Raportul de analiză


Îmbunătăţirea accesului liber la justiţie



Yüklə 0,59 Mb.
səhifə7/11
tarix17.01.2019
ölçüsü0,59 Mb.
#99757
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11

3.9 Îmbunătăţirea accesului liber la justiţie
În spiritul principiului asigurării liberului acces la justiţie, la nivelul instanţei, a fost urmărită funcţionarea mecanismului de acordare a ajutorului public judiciar, existând o evidenţă specială a cererilor înregistrate, precum şi a modului de soluţionare a acestora.

La nivelul instanţelor din raza de activitate a Curţii de Apel Timişoara continuă să fie utilizată aplicaţia informatică de evidenţă a cererilor formulate în baza OUG 51/2008, aplicaţie care furnizează date cu privire la numărul cererilor formulate de o persoană şi cuantumul sumelor de care a beneficiat cu titlu de ajutor public judiciar, în decursul anului calendaristic şi sub ce formă.

Ar fi util ca aplicaţia să fie extinsă la nivelul tuturor instanţelor din ţară pentru a se verifica cuantumul sumelor de care a beneficiat solicitantul la alte instanţe din ţară.

În cursul anului 2009, pe rolul secţiei civile au fost formulate 16 cereri de scutire de taxă de timbru, din care au fost admise 12, iar 4 cereri au fost respinse, fiind respinse şi cererile de reexaminare. Totodată, au fost formulate 3 cereri de reducere a cuantumului taxei de timbru judiciar, admise de instanţă. În 4 situaţii a fost admisă cererea de asistenţă judiciară gratuită, 3 cereri fiind respinse.

Pe rolul Secţiei de litigii de muncă şi asigurări sociale au fost formulate 3 cereri de asistenţă judiciară, admise de instanţă.

Pe rolul Secţiei de Contencios Administrativ au fost formulate 3 cereri de asistenţă judiciară gratuită, admise de instanţă, iar la Secţia Comercială o cerere de ajutor public judiciar, sub forma scutirii de taxa de timbru, admisă de instanţă.


3.10. Formarea profesională la nivelul personalului auxiliar de specialitate
Pe parcursul anului 2009 şedinţele de învăţământ profesional al personalului auxiliar de specialitate din cadrul Curţii de Apel Timişoara s-au desfăşurat în condiţii optime, grefierii şi restul personalului auxiliar de specialitate manifestând receptivitate şi, în acelaşi timp, preocupare pentru ridicarea nivelului de cunoştinţe în plan profesional.

Planul general al temelor de învăţământ profesional pe anul 2009 a fost elaborat în funcţie de propunerile înaintate de fiecare grefier către grefierii şefi de secţie, în urma consultării cu personalul instanţei, iar temele propuse au fost, în general, teme de actualitate sau de interes deosebit în ce priveşte practica judiciară şi care necesită dezbateri în legătură cu dificultatea însuşirii şi aplicării acestora.

La iniţiativa Preşedintelui instanţei, doamna Profesor Universitar Doctor Lidia Barac, începând cu anul 2009, învăţământul profesional care se desfăşoară trimestrial a cuprins două secţiuni distincte în cadrul fiecărei şedinţe, respectiv o parte generală a cărei tematică a cuprins lucrări de larg interes pentru fiecare dintre participanţi, precum şi o parte specializată pe secţii în cadrul căreia grefierii fiecărei secţii din cadrul Curţii de Apel Timişoara au prezentat aspecte specifice ale activităţii profesionale cu o tematică cuprinzând probleme de aplicare a legii şi aspecte de practică judiciară şi care se regăsesc numai în activitatea acelei secţii, de exemplu aspecte vizând aplicarea Legii insolvenţei nr.85/2006, pentru Secţia Comercială, adopţia pentru Secţia Civilă, mandatul european de arestare pentru Secţia Penală, etc.

