Raportul de analiză

Se pot sesiza aprecierile justiţiabililor cu frecvenţa cea mai mare, ceea ce înseamnă că aceştia se declară în egală măsură parţial mulţumiţi (26,1%) şi nemulţumiţi (26,1%) de funcţionarea instanţelor. Aprecieri pozitive sunt evidenţiate cu referire la personalul şi funcţionarii instanţelor, justiţiabilii declarând că sunt în egală măsură foarte mulţumiţi (30,4%) şi parţial mulţumiţi (30,4%) de aceştia. De asemenea, se poate constata că justiţiabilii declară că sunt foarte mulţumiţi de modul în care instanţele gestionează dosarele şi circuitul acestora (26,1%).

Justiţiabilii care au fost parte în proces şi au intrat în sala de şedinţe au oferit următoarele aprecieri, cu referire la comportamentul judecătorilor:

Tabelul 2. Frecvenţa aprecierile justiţiabililor cu referire la comportamentul judecătorilor (în procente %)

	Acord total	Acord parţial	Dezacord parţial	Dezacord total	Nu am o opinie	Nici un răspuns
Judecătorii s-au comportat respectuos faţă de toată lumea	47,8	21,7	0	17,4	0	13
Judecătorii s-au comportat de o manieră imparţială şi neutră	13	26,1	17,4	13	8,7	21,7
A fost uşor de înţeles ce a întrebat sau a spus judecătorii	26,1	26,1	21,7	8,7	0	17,4
Judecătorii cunoşteau bine dosarul	13	17,4	21,7	21,7	4,3	21,7
Judecătorii au demonstrat că sunt profesionişti şi cunosc prevederile legale	21,7	30,4	8,7	13	8,7	17,4
Judecătorii au permis tuturor părţilor implicate să îşi exprime opinia	34,8	8,7	13	26,1	0	17,4
Judecătorii au acordat atenţie diverselor puncte de vedere exprimate în proces	17,4	13	17,4	34,8	0	17,4
Judecătorii au exprimat clar şi pe înţelesul tuturor deciziile luate	21,7	21,7	21,7	17,4	0	17,4
Judecătorii au redactat şi exprimat corect gramatical deciziile luate	21,7	26,1	4,3	13	8,7	26,1

Se poate sesiza că aprecierilor justiţiabililor care au fost parte în proces, cu privire la comportamentul judecătorilor în sala de şedinţe acoperă o arie largă de valenţe, însă în majoritatea cazurilor cei mai mulţi dintre respondenţi au oferit aprecieri pozitive. Astfel, justiţiabilii consideră că sunt în totalitate de acord cu faptul că judecătorii s-au comportat respectuos faţă de toată lumea (47,8%) şi au permis tuturor părţilor implicate să îşi exprime opinia (34,8%). Aspectele cu care justiţiabilii declară că sunt parţial de acord fac referire la faptul că judecătorii s-au comportat de o manieră imparţială şi neutră (26,1%), au demonstrat că sunt profesionişti şi cunosc prevederile legale (30,4%), precum şi faptul că au redactat şi exprimat corect gramatical deciziile luate (26,1%). Justiţiabilii îşi exprimă dezacordul cu faptul că judecătorii au acordat atenţie diverselor puncte de vedere exprimate în proces (34,8%). Au fost şi aspecte cu referire la care justiţiabilii au oferit opinii diferite. Astfel, în ceea ce priveşte faptul că a fost uşor de înţeles ce a întrebat sau a spus judecătorii, o mare parte din justiţiabili declară că sunt total de acord cu această afirmaţie (26,1%) şi un număr egal de justiţiabili declară că sunt parţial de acord cu aceasta (26,1%). De asemenea, un alt aspect pentru care părerile au fost împărţite în mod egal este cel referitor la judecătorii cunoşteau bine dosarul, pentru care 21,7% au exprimat dezacord parţial şi 21,7% au exprimat dezacord total. De asemenea, cu referire la faptul că judecătorii au exprimat clar şi pe înţelesul tuturor deciziile luate 21,7% dintre respondenţi exprimă dezacord parţial, 21,7% consideră că sunt parţial de acord cu această afirmaţie şi, de asemenea, un procent egal de 21,7% consideră că sunt total de acord cu acest aspect.

