29 J. Meyendorf, Initiation a la théologie byzantine, Cerf, Paris, 1975, p. 11.
30 J. Betz, Die Eucharistie in der Zeit der griechischen Vater, Freiburg im Breisgau, 1955, p. 35.
31 J. Daniélou, Platonisme et théologie mystique. Essai sur la doctrine spirituelle de saint Grégoire de Nysse, Paris, 1954, p. 172-173. Daniélou arată că este, pentru Sfântul Grigorie de Nyssa contemplarea misterului în substanţa sa atemporală. Iar aici ne găsim foarte aproape de Sfânta Liturghie, care este şi ea o reprezentare a misterului. Theoria liturgică, theoria scripturistică şi theoria mistică sunt aspecte ale aceleaşi realităţi.
32 Sfântul Ioan Damaschin, DogmaticaI, 13, traducere, introducere şi note de Dumitru Fecioru, Bucureşti, 1936, p. 38.
33 Sfântul Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie 49, Filocalia III, Sibiu, 1948, p. 183.
34 G. Söhngen, Analogia, în Encyclopedie de la foiI, Cerf. Paris 1964, p. 70.
35 Sfântul Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie 60, Filocalia III, Sibiu, 1948, p. 329.
36 H. R. Schlette, Symbole, în Encyclopedie de la foiIV, p. 279.
37 Pr. Prof. Dr. D. Stăniloae, Simbolul, anticipare şi temei al posibilităţii icoanei, Studii Teologice IX (1957), nr. 7, p. 431.
38 Ibidem, p. 434.
39 Sfântul Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie 7, Filocalia III, Sibiu, 1948, p. 36.
40 Sfântul Maxim Mărturisitorul, Mystagogia 21, PG 91, 697 A.
41 Pr. Al. Schmemann, Euharistia, Taina Impărăţiei, 1984, trad. de Pr. Boris Răducanu, Ed. Anastasia, Bucureşti, 1992, p. 45.
42 Ibidem, p. 46.
43 Vagaggini C., Initiation théologique a la liturgie, Paris, 1959, p. 13-24.
44 Pr. Prof. Iustin Moisescu, Sfânta Scriptură în opera Sfântului Ioan Hrisostom, Cernăuţi, 1942, p. 91-105.
45 Lubac H., Typologie et allegorisme, RechSr 34, 1947, p. 180-226.
46 Arhiepiscopul Alexei, Einführung und Erläuterung zu euharistischen Texten der Russischen Orthodoxen Kirche in Deutschland , in Das Opfer Christi und das Opfer der christen, Verlag Otto Lembeck, 1979, p. 198.
47 Sfântul Clement Alexandrinul, Stromate VI, 155, trad. rom. de Pr. D. Fecioru, în: Clement Alexandrinul, Scrieri, partea a II-a, Stromatele,(=PSB 5), trad., cuvânt înainte, note şi indici de Pr. Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1982, p. 457.
48 Idem, PedagogulI, 6, în: Clement Alexandrinul, Scrieri, partea I, (=PSB 4), trad., introd., note şi indici de Pr. Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1982, p. 188.
49 Despre noţiunea de mystirion la Origen, a se vedea Hans Urs von Balthasar, Parole et mystère chez Origène, Paris, 1957.
50 Despre descoperirea Cuvântului în Scriptură vorbeşte H. Lubac în Histoire et Esprit. L'intelligence de l' Ecriture selon Origène, Paris, 1950.
51 P.G. 3, 425-445, Ierarhia bisericească, trad. rom. de Pr. Cicerone Iordăchescu, Chişinău, 1932, p. 87-106.
52 R. Roques, L'Univers dionysien. Structure hiérarchique du monde selon Pseudo-Denys, Paris, 1954, p. 19-20.
53 A se vedea: J. Meyendorf, Le Christ dans la theologie byzantine, Paris, 1969, p. 120-147; precum H. J. Schultz, Die byzantinische Liturgie. Vom Werden ihrer Symbolgestalt, 1964, Lambertus-Verlag, Freiburg im Breisgau, p. 7şu.
54 Consideraţii deosebit de valoroase despre simbolul dionisian se găsesc la R. Roques, L'Univers dionysien…, p. 171-174.
