţiile necesare pentru judecători, grefieri şi personalul auxiliar. Pe această pagină se găsesc toate numerele de telefon interioare sau de serviciu de la instanţele ce-şi desfăşoară activitatea în Palatul Dicasterial, documente utile ce pot fi salvate sau listate, hotărâri ale instanţelor din raza Curţii de Apel Timişoara. Tot de pe această pagină se pot accesa aplicaţiile pentru gestiunea dosarelor ECRIS de la Curtea de Apel Timişoara şi Tribunalele din subordine, aplicaţia pentru scanarea documentelor nou introduse la dosare, aplicaţia pentru infokiosk-uri. Pe această pagină sunt grupate toate site-uri utile pentru magistraţi şi personalul auxiliar, astfel încât căutarea acestor link-uri să se facă mai rapide. Toate comunicatele, anunţurile şi proiectele ce apar sunt introduse pe această pagină şi pot fi vizualizate automat atunci când se apelează browser-ul de internet. Pagina internă este stabilită ca pagină principală atunci când se foloseşte browser-ul de acces la internet.

Pe pagina internă a Curţii de Apel Timişoara sunt introduse şi legăturile necesare aplicaţiilor legislative Legalis şi Jurindex. Aplicaţia Legalis a fost dezvoltată de Ministerul Justiţiei, iar aplicaţia Jurindex a fost realizată de departamentul IT de la Neamţ şi, apoi, dezvoltat la nivelul Curţilor de Apel, de către Consiliul Superior al Magistraturii. Curtea de Apel Timişoara a fost prima instanţă ce a colaborat pentru dezvoltarea acestei aplicaţii la nivel naţional. Baza de date a fost trimisă pentru anonimizarea hotărârilor, încă din luna februarie 2009.

Un alt program din Strategia de informatizare a instanţelor judecătoreşti se referă la echipamentele de informare publică – infokiosk-uri. Această aplicaţie conectează echipamentele la server-ul Curţii de Apel Timişoara pentru vizualizarea informaţiilor de interes public din dosare. Curtea de Apel Timişoara a fost dotată cu 4 astfel de echipamente, trei venite printr-un proiect al Ministerului Justiţiei şi unul printr-un proiect al Consiliului Superior al Magistraturii. Cele 4 infokiosk-uri au fost montate lângă Registratura Curţii de Apel Timişoara pentru a fi accesibile publicului. Aplicaţia aferentă are o pagină cu informaţii despre instanţă din care pot fi accesate informaţii despre dosare – termene, soluţii, liste de şedinţă, precum şi alte informaţii despre instanţă. O pagină permite vizualizarea unei hărţi a instanţei cu poziţionarea tuturor sălilor de judecată şi a birourilor de Registratură, Arhivă şi pentru Relaţii cu Publicul.

Departamentul IT a dezvoltat această aplicaţie, astfel încât pe fiecare infokiosk de la toate instanţele din subordinea Curţii de Apel Timişoara pot fi vizualizate paginile tuturor instanţelor. Astfel, orice justiţiabil poate accesa baza de date de la orice instanţă din raza Curţii de Apel Timişoara.

4.3. Analiza procedurii de evaluare a activităţii judecătorilor, desfăşurată în anul 2009

Anul 2009, la fel ca şi anul 2008, a fost un an intermediar, în care nu s-au acordat calificative, ci au fost strânse datele în vederea finalizării rapoartelor de evaluare, pentru perioada 2008-2010.

Aceste date vizează selectarea a câte 10 hotărâri pentru fiecare judecător, precum şi culegerea datelor privind operativitatea şi calitatea activităţii judecătorilor.

Activitatea comisiei de evaluare i-a vizat atât pe judecătorii Curţii de Apel Timişoara, cât şi pe judecătorii membrii ai comisiilor de evaluare de la Tribunalele Arad, Caraş-Severin şi Timiş.

Din cadrul comisiei de evaluare fac parte domnii judecători: prof. univ. dr. Lidia Barac, Ion Dincă şi Nicolae Cătălin Şerban, iar ca şi membru supleant domnul d-na judecător Erica Nistor.

În contextul evaluării rezultatelor procesului de evaluare pentru perioada 2005-2007, Curtea de Apel Timişoara a formulat propuneri pentru îmbunătăţirea regulamentului de evaluare pe care le-a înaintat Consiliului Superior al Magistraturii. Acestea privesc modificarea unor indicatori de performanţă, cât şi identificarea unor instrumente obiective de măsurare a indicatorilor de performanţă, dat fiind că rezultatele evaluării din anul 2008 au pus în evidenţă ineficienţa sistemului de evaluare, atât din perspectiva conţinutului său, cât şi a metodologiei vizate pentru implementarea procesului de evaluare.