În ceea ce privesc aprecierile referitoare la duratele de timp în general, răspunsurile justiţiabililor au fot următoarele:

Tabelul 3. Frecvenţa aprecierilor justiţiabililor referitoare la duratele de timp, în general (în procente %)

	Foarte mulţumit	Parţial mulţumit	Nemulţumit	Foarte nemulţumit	Nu am o opinie	Nici un răspuns
Durata de timp dintre data înregistrării acţiunii şi primul termen de judecată	17,4	21,7	17,4	21,7	4,3	17,4
Durata de timp dintre data înregistrării dosarului şi data pronunţării hotărârii	4,3	13	17,4	39,1	4,3	21,7
Durata termenelor acordate cu ocazia amânărilor	13	26,1	21,7	13	0	26,1
Timpul alocat de instanţă pentru analizarea unui dosar	4,3	26,1	17,4	26,1	0	26,1

Cea mai mare parte a Justiţiabililor respondenţi au declarat că sunt parţial mulţumiţi de durata termenelor acordate cu ocazia amânărilor (26,1%) însă foarte nemulţumiţi de durata de timp dintre data înregistrării acţiunii şi data pronunţării hotărârii (39,1%). Păreri împărţite au fost exprimate cu privire la timpul alocat pentru analizarea unui dosar şi cu privire la durata de timp dintre data înregistrării acţiunii şi primul termen de judecată, pentru fiecare dintre aceste aspecte cei mai mulţi dintre respondenţi declarând în procent egal de justiţiabili că sunt parţial mulţumiţi şi foarte nemulţumiţi în acelaşi timp (26,1% cu referire la primul aspect şi, respectiv, 21,7% pentru al doilea aspect menţionat).

În ceea ce privesc aprecierile referitoare la instanţe în general, răspunsurile justiţiabililor au fot următoarele:
Tabelul 4. Frecvenţa aprecierilor justiţiabililor referitoare la instanţe în general (în procente %)

	Acord total	Acord parţial	Dezacord parţial	Dezacord total	Nu am o opinie	Nici un răspuns
Dosarele sunt soluţionate cu celeritate (rapid)	4,3	34,8	17,4	26,1	0	17,4
Termenul pentru redactarea hotărârilor este respectat	4,3	21,7	21,7	34,8	4,3	13
Şedinţele de judecată încep la ora stabilită	43,5	13	17,4	13	13	13
Personalul instanţei este amabil şi dovedeşte profesionalism în exercitarea atribuţiilor sale	34,8	30,4	8,7	8,7	0	17,4
Clădirea instanţei oferă spaţiu adecvat pentru desfăşurarea tuturor activităţilor, este curată şi aspectuoasă	43,5	13	17,4	8,7	4,3	13

Din tabel reiese că majoritatea justiţiabililor care au răspuns la chestionar sunt complet de acord cu faptul că şedinţele de judecată încep la ora stabilită (43,5%), personalul instanţei este amabil şi dovedeşte profesionalism în exercitarea atribuţiilor sale (34,8%) şi clădirea instanţei oferă spaţiu adecvat pentru desfăşurarea activităţilor, este curată şi aspectuoasă (43,5%). Cu referire la faptul că termenul pentru redactarea hotărârii este respectat, majoritatea justiţiabililor au exprimat dezacord total (34,8%) însă sunt parţial de acord cu faptul că dosarele sunt soluţionate cu celeritate (34,8%).

Celelalte aspecte vizate de chestionar pot fi observate în Anexa nr. 3, evaluarea rezultatelor urmând a fi subiect de preocupare al managementului superior al Curţii în trimestrul I al acestui an.

Comparativ cu rezultatele obţinute la sondajul efectuat în anul 2008 se constată o ameliorare a valenţelor negative relevate în răspunsurile celor chestionaţi. Astfel, în ceea ce priveşte funcţionarea instanţelor, personalul şi funcţionarii instanţelor, precum şi modul în care instanţele gestionează circuitul dosarelor, se poate constata o ameliorare considerabilă a aprecierilor majoritare ale justiţiabililor, relevate în studiul lansat in anul 2009, comparativ cu studiul precedent. Astfel, dacă în studiul anterior majoritatea justiţiabililor a declarat că este foarte nemulţumită cu privire la toate aceste aspecte menţionate, în cadrul studiului din anul 2009 aprecierile acestora au, în majoritatea cazurilor, conotaţii pozitive cu privire la aspectele referitoare la instanţă, în general (declarându-se parţial mulţumiţi, dar şi nemulţumiţi, în egală măsură, în ceea ce priveşte funcţionarea instanţei, foarte mulţumiţi şi parţial mulţumiţi, de asemenea în egală măsură, în ceea ce priveşte personalul şi funcţionarii instanţelor şi foarte mulţumiţi de circuitul dosarelor în instanţă).