55 Ibidem, p. 172.
56 René Bornert, Les commentaires byzantins..., p. 67.
57 Ierarhia bisericeascăI, 5, trad. rom. cit., p. 75.
58 Ibidem, p. 76.
59 Ibidem, p. 79.
60 Imaginile sensibile ne ridică spre contemplaţii divine: Ibidem, p. 72.
61 Ibidem, IV, 1, p. 107.
62 Ibidem, II, 1, p. 7.
63 H.J. Schultz, BL, p. 53.
64 Ierarhia bisericească, III, 3, p. 91.
65 Ibidem, p. 92.
66 Ibidem, p. 99.
67 Ibidem, p. 104.
68 Ibidem, p. 105.
69 R. Roques, L'Univers dionysien…, p. 267.
70 J. Meyendorf, Le Christ dans la théologie byzantine..., p. 41.
71 PG 91, 657-718; trad. franceză la M. Lot-Borodine, în IrenikonXIII, XIV, XV, 1936-1938; trad. rom. de Pr. Prof. D. Stăniloae în Rev. Teologică, Sibiu 1944, nr. 3-4 şi 7-8; trad. germană de Hans Urs von Balthasar, KL2, Einsiedeln, 1961, p. 366-407. Bibliografie la zi la Pr. Prof. Ene Branişte, Biserică şi Liturghie în opera Mystagogia Sfântului Maxim Mărturisitorul, în rev. OrtodoxiaXXXIII (1981), nr.1, p. 13-23. Referinţe de bază despre comentariul liturgic al Sfântului Maxim pot fi găsite la H. J. Schultz, BL, p. 81-90, și René Bornert, Les commentaires byzantins..., p. 886-123.
72 Pr. Prof. D. Stăniloae, Cosmosul şi sufletul, chipuri ale Bisericii, în Rev. Teologică, Sibiu, 1944, 3-4, p. 166.
73 Balthasar H. U., KL2, p. 1.
74 Pentru o schiţă biografice a Sfântului Maxim a se vedea: Sherwood P., An Annotated Date List of the works of Maximus the Confessor, Roma, 1952, p. 37-53; Balthasar, KL2, p. 35-47, Lars Thunberg, Man and the cosmos, New York, 1985, p. 21-27.
75 Despre practica liturgică a monahismului primitiv a se vedea: Vom christlichen Mysterium. Gesammelte Arbeiten und Gedächtnis von Odo Casel, Dusseldorf, 1951, p. 97-114.
76 René Bornert, Les commentaires byzantins..., p. 32.
77 Sherwood P, An Annotated Date List… p. 32.
78 Pr. Prof Ene Branişte în Biserică şi Liturghie..., p. 14, este de părere că numele acestui venerabil bătrân nici nu apare în PG. Unii l-au identificat cu ,,ilustrul domn Theocharistos” din Epistola 44 a Sfântului Maxim, care a intervenit în favoarea sfântului, când acesta era în exil. După alţii, ar fi vorba de Sfântul Sofronie, patriarhul Ierusalimului, prieten şi maestru al Sfântului Maxim.
79 René Bornert, Les commentaires byzantins...., p. 90.
80 Ibidem, p. 91-97.
81 Influenţa lui Evagrie este vizibilă mai ales în Capitolele despre dragoste, FilocaliaII, p. 593-594, (PG 90, col. 959-1073.
82 Mystagogia, Prolog, PG 91, 657A, trad. rom., p. 168.
83 Balthasar, KL2, p. 593-594.
84 Mystagogia, 4, trad. rom., p. 175 (col. 672 D).
88 Tema centrală a acestor ultime două capitole, o găsim şi în Răspunsuri către Talasie 22, op. cit., p. 69-76, unde Sfântul Maxim leagă de Întrupare întreaga viaţă liturgică şi mistică şi întreaga iconomie a mântuirii noastre.
89 Pentru prezentarea acestui capitol utilizăm, în principal, René Bornert, Les commentaires byzantins...., p. 105-108 şi I. H. Dalmais, Place de la Mystagogie de Saint Maxime le Confesseur dans la théologie liturgique byzantine, Studia Patristica V, 1962, p. 277-283.
90 Mystagogia 8-9, trad. rom., p. 338 (col. 688 D).
91 Mystagogia 12, p. 338, (col. 689 D).
92 Mystagogia 14, p. 341, (col. 692 D).
93 Mystagogia 15, p. 341, (col. 692 C).
94 Mystagogia 16, p. 342, (col.693CD).
95 Mystagogia 18-19, p. 342, (col. 694 D).
96 H. J. Schultz, BL, p. 86.
97 Mystagogia 21, p. 344, (col. 696 D).
98 H. J. Schultz, BL, p. 85.
99 În succinta expunere asupra tematicii maximiene am folosit: Balthasar, KL2, (Die vier Grundthemen, p. 3-27); Lars Thunberg, Man and the cosmos, p. 31-108; Idem, Microcosm and Mediator, Lund a 1965, p. 430 454; J. M. Garrigues, Maxime le Confesseur - la charité, avenir divin de l'homme, Paris, 1976, p. 143-160.