Curtea de Apel Timişoara a formulat propuneri concrete şi pentru crearea unui sistem coerent de evaluare a personalului auxiliar al instanţelor.
4.4. Vulnerabilităţile identificate în activitatea instanţei şi măsurile de remediere preconizate
Alăturat vulnerabilităţilor de mai sus, în materia resurselor umane, semnalăm:

• 
  necesitatea evaluării distribuirii instanţelor judecătoreşti în teritoriu, cu consecinţa operării unor modificări legislative, în sensul preconizat în analiza de faţă;
  
• 
  necesitatea evaluării necesarului de resurse umane, după criterii ştiinţifice, în urma unei activităţi elaborate de audit, la nivel naţional;
  
• 
  necesitatea reevaluării fişelor posturilor întregului personal, pentru obţinerea datelor necesare redistribuirii resurselor umane, în vederea valorificării lor eficiente, atât la nivelul Curţii de Apel, cât şi la nivelul instanţelor din raza sa de activitate;
  
• 
  evaluarea programelor de formare profesională a tuturor categoriilor de personal;
  
• 
  necesitatea îmbunătăţirii pregătirii profesionale a personalului care deserveşte departamentul economico-financiar, cu sprijinul calificat al Ministerului de Justiţie, având în vedere natura activităţilor presupuse de derularea acţiunilor pentru un management eficient, cât şi lipsa de pregătire de specialitate a preşedintelui instanţei, ordonator secundar de credite;
  
• 
  intensificarea verificărilor la nivelul departamentului economico-financiar, prin contribuţia esenţială a profesionaliştilor în domeniu, din cadrul Ministerului Justiţiei;
  
• 
  nevoia descentralizării unor activităţi privind selecţia şi recrutarea personalului auxiliar la nivelul curţilor de apel, ceea ce implică modificări de tip legislativ;
  
• 
  nevoia continuării cursurilor de însuşire a cunoştinţelor de operare pe calculator şi de însuşire a unei limbi străine;
  

CAPITOLUL 5
RAPORTURILE DINTRE INSTANŢĂ ŞI CELELALTE INSTITUŢII ŞI ORGANISME, PRECUM ŞI CU SOCIETATEA CIVILĂ
5.1. Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii
Organizarea şi funcţionarea C.S.M.- ului este reglementată prin Legea nr.317/2004 modificată şi completată prin Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietate şi justiţie, precum şi unele măsuri adiacente. Aceste prevederi sunt detailate prin Regulamentul de organizare şi funcţionare al CSM - ului adoptat prin Hotărârea Plenului CSM – ului nr.326/2005.

Atribuţiile referitoare la cariera magistraţilor au fost transferate de la Ministerul Justiţiei către CSM, prin legile privind reforma justiţiei adoptate în anul 2004.

Astfel, CSM –ul este instituţia competentă în ceea ce priveşte recrutarea, promovarea, transferarea, detaşarea, sancţionarea disciplinară şi eliberarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor.

Precizăm că, în anul 2009,Consiliul Superior al Magistraturii a desfăşurat, în raza instanţelor noastre, două inspecţii judiciare efectuate în martie 2009, şi, respectiv, în noiembrie 2009, vizând repartizarea aleatorie a cauzelor şi a modului de respectare a dispoziţiilor legale care reglementează punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti pronunţate în materie penală.

Sugestiile furnizate au fost implementate în activitatea instanţelor, inclusiv în cursul anului 2009, ca urmare a evaluării rezultatelor celor două verificări, Consiliul Superior al Magistraturii fiind informat în legătură cu poziţia instanţelor noastre şi măsurile întreprinse pentru intrarea în legalitate.

Apreciem că, raporturile curţii cu Consiliul Superior al Magistraturii, în special cu Direcţia Resurse Umane şi Organizare şi cu Inspecţia Judiciară au fost foarte bune, curtea răspunzând prompt la solicitările de opinii sau de date venite din partea CSM, după cum şi CSM a răspuns, atunci când a fost cazul,solicitărilor noastre. O asemenea calificare, provine şi din derularea unor proiecte comune vizând monitorizarea dosarelor restante şi a duratei soluţionării cauzelor.