Cu referire la comportamentul judecătorilor în sala de şedinţă, se constată, de asemenea, apariţia unei schimbări de atitudine, în acelaşi sens pozitiv, pentru majoritatea aspectelor menţionate în chestionar, dinspre aprecieri cu valenţe negative în anul 2008, către cele cu valenţe pozitive în anul 2009, în ceea ce priveşte faptul că:

• 
  judecătorii s-au comportat de o manieră imparţială şi neutră
  
• 
  judecătorii au demonstrat că sunt profesionişti şi cunosc prevederile legale
  
• 
  judecătorii au permis tuturor părţilor implicate să îşi exprime opinia
  
• 
  judecătorii au exprimat clar şi pe înţelesul tuturor deciziile luate
  
• 
  judecătorii au redactat şi exprimat corect gramatical deciziile luate
  

În acelaşi timp, se constată o menţinere a aprecierilor majoritare mai puţin pozitive şi în anul 2009, raportat la anul precedent, cu privire la faptul că:

• 
  judecătorii cunoşteau bine dosarul
  
• 
  judecătorii au acordat atenţie diverselor puncte de vedere exprimate în proces,
  

dar şi o accentuare a valenţelor pozitive a aprecierilor majoritare oferite în anul 2009 comparativ cu anul 2008 în ceea ce priveşte faptul că:

• 
  judecătorii s-au comportat respectuos faţă de toată lumea
  
• 
  a fost uşor de înţeles ce au întrebat sau au spus judecătorii.
  

Cu privire la duratele de timp care însoţesc parcursul unui dosar în instanţă, se constată că acestea se menţin, de la un an la altul, în ceea ce priveşte aprecierea majoritar negativă cu privire la durata de timp dintre data înregistrării dosarului şi data pronunţării hotărârii, însă se ameliorează în sens pozitiv aprecierea majoritară cu privire la durata termenelor acordate cu ocazia amânărilor. În acelaşi timp, dacă în studiul precedent durata de timp dintre data înregistrării acţiunii şi data primului termen de judecată, precum şi timpul alocat de instanţă pentru analizarea unui dosar erau apreciate majoritar negativ, în cadrul studiului actual se constată o ambivalenţă în aprecierile majoritare ale justiţiabililor cu privire la aceste aspecte, opiniile fiind în mod egal repartizate între parţial mulţumit şi foarte nemulţumit.

O schimbare în valenţa aprecierilor justiţiabililor oferite în anul 2009, comparativ cu anul precedent, se remarcă şi în ceea ce priveşte faptul că:

• 
  dosarele au fost soluţionate cu celeritate
  
• 
  şedinţele de judecată au început la ora stabilită
  
• 
  personalul instanţei a fost amabil şi a dovedit profesionalism în exercitarea atribuţiilor sale
  

S-a constat, totodată, menţinerea, pe aceeaşi treaptă, a valenţei negative a aprecierilor majoritar exprimate cu privire la respectarea termenului de redactare a hotărârilor şi, în sens opus, primind aceeaşi valenţă pozitivă raportat la studiul precedent, faptul că a fost oferit spaţiu adecvat pentru desfăşurarea tuturor activităţilor în clădirea instanţei şi este curată şi aspectuoasă.

În general, aprecierile majoritar exprimate de către procurori, cu privire la activitatea în instanţe, oferite în anul 2009, se menţin pe aceeaşi linie pozitivă, în raport cu cele oferite în studiul realizat în anul precedent, aceştia apreciind, în majoritate, cu maxim pozitiv pe scala utilizată comportamentul judecătorilor în sala de şedinţe şi colaborarea dintre procurori şi judecători.

Există şi unele modificări în aprecierile majoritar exprimate, dinspre pozitiv spre maxim pozitiv pe scala utilizată, în ceea ce priveşte:

• 
  personalul şi funcţionarii instanţelor (grefieri, arhivari etc.)
  