Cu toate acestea, pe parcursul anului, s-a observat o receptivitate crescută a grefierilor şi a restului personalului auxiliar de specialitate şi faţă de aceste teme prezentate în cea de-a doua secţiune a învăţământului profesional unde participarea era obligatorie doar pentru grefierii secţiei respective, însă toţi participanţii au manifestat un interes crescut datorat, atât modului în care au fost prezentate temele puse în discuţie, cât şi perspectivei ca, la un moment dat, un grefier să fie repartizat într-o altă secţie cu un volum de lucru mai mare, astfel încât este necesar a se cunoaşte în orice moment specificul muncii desfăşurate la nivelul întregii instanţe şi nu doar la nivelul unei secţii.

În acest sens putem exemplifica atenţia deosebită de care s-a bucurat prezentarea referatelor întocmite de grefierii Secţiei Penale.

Totodată, la fiecare şedinţă de învăţământ profesional grefierii care au participat la seminarii de pregătire profesională organizate de Şcoala Naţională de Grefieri sau la alte manifestări ştiinţifice au prezentat colegilor, informări asupra problemelor teoretice dezbătute, precum şi asupra aspectelor de practică judiciară şi a dificultăţilor întâmpinate în activitatea celorlalte instanţe din ţară.

Un rol deosebit de activ în această privinţă l-au avut grefierii Simona Cioabă şi Laura Felicia Nae care sunt şi grefieri formatori în cadrul S.N.G. astfel că au participat în această calitate la mai multe seminarii de pregătire profesională împărtăşindu-le, ulterior, şi colegilor, din experienţa acumulată.

De asemenea, şedinţele de învăţământ profesional au avut ca participant activ şi constant psihologul instanţei Cristina Afilipoaie, care în cadrul fiecărei întâlniri a prezentat o temă legată de relaţiile interumane şi de muncă privind „Comunicarea asertivă”; „Rezolvarea conflictelor”; „Stima de sine” şi „Mecanismele de apărare”, care au fost receptate cu viu interes de către personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţei, cu atât mai mult, cu cât au fost prezentate într-un limbaj accesibil, deseori făcându-se apel la exemplificări adaptate la specificul muncii în cadrul instanţei sau s-a apelat la împărţirea participanţilor pe grupe de lucru, pentru aplicaţii practice raportate la tema prezentată.

Ca aspecte negative întâlnite în ce priveşte desfăşurarea învăţământul profesional în cursul anului 2009, remarcăm participarea deosebit de redusă a grefierilor din cadrul compartimentului Arhivă, precum şi a informaticienilor instanţei care, aşa cum rezultă din procesele verbale şi din convocatoarele întocmite cu prilejul fiecărei şedinţe de învăţământ profesional, nu au fost prezenţi, la cea mai mare parte din aceste întâlniri, deşi problemele ridicate de participanţii la învăţământul profesional au vizat, deseori, aspecte ce ţin de activitatea celor două compartimente.
3.11. Aspecte privind asigurarea transparenţei activităţii instanţei şi protecţia datelor cu caracter personal
Curtea de Apel Timişoara a manifestat o preocupare permanentă pentru asigurarea transparenţei activităţii sale, respectând, totodată, normele privind protecţia datelor cu caracter personal.

Instalarea infochioşcurilor la fiecare etaj al clădirii asigură un acces permanent al publicului la informaţiile privind activitatea jurisdicţională a instanţei, degrevând astfel arhivele.

S-au luat măsuri ca, de la orice terminal de tip infochioşc, indiferent la ce etaj se află, să fie posibilă accesarea bazelor de date de la toate instanţele din raza Curţii de Apel Timişoara.

Datele se introduc în sistemul informatic ECRIS cu promptitudine, astfel încât soluţiile pronunţate în şedinţele de judecată să fie accesibile publicului, în scurt timp, atât la terminalele de tip infochioşc, cât şi pe portalul instanţelor, gestionat de Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.

În cursul anului 2009, nu au fost înregistrate la Curtea de Apel Timişoara solicitări de informaţii de interes public a căror soluţionare implică respectarea normelor privind protecţia datelor cu caracter personal.

În anul 2009, Curtea de Apel Timişoara nu a fost confruntată cu exercitarea de către persoanele vizate a drepturilor recunoscute de Legea 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.