Considerăm că, derularea proiectelor aferente anului 2009, prin cooperare cu instanţele noastre a fost de natură să sprijine eforturile pentru consolidarea unei jurisprudenţe unitare, cu consecinţe în planul colaborării noastre.
5.2. Raporturile cu Ministerul Justiţiei
În cursul anului 2009, Curtea de Apel Timişoara a fost în măsură să deruleze o serie de proiecte în domeniul îmbunătăţirii condiţiilor de muncă ale personalului instanţelor şi consolidarea bazei tehnico-materiale a instituţiilor noastre, graţie eforturilor Ministerului Justiţiei, care a alocat fondurile necesare finalizării proiectelor noastre.

La acestea, se adaugă eforturile legislative efectuate de Ministerul Justiţiei, care au produs consecinţe pozitive în activitatea instanţelor , surprinse în analiza de faţă.

În acelaşi timp remarcăm preocupările Ministerului Justiţiei de a amenda actele normative, care au produs efecte negative în activitatea instanţelor, unele dintre acestea fiind menţionate în cuprinsul materialului de bilanţ. Disponibilitatea pentru dialog direct cu instanţele este salutată de personalul care funcţionează la instanţele noastre.

Coordonarea departamentului economico-financiar al curţii reflectă un alt plan de cooperare cu Ministerul Justiţiei, astfel că putem susţine afirmaţia, potrivit căreia, în cursul anului 2009, între instanţele noastre şi Ministerul Justiţiei, s-a sedimentat o relaţie bună, ce urmează a fi valorificată în continuare, în cursul anului 2010, în vederea îndeplinirii proiectelor la care ne-am referit deja.

5.3. Raporturile cu parchetul
Parchetele sunt independente în relaţiile cu instanţele judecătoreşti dar, în acelaşi timp, colaborează cu acestea, prin prisma atribuţiilor conferite de lege: sesizarea instanţelor judecătoreşti pentru judecarea cauzelor penale, exercitarea acţiunilor civile, în cazurile prevăzute de lege, participarea la şedinţele de judecată şi exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti.

Colaborarea bună dintre judecători şi procurori nu s-a rezumat numai în legătură cu derularea activităţilor judiciare propriu-zise şi a celor legate de susţinerea statutului magistratului, în general, ci s-a concretizat şi în relaţia dintre conducerea curţii de apel şi conducerea Pachetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, căci în cursul anului 2007 s-au pus bazele unui proiect comun privind schimbarea jurisprudenţei instanţelor noastre în materia infracţiunilor de violenţă şi a infracţiunilor prevăzute în Codul rutier. Acest proiect nu s-a derulat din motive legate de timpul necesar derulării procesului de evaluare a magistraţilor, precum şi din alte cauze obiective intervenite în cadrul Parchetului, motiv pentru care, în cursul acestui an, vom relua discuţiile pentru construirea programelor presupuse de realizarea proiectului.

Nu în ultimul rând, la nivelul Curţii de Apel Timişoara, s-au conceput programe de pregătire profesională continuă a magistraţilor la care sunt invitaţi să participe şi colegii procurori, alături de avocaţi.
5.4. Raporturile cu barourile de avocaţi, precum şi cu experţii judiciari
În societăţile democratice înfăptuirea actului de justiţie, fie el civil, penal, comercial, administrativ sau de contencios nu se poate concepe fără prezenţa avocaţilor sau a consilierilor specializaţi.

Acest aspect se face simţit tot mai mult şi în justiţia românească, unde interesele economiei de piaţă consumă tot mai multă inteligenţă şi energie.

Actul de justiţie-civil, penal ori de altă natură – parcurge până la finalizare un drum sinuos, supus tensiunilor procedurale, intereselor ascuţite, supunând judecătorul la eforturi deosebite şi variate; în acest context avocaţii trebuie să muncească cu mai mult profesionalism şi dăruire.

Potrivit legii avocatul are dreptul să asiste şi să reprezinte persoanele fizice şi juridice în faţa instanţei, instanţă care are obligaţia să permită şi să asigure avocatului desfăşurarea nestingherită a activităţii sale.

Lipsa unor sesizări, în acest sens, conduce la concluzia că instanţa noastră s-a străduit să asigure asemenea condiţii. Nu aceeaşi este situaţia în cadrul unor instanţe din raza de competenţă a Curţii de Apel Timişoara, cu referire directă la Judecătoria Timişoara, motiv pentru care considerăm că percepţia avocaţilor în legătură cu calitatea actului de justiţie şi comportamentul judecătorilor, astfel cum aceasta rezultă din sondajele de opinie la care ne-am referit, trebuie să reprezinte un subiect de analiză serioasă la nivelul fiecărei instanţe din raza noastră de activitate.