• 
  modul în care instanţele gestionează dosarele şi circuitul acestora,
  

sau., în sens invers, dinspre pozitiv spre negativ, în ceea ce priveşte durata de timp dintre data înregistrării dosarului şi data pronunţării hotărârii.

Totodată, aprecierile majoritare cu privire la timpul alocat de instanţă pentru analizarea unui dosar au fost împărţite între pozitive şi maxim pozitiv pe scala utilizată în anul 2009, comparativ cu anul 2008, când au fost, în majoritatea cazurilor pozitive. Acelaşi aspect se constată şi cu privire la durata termenelor acordate cu ocazia amânărilor însă, de data aceasta, în sens invers, aprecierile din 2008 evidenţiind ambivalenţe în aprecieri, pozitive şi maxim pozitiv pe scala utilizată, spre deosebire de anul 2009 când majoritatea aprecierilor sunt pozitive.

Aprecierile procurorilor cu privire la toate celelalte aspecte cuprinse în chestionar s-au menţinut pe aceeaşi linie pozitivă în actualul studiu, raportat la cel precedent.

Valenţa aprecierilor oferite de avocaţi cu privire la personalul şi funcţionarii instanţei grefieri, arhivari etc.) şi la modul în care instanţa gestionează dosarele şi circuitul acestora se menţine pe aceeaşi linie pozitivă, de la un studiu la celălalt. Modificarea sesizabilă face referire la funcţionarea instanţelor care a fost apreciată negativ în anul 2009, comparativ cu anul 2008.

Cu referire la comportamentul judecătorilor în sala de judecată, se constată ameliorări ale aprecierilor majoritare ale avocaţilor, dinspre pozitiv spre maxim pozitiv pe scala utilizată, în ceea ce priveşte faptul că:

• 
  Judecătorii s-au comportat respectuos faţă de toată lumea
  
• 
  Judecătorii s-au comportat de o manieră imparţială şi neutră
  
• 
  Judecătorii cunoşteau bine dosarul
  
• 
  Judecătorii au demonstrat că sunt profesionişti şi cunosc prevederile legale,
  

iar în ceea ce priveşte faptul că judecătorii au permis tuturor părţilor implicate să îşi exprime opinia, se constată o diferenţă în sens invers faţă de cea menţionată anterior, aprecierile majoritare modificându-se de la maxim pozitiv pe scala utilizată în anul 2008, la pozitiv, în anul 2009.

Aprecierile majoritare ale avocaţilor îşi menţin aceeaşi valenţă în anul 2009, comparativ cu anul 2008, în ceea ce priveşte faptul că:

• 
  A fost uşor de înţeles ce au întrebat sau au spus judecătorii
  
• 
  Judecătorii au acordat atenţie diverselor puncte de vedere exprimate în proces
  
• 
  Soluţiile pronunţate de judecători au fost comprehensibile
  
• 
  Judecătorii au redactat şi exprimat corect gramatical soluţiile
  

Cu privire la duratele de timp care însoţesc parcursul unui dosar în instanţă, se constată că cea mai puternică diferenţă, între datele colectate în cadrul actualului studiu şi cele aferente anului 2008, face referire la durata de timp dintre data înregistrării dosarului şi data pronunţării hotărârii, în sensul modificării aprecierii majoritar pozitive, obţinute anterior, înspre maxim negativ pe scala utilizată, în studiul efectuat în anul următor. În acelaşi timp, se evidenţiază o modificare, de asemenea, în sens negativ şi în privinţa aprecierilor majoritare cu privire la timpului alocat de instanţă pentru analizarea unui dosar, valenţa acestora modificându-se dinspre negativ, în anul 2008, în maxim negativ pe scala utilizată, în anul 2009. Se constată, la nivelul actualului studiu, şi ambivalenţa în ceea ce priveşte durata de timp dintre data înregistrării acţiunii şi data primului termen de judecată, opiniile majoritar exprimate fiind în egală măsură pozitive şi negative în anul 2009, comparativ cu opiniile majoritar pozitive exprimate în studiul precedent. În ceea ce priveşte durata termenelor acordate cu ocazia amânărilor, aprecierile majoritare ale avocaţilor s-au menţinut pozitive.