Pe rolul Curţii de Apel Timişoara, în perioada vizată, nu au fost înregistrate litigii având ca obiect apărarea drepturilor garantate de Legea 677/2001.

În legătură cu modul de aplicare a măsurilor tehnice şi organizatorice pentru protejarea datelor cu caracter personal, Curtea de Apel Timişoara aplică programul ECRIS de înregistrare, repartizare şi evidenţă a cauzelor, program care prezintă garanţii de securitate, astfel încât datele cu caracter personal nu sunt dezvăluite, decât în scopul pentru care acestea sunt prelucrate şi doar persoanelor autorizate.

Identificarea utilizatorilor pe calculator se face prin introducerea unui cont şi a unei parole. Contul de utilizator aparţine unui domeniu instalat pe unul din server-ele Curţii de Apel Timişoara.

Autentificarea se face prin introducerea unei parole. Parolele sunt şiruri de minim 8 caractere ce nu sunt afişate în momentul tastării şi pot fi schimbate chiar de utilizatorii staţiei de lucru. Instalarea şi configurarea aplicaţiilor sunt făcute de persoanele autorizate (informaticienii instanţei). Doar aceste persoane pot modifica parametri de configurare şi utilizare a aplicaţiilor.

Pe staţiile de lucru sunt instalate doar aplicaţiile necesare desfăşurării activităţii utilizatorului. Utilizatorii nu pot instala aplicaţii proprii pe calculator, neavând drepturi de administrare a staţiei de lucru, ci doar de a folosi aplicaţiile instalate şi configurate de informaticienii instanţei. Salvarea fişierelor cu date cu caracter personal se face în locaţii sau directoare ce nu sunt partajate în reţea. Utilizatorii pot accesa numai datele cu caracter personal, necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. În funcţie de activitatea desfăşurată în instanţă sunt stabilite şi tipurile de acces la informaţii.

Pentru folosirea aplicaţiilor, utilizatorii au conturi de acces în aplicaţie sau bază de date şi parole de autentificare. Aceste conturi sunt create doar de persoanele autorizate în configurarea şi modificarea parametrilor aplicaţiei. Introducerea repetată în mod eronat a parolei de acces duce la blocarea utilizatorului pentru o perioadă de timp stabilită în prealabil. De asemenea, neutilizarea aplicaţiei într-un interval de timp prestabilit duce la închiderea sesiunii de lucru. În aplicaţie, fiecare utilizator are dreptul de a accesa doar informaţiile necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. Pentru acest lucru au fost definite categorii de personal în funcţie de activitatea desfăşurată în instanţă. În plus sunt acordate drepturi separate pe fiecare grup, în parte, specific activităţii desfăşurate în cadrul instanţei. Se pot atribui şi drepturi de acces separat pe fiecare utilizator în parte, dacă activitatea desfăşurată de acel utilizator presupune acest lucru.

Toate operaţiunile efectuate în aplicaţie sunt înregistrate în fişiere de acces (numite log). În aceste fişiere, precum şi într-un modul al aplicaţiei se poate identifica fiecare utilizator şi fiecare operaţie în parte, efectuată. La aceste fişiere doar informaticienii instanţei au acces.

Pentru siguranţa datelor şi a aplicaţiilor sunt instalate sisteme automate de devirusare ce se actualizează zilnic. Orice anomalie apărută în rularea sau funcţionarea unei aplicaţii este anunţată imediat pentru a se lua măsuri de protecţie a datelor.

Bazele de date sunt salvate automat în fiecare zi pe suport magnetic şi o dată pe săptămână pe suport de bandă magnetică. Programarea salvărilor şi accesul la aceste baze de date se face doar de persoanele autorizate şi desemnate în cadrul instanţei. Salvările efectuate pe bandă sau suport magnetic sunt păstrate într-o încăpere separată pentru siguranţă şi protecţia datelor. Accesul în camera serverelor este restricţionat şi doar persoanele autorizate pot pătrunde în acest spaţiu.