În sfârşit, deloc de neglijat este şi proiectul de revitalizare a relaţiei profesionale cu Baroul de avocaţi Timiş, anul 2008 consemnând primii paşi în acest sens, prin concretizarea unor acţiuni comune care s-au desfăşurat în cursul anului 2009, unele fiind în curs de derulare şi care vizează cu precădere organizarea unor sesiuni comune de pregătire profesională, în domenii de interes comun (cu titlu exemplificativ: aspecte de drept comunitar, de drepturile omului, drept penal), în scopul realizării unui deziderat comun, respectiv al cunoaşterii şi unificării practicii judiciare în jurisdicţia Curţii de Apel Timişoara, dar şi îmbunătăţirea relaţiei de parteneriat şi cooperare profesională care trebuie să existe între judecători şi avocaţi.

În ce priveşte activitatea de expertiză, aceasta este organizată de biroul de specialitate din cadrul fiecărui tribunal. Este motivul pentru care s-a sugerat conducerilor celor trei tribunale să-şi intensifice colaborarea cu birourile de expertiză, dat fiind că, timpul necesar efectuării expertizelor reprezintă cauza principală care afectează durata de soluţionare a cauzelor. Informarea întocmită de preşedintele Curţii reprezintă o bază solidă pentru lansarea unei comunicări reale între instanţe şi experţi. (Anexa nr. 2)
5.5. Raporturile cu mass-media
În activitatea curentă cu jurnaliştii acreditaţi pe parcursul anului 2009 din punct de vedere statistic se pot remarca organizarea a 3 conferinţe de presă, emiterea a 14 comunicate de presă, cu prilejul unor evenimente organizate de Curtea de Apel Timişoara şi aproximativ 200 de interviuri acordate jurnaliştilor, fie direct, fie prin telefon ori prin e-mail.

Totodată, în perspectivă îmbunătăţirii relaţiei cu mass-media, se impune a se nota că la sfârşitul lunii decembrie 2008 au fost livrate Curţii de Apel Timişoara o serie de componente necesare în vederea înfiinţării unui centru de presă – panouri cu elemente de identitate vizuală şi pupitru, laptop. Reportofon, telefon mobil, precum şi o serie de volume specializate în materia comunicării.

Acest demers, extrem de lăudabil, alături de efortul propriu al CAT, a asigurat in anul 2009, în totalitate dezideratul realizării unui centru de presă modern şi adecvat necesităţilor actuale ale instanţei, fiind achiziţionat un televizor color (prin efortul purtătorului de cuvânt), a unui abonament VCATV, precum şi dotarea centrului de presă cu 3 calculatoare staţionare, cu acces la Internet, astfel încât Centrul de presă a devenit efectiv funcţional şi este in măsură să ofere un minim de facilităţi jurnaliştilor acreditaţi.

Cunoaşterea percepţiei opiniei publice şi a societăţii civile asupra calităţii actului de justiţie a fost din nou o preocupare deosebit de importantă şi de actualitate pentru contextul social actual şi pornind de la acest deziderat, Curtea de Apel Timişoara a continuat studiul său - primul demers de acest tip în România, cel puţin la nivelul puterii judecătoreşti - care să evidenţieze modul în care a fost perceput actul de justiţie, cu referire directă la activitatea instanţelor din jurisdicţia acesteia, pe durata anului 2009. Reamintim că acest studiu are ca punct de plecare raportul unei cercetări ce a avut acelaşi obiectiv, realizată de colegii din Olanda, şi vizează patru dimensiuni principale ale calităţii actului de justiţie: calitatea desfăşurării procesului/a procedurilor, calitatea hotărârii pronunţată de instanţă , ţinuta morală şi ţinuta profesională a instanţei. (Anexa nr. 3)

În spaţiul dezideratelor se include, în continuare, dorinţa de a exista o atitudine pro-activă de gestionare a relaţiei cu mass-media şi de eficientizare a activităţii de promovare a imaginii Curţii de Apel Timişoara şi apreciem că această atitudine „agresivă” se poate materializa prin comunicarea către opinia publică, în mod regulat (săptămânal) şi din oficiu, a unor informaţii legate de dosarele importante aflate pe rolul instanţei, şi care prezintă sau pot prezenta interes pentru opinia publică. Pentru aceasta este însă necesar să se creeze un mecanism eficace de informare în timp util a purtătorului de cuvânt, eventual de către preşedinţii de secţii ori de către grefierii – şefi de secţii, care să prezinte la sfârşitul fiecărei săptămâni o „ofertă” de cauze, potenţial interesante.