100 PG 91, 1032 B, trad. rom. în: Sfântul Maxim Mărturisitoul, Ambigua Tâlcuiri ale unor locuri cu multe şi adânci înţelesuri din Sfinţii Dionisie Areopagitul şi Grigorie Teologul, traducere, note şi introducere de Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, (PSB 80), p. 229.
101 J. M. Garrigues, Maxime le Confesseur..., p. 1557.
102 Balthasar, KL2, p. 48-60.
103 L. Thunberg, Man and....,p. 36.
104 Ibidem, p. 37.
105 Mystagogia 23, p. 346, (col. 701 B).
106 A. Riou, Le monde et l'Église, selon Maxime le Confesseur, Paris, 1973, p. 57.
107 Balthasar, KL2, p. 221.
108 Antropologia Sfântului Maxim apare pe larg expusă în Răspunsuri către Talasie 1, 20, 22, 42, 49,Filocalia III, p. 16-20; p. 59-62; p. 69-76; p. 146-149; p. 179-195.
109 Ibidem, p. 69.
110 Ibidem, p. 328.
111 Balthasar, KL2, p. 211.
112 Ambigua 116, trad. rom. de Pr. Prof. Dr. Stăniloae, în PSB, vol. 80, Bucureşti, 1983, p. 127.
113 A. Riou, Le monde et l'Église…, p. 127.
114 Despre această temă, a se vedea, V. Lossky, Teologia mistică a Bisericii de Răsărit, trad. rom. de Pr. V. Răducă, Ed. Anastasia, Buc, 1993, p. 163-203.
115 În analiza Mystagogiei am folosit schema generală dată de A. Riou, Le monde et l'Église…, p. 135-177.
123 Ideea aceasta apare şi în Răspunsuri către Talasie 49, Filocalia III, p. 187.
124 Mystagogia 5, p. 177, 673 D.
125 Ibidem, 674 A.
126 Ibidem, 674 C.
127 Răspunsuri către Talasie, Filocalia III, p. 479.
128 Mystagogia 5, p. 179, 680 A.
129 Ibidem, 680 B.
130 Ibidem, 681 A.
131 Ibidem, 681 B.
132 A. Riou, Le monde et l’Église ..., p. 155.
133 Mystagogia 7, p. 337, 688 A.
134 Ibidem, p. 338, 668 D.
135 Răspunsuri către Talasie 21, PG 90, 316CD, Filocalia III, p. 65.
136 Sfântul Chiril de Alexandria, De adoratione et cultu in spiritu et veritate, cartea 17, PG 68, 132-1125, Paris: Migne, 1857-1866: Traducere în limba română de Pr. Dumitru Stăniloae în: Sfântul Chiril al Alexandriei, Scrieri (partea I), Inchinarea şi slujirea în Duh şi adevăr, (=PSB 38), trad., introd. şi note Pr. Dumitru Stăniloae, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1991, p. 427.
137 Pr. Prof. D. Stăniloae, Spiritualitate şi comuniune în Liturghia ortodoxă, Craiova, 1986, p. 278-279.
138 Mystagogia 9, p. 339, 689 B.
139 Sfântul Marcu Ascetul precizează că întreaga viaţă ascetică nu este decât o punere în lucrare a darului Botezului: „Drept aceea, o, omule, care ai fost botezat în Hristos, dă numai lucrarea pentru care ai primit puterea şi te pregăteşte ca să primeşti arătarea Celui Care locuieşte în tine”, FilocaliaI, p. 290. În această temă a se vedea şi: Marc le Moine - Traités spirituels et théologiques, Spiritualité orientale, 41, Abbaye de Bellefontaine, 1985.
140 Despre unirea mistic-sacramentală ascetică a omului cu Dumnezeu am găsit drept relevante Catehezele Sfântului Simeon Noul Teolog, în Sources Chrétiennes 134, precum şi lucrarea arhim Basil Krivocheine, Dans la lumière du Christ - St. Siméon le Nouveau Théologien, vie, spiritualité, doctrine, Chevtogne, 1980, p. 210-227. Cele două aspecte, cel sacramental şi cel ascetic, sunt pilonii de bază ai tezei de doctorat a IPS N. Mladin, Iisus Hristos, viaţa noastră sau asceza şi mistica paulină, Sibiu, 1996.
141 Despre o Liturghie după Liturghie vorbeşte Andronikof în Le sens de la Liturgie, la relation entre Dieu et l'homme, Cerf, Paris, 1988, p. 29-34.