Dacă în studiul precedent majoritatea aprecierilor cu privire la respectarea termenului pentru redactarea hotărârilor au fost, în egală măsură, pozitive şi maxim negative pe scala utilizată, în studiul actual se remarcă o schimbare înspre o majoritate a aprecierilor cu valenţă maxim negativă, în anul 2009. În sens invers, aprecierile majoritare cu privire la celeritatea rezolvării dosarelor a cunoscut o modificare a aprecierilor dinspre negativ, în anul 2008, înspre o ambivalenţă a acestora în anul 2009, ele fiind majoritar exprimate în sens pozitiv şi, în egală măsură, în sens maxim negativ pe scala utilizată. Aprecieri majoritar mai bune au fost oferite cu privire la faptul că personalul instanţei a dovedit profesionalism în exercitarea atribuţiilor sale, iar toate celelalte aprecieri majoritare cu privire la activitatea instanţei, în ansamblu, s-au menţinut pe aceeaşi linie pozitivă, în cadrul celor două studii.

În altă ordine de idei, au fost supuse atenţiei întregului colectiv aspectele legate de nevoia de evaluare a activităţii instanţelor şi judecătorului, cât şi a nevoii de responsabilizare personală, în legătură cu conduita profesională adoptată cu ocazia elaborării actului de justiţie.

În acelaşi timp, în februarie 2009 s-a realizat un raport de analiză a climatului organizaţional, pe baza chestionarelor distribuite magistraţilor Curţii de Apel Timişoara. (Anexa nr. 4)

Rezultatele acestui sondaj de opinie pun în evidenţă că magistraţii Curţii de Apel Timişoara consideră că principalele atuuri ale instanţei sunt: spiritul de echipă (I) şi pe acelaşi nivel: organizarea internă, pregătirea profesională, respectul reciproc şi competenţa echipei manageriale. Punctele slabe ale instanţei sunt legate de pregătirea personalului auxiliar şi volumul mare de activitate.

Cei mai mulţi cred cu tărie că preşedintele instanţei va promova interesul instanţei şi al colectivului, cu efecte pozitive asupra instanţei.

Între problemele identificate de judecători ca posibile surse de risc sunt identificate: presiunile asupra sistemului, lipsa de personal (I), izolarea, decredibilizarea magistraţilor, răspunderea materială a judecătorului(II).

Între sugestiile magistraţilor cu privire la organizarea instanţei se enumără organizarea eficientă a timpului de lucru, repartizarea echilibrată a volumului de muncă, consacrarea unor echipe de muncă şi creativitate.

În lansarea proiectelor de mai sus, o contribuţie calificată a adus-o şi psihologul instanţei, doamna Cristina Afilipoaie.

Relativ la calitatea managementului instanţei, se impune menţiunea că managementul curţii s-a distribuit sub dublu aspect: cu privire la activitatea propriei instanţe, cât şi cu privire la activitatea instanţelor din raza de competenţă a curţii, având în vedere dispoziţiile legale şi regulamentare care circumscriu sfera de atribuţii a persoanelor care ocupă funcţii de conducere la nivelul curţii de apel. În acest context, au fost declanşate şi stimulate proiecte similare, de evaluare a activităţii proprii, la nivelul tuturor tribunalelor, urmărindu-se modul de îndeplinire a indicatorilor de performanţă, inclusiv la instanţele din raza de competenţă a tribunalelor.

Echipa managerială a Curţii de Apel Timişoara a fost implicată şi în alte proiecte, precum, unificarea practicii judiciare, cadru în care au fost lansate modele de consemnare a practicii judiciare neunitare pentru fiecare complet de judecată al curţii, cat şi modele de semnalare a unor noi probleme de drept sau a unor soluţii inedite de jurisprudenţă, astfel că, în prezent, fiecare judecător al curţii de apel îşi aduce contribuţia în acest segment de activitate, consemnările acestora reprezentând baza discuţiilor purtate de preşedinţii de secţii la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea unificării practicii judiciare. Ele reprezintă, în acelaşi timp, baza unui schimb de experienţă dintre instanţa noastră şi instanţele din raza noastră de activitate şi un argument de natură a influenţa alcătuirea şi derularea programelor de pregătire profesională descentralizată la toate instanţele.

Considerăm că, asemenea rezultate pun în evidenţă calitatea personalului nostru şi justifică utilizarea, în continuare, a managementului de tip participativ.