În acest context, se impune a fi remarcată Secţia penală a Curţii de Apel Timişoara, care, atât prin preşedintele ei, cât şi prin colegii judecători care compun această secţie, au dat curs şi au „însufleţit” acest proiect, presa acreditată exprimându-şi satisfacţia în legătură cu modul în care a fost facilitat accesul mass-media la informaţii legate de cauzele penale cu impact în opinia publică.

În viitor, aşa cum am arătat şi în precedentul raport de activitate, acest tip de informaţii ar putea fi transmise opiniei publice zilnic, în cazul în care s-ar fi creat un web-site propriul al Curţii. Un astfel de site oferă avantaje în raport cu portalul oferit de Ministerul Justiţiei, în sensul că design-ul şi manevrabilitatea/accesibilitatea informaţiilor de pe site ar fi exclusiv atributul Curţii, existând posibilitatea diseminării unei cantităţi mai mari şi mai variate de informaţii, într-o formă mai atractivă şi mai accesibilă pentru public, ceea ce ar putea determina teoretic un aflux mai mare de „vizitatori”, cu evidente implicaţii pozitive în sporirea gradului de transparenţă şi asociat, de încredere cu privire la actul de justiţie.

În susţinerea acestor scopuri, în altă ordine de idei,, precizăm că la data de 25.10.2009 a fost sărbătorită Ziua Europeană a Justiţiei Civile, evenimentul urmărind consolidarea relaţiei de încredere între magistraţi şi justiţiabili. Astfel, la sediul Curţii de Apel Timişoara, a fost organizată o manifestaţie de tipul „UŞILOR DESCHISE” ce s-a realizat prin întâlniri cu grupuri organizate de elevi şi studenţi; Au fost invitaţi cetăţeni interesaţi de activitatea justiţiei din României, au fost organizate conferinţe de presă şi întâlniri cu reprezentanţi mass-mediei locale. În acest sens, elevii Colegiului Bănăţean din Timişoara, Liceului Rudolf Waldorf, Şcolii Generale nr. 16, Liceului Carmen Silva din Timişoara, studenţii de la Facultatea de Drept – Tibiscus şi din cadrul Universităţii de Vest - Facultatea de Drept, au avut posibilitatea să viziteze registratura instanţei, sălile de judecată, arhiva, biblioteca, sala de consiliu, birourile judecătorilor, spaţiul special amenajat pentru inculpaţii ce urmează să fie audiaţi şi judecaţi în procesele penale, li s-a explicat circuitul dosarelor şi etapele pe care acesta trebuie să le parcurgă până la soluţionarea definitivă a cauzei, inclusiv ţinuta vestimentară a judecătorilor în sala de judecată.

Celor interesaţi le-au fost distribuite ghiduri de orientare pentru justiţiabili, broşuri pentru informarea cetăţenilor cu privire la competenţa instanţelor, li s-au explicat regulile de conduită în cadrul instanţei de judecată, le-a fost prezentat istoricul PALATULUI DICASTERIAL, clădire care în antichitate purta denumirea de „CURTE CU JURI” şi care este o copie după Palazzo Strazzi din Florenţa, considerată un exemplu perfect al unui palat florentin, cea mai mare din Timişoara şi unde astăzi funcţionează Judecătoria Timişoara, Tribunalul Timiş, Curtea de Apel Timişoara şi Parchetele de pe lângă aceste instanţe.

Doamna grefier – documentarist Nyiredi Floare a prezentat în power point un material cu privire la sistemul judiciar european şi locul justiţiei române în cadrul justiţiei Europene, material care s-a bucurat de apreciere din partea elevilor de liceu şi a studenţilor.

Considerăm că celebrarea Zilei Justiţiei Civile Europene a reamintit tuturor, fie şi numai pentru o zi, că justiţia este, în primul rând, un serviciu public care vine în sprijinul cetăţeanului, dându-le posibilitatea de a-şi rezolva disputele şi de a-şi afirma drepturile, nicidecum o noţiune abstractă. Evenimentul şi-a atins scopul, acela de a realiza o apropiere între justiţie şi cetăţeni. El a fost receptat în mass-media, de către reprezentanţii acesteia, participanţi la eveniment.