Întregul personal care are acces la bazele de date cu acces restricţionat este instruit de către informaticienii instanţei. Toate documentele, lucrările şi actele emise de Curtea de Apel Timişoara care conţin date cu caracter personal poartă numărul de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal, ţinut de ANSPDCP, în funcţie de scopul prelucrării.

Curtea de Apel Timişoara a efectuat transferuri de date cu caracter personal în străinătate, în condiţiile art. 29, alin. 5 din Legea 677/2001, pe baza unor legi speciale şi a unor acorduri internaţionale ratificate de România.

Astfel, transferuri de date au fost făcute, în special, în aplicarea Legii 302/2004, privind cooperarea judiciară în materie penală.

De asemenea, transferuri de date în străinătate au mai fost făcute în baza Legii 189/2003, privind asistenţa judiciară internaţională în materie civilă şi comercială, precum şi conform Regulamentului CE nr. 1393/2007 privind comunicarea actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă şi comercială cu statele membre UE.

Conform art. 29, alin. 5 din Legea 677/2001, aceste transferuri sunt exceptate, potrivit legii, de la notificare distinctă.

Curtea de Apel Timişoara nu a fost supusă unei proceduri de investigare exercitată de Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Justiţiabilii sunt informaţi, prin afişarea în locuri vizibile, cu privire la calitatea instanţei de operator de date cu caracter personal şi cu privire la drepturile pe care aceştia le au conform Legii 677/2001.

Curtea de Apel Timişoara a făcut notificări de prelucrare a datelor cu caracter personal pentru trei scopuri distincte: administrarea justiţiei, cercetarea şi reprimarea infracţiunilor şi resursele umane.

Curtea de Apel Timişoara are următoarele numere de înregistrare: 2711- cercetarea şi reprimarea infracţiunilor, 2712-resurse umane şi 2928- administrarea justiţiei.

Raportul anual de activitate pentru anul 2009, privind protecţia datelor cu caracter personal, a fost trimis Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, cu nr. 57/20.01.2010.
3.12. Aspecte privind calitatea managementului la nivelul Curţii de Apel Timişoara
Sub aspectul managementului, la nivelul Curţii de Apel Timişoara, anul 2009 a fost caracterizat prin stabilitate, în sensul că au fost ocupate şi funcţionale toate posturile de conducere din statul de funcţii, context în care s-a putut exercita un management participativ, având în vedere faptul că această formă de management este singura compatibilă cu structura personalului din sistemul judiciar, marcat de statutul acestui personal, configurat la un nivel elevat, prin raportare la misiunea acestei categorii de personal.

În acest context, în procesul decizional a fost antrenat nu numai personalul cu atribuţii de conducere judiciară, ci şi fiecare judecător, prin aceea că, la baza deciziilor manageriale au stat evaluările personale ale judecătorilor, implicaţi, în principal, prin sistemul chestionarelor, ca formă de desăvârşire a sondajelor de opinie.

În principal, managementul instanţei a fost orientat spre crearea unui climat organizaţional de natură a pune bazele creării şi consolidării unei culturi organizaţionale, extrem de necesară în sistemul judiciar.

În acest sens, s-au utilizat tehnici ştiinţifice de abordare şi soluţionare a situaţiilor ivite în procesul muncii, în relaţiile cu colegii, cât şi în relaţiile exterioare.

Cunoaşterea percepţia opiniei publice, a societăţii civile asupra calităţii actului de justiţie este o preocupare deosebit de importantă şi de actualitate pentru instanţele din Timişoara. În acest sens, Curtea de Apel Timişoara a iniţiat un studiu care să evidenţieze modul în care a fost perceput actul de justiţie, cu referire la activitatea instanţelor din Timişoara, pe durata anului 2009. Având ca punct de plecare raportul lui Jesper Wittrup „Analiza sistemului de măsurare şi monitorizare a performanţei judiciare în România” publicat în martie 2006, precum şi raportul unei cercetări ce a avut acelaşi obiectiv ca cel iniţiat de Curtea de Apel, realizată în Olanda, studiul de faţă vizează percepţia opiniei publice şi a societăţii civile asupra funcţionării instanţelor în general, a modului în care sunt gestionate dosarele, atitudinea şi comportamentul judecătorilor în sala de şedinţe, profesionalismul acestora şi calitatea hotărârilor pronunţate, precum şi percepţia comportamentului şi atitudinii personalului auxiliar în realizarea atribuţiunilor.