146 Alexander Schmemann, Euharistia, Taina Impărăţiei, Buc., 1992, trad. rom. de Pr. Boris Răducanu, p. 17-33.
147 B. Fraigneau-Julien, Les sens spirituels et la vision de Dieu selon Siméon le Nouveau Théologien, Paris, 1985, p. 79-93.
148 Mystagogia 17, p. 342, 696 A.
149 Pr. D. Stăniloae, Mystagogia tou aghiou...,p. 208, nota 65, în trad. rom. cit.
150 Mystagogia 19, p. 343, 696 C.
151 Mystagogia 20, p. 343, 696 D.
152 Sfântul Maxim Mărturisitorul, Scurtă tâlcuire la Tatăl Nostru, Filocalia II, p. 263.
153 Ibidem, p. 283.
154 I. H. Dalmais, Théologie de l'église et mystère liturgique dans la Mystagogie de St. Maxime le Confesseur, în Studia PatristicaXIII, Berlin, 1975, p. 145-155.
155 Mystagogia 21, p. 343-344, 697 A.
156 Pr. Prof. D. Stăniloae, Liturghia comunităţii, jertfa interioară in viziune filocalică, în rev OrtodoxiaXXX, (1978), nr. 1-2, p. 389-399.
157 Mystagogia 23, p. 345, 700 C.
158 Termenul de simţirea minţii, apare legat de cel de plérophoria la Sfântul Diadoh al Foticeei în Cuvânt ascetic în 100 de capete, FilocaliaI, p. 335-391.
159 Mystagogia 23, p. 345, 700 B.
160 Ibidem, 701 B.
161 Ambigua 5, trad. rom. cit, p. 61.
162 Mystagogia 23, p. 344, 701 C.
163 Ibidem 701, D-704 A.
164 Despre participarea credincioşilor la Liturghie şi conştientizarea ei prin viaţă ascetică, etică şi sacramentală a se vedea Pr. Prof. Ene Branişte, Participarea la Liturghie şi metodele pentru realizarea ei, în Studii TeologiceI, (1949), nr. 7-8, p. 567-581; Pr. Prof Petre Vintilescu, Liturghiile bizantine privite istoric în stuctura şi rânduiala lor, Buc. 1943, p. 83-85; Idem, Funcţia eclesiologică sau comunitară a Liturghiei, Buc. 1946, p. 29; Julius Tyciak, Die Liturgie als Quelle östlicherFrömmigkeit, Freiburg im Breisgau, 1937, p. 52-72.
165 Mystagogia 24, p. 349, 704 C-704 D.
166 Pr. Prof. D. Stăniloae în Spiritualitate....., p. 81-106, rezervă un capitol special modului de prezenţă al lui Hristos în cultul Bisericii stabilind că există mai multe moduri de împărtăşire de Hristos
a) prin Jertfa euharistică
b) prin Sfintele Taine
c)prin ierurgii şi prin întreg cultul Bisericii
d) prin cuvintele Sfintei Scripturi
e) prin rugăciunile rostite în Biserică în cadrul cultului
f) prin citirile credincioşilor şi rugăciunile lor în afara cultului
g) prin convorbirile credincioşilor despre Dumnezeu şi în faptele bune săvârșite de ei în credinţă.
167 Idem, Mystagogia tou aghiou...., nota 79, p. 238, trad. rom. cit.
168 Mystagogia 24, p. 351, 709 B.
169 Ibidem, 710 B.
170 Ambigua 124 a, trad. rom. cit., p. 309.
171 „Hristos fiind Unul şi Acelaşi, e adus jertfă prin închinătorii ce se succed în timp...Hristos va fi adus de noi şi pentru noi continuu. El este darul nostru prin şi mai presus de toate, căci S-a adus pe Sine jertfă lui Dumnezeu şi Tatăl, şi, nu pentru Sine, ci pentru noi...Iar după asemănare cu El şi noi suntem jertfe sfinţite”- comentând textul acesta al Sfântul Chiril din Cartea X din Inchinare în Duh şi adevăr, Pr. Stăniloae în Spiritualitate... p. 241, arată că: „Sfântul Chiril a dezvoltat pe larg necesitatea ca noi să adăugăm jertfele noastre la Jertfa lui Hristos, aflată pe jertfelnicul de sus. Hristos Se aduce pe Sine pentru noi, dar nu Se aduce cu efect mântuitor decât dacă îl aducem şi noi şi ni-L facem prin aceasta jertfa noastră. E o identificare a noastră cu