Curtea de Apel a iniţiat şi în anii anteriori studii asemănătoare. În acest an au fost aduse, din nou, modificări, atât instrumentului utilizat (după modelul lui Jesper Wittrup) cât şi metodologiei de investigare, utilizându-se un chestionar accesibil şi atractiv, din punctul de vedere al completării sale de către subiecţi. Categoriile de respondenţi vizate au fost: justiţiabilii, avocaţii, procurorii, reprezentanţii mass-media şi organizaţiilor non-guvernamentale. Cu toate acestea, şi în acest an, cooperarea categoriilor investigate a fost scăzută comparativ cu expectanţele iniţiatorilor studiului, fiind returnat un număr mic de chestionare completate. Trebuie menţionat un aspect deosebit de important, şi anume, faptul că pentru studiul realizat în acest an au fost returnate mai multe chestionare completate de avocaţi, consilieri juridici şi procurori, în raport cu anii anteriori. În acelaşi timp, a fost sesizată diminuarea numărului de justiţiabili care au dorit să participe la realizarea acestui studiu, cu toate că a fost distribuit un număr foarte mare de chestionare spre completare. Acest lucru implică faptul că datele din acest studiu nu pot fi generalizate pentru întreaga populaţie a justiţiabililor, avocaţilor, procurorilor, membrilor presei şi organizaţiilor non-guvernamentale şi se poate considera că aceste rezultate reprezintă doar o tendinţă generală.

În urma acestui sondaj s-a constatat că 26,1% dintre justiţiabili fac referire la judecătorie, majoritatea, respectiv 34,8% dintre justiţiabili fac referire la tribunal, 21,7% fac referire la Curtea de Apel iar 17,4% nu au răspuns la această întrebare sau au răspuns ambiguu. Majoritatea acestora, 47,8% au venit la instanţe pentru un proces civil / familie / minori, 8,7% pentru un proces penal, 8,7% au fost parte într-un proces în domeniul contencios administrativ şi fiscal, 8,7% au venit pentru un proces în domeniul litigiilor de muncă şi asigurărilor sociale şi doar 4,3% din cei 23 respondenţi au venit pentru un proces comercial iar 13% fie nu au răspuns, fie au răspuns ambiguu. În ceea ce priveşte frecvenţa cu care justiţiabilii au venit la instanţe, 21,7% declară au venit o dată sau de două ori, 28,1% au venit de 3 până la 5 ori, 17,4% au venit de 6 până la 10 ori, 30,4% dintre respondenţi au răspuns că de mai mult de 10 ori iar 4,3% nu au răspuns. Pentru majoritatea justiţiabililor procesul s-a soluţionat în defavoarea acestora, 39,1%, pentru 21,7% procesul s-a soluţionat doar parţial în favoarea şi parţial în defavoarea lor, pentru 21,7% dintre respondenţi nu a fost pronunţată încă nici o soluţie, pentru 8,7% procesul s-a soluţionat în favoarea lor iar 8,7% au răspuns neconcludent.

Ca şi aprecieri generale cu referire la instanţele din Timişoara, justiţiabilii au oferit următoarele răspunsuri:


Tabelul 1. Frecvenţa aprecierilor generale ale justiţiabililor (în procente %)




Foarte mulţumit

Parţial mulţumit

Nemulţumit

Foarte nemulţumit

Nu am o opinie

Nici un răspuns

Funcţionarea acestor instanţe

17,4

26,1

26,1

13

4,3

13

Personalul şi funcţionarii instanţei (grefieri, arhivari etc.)

30,4

30,4

13

0

0

26,1

Modul în care instanţele gestionează dosarele şi circuitul acestora

26,1

21,7

13

13

4,3

21,7

Yüklə 0,59 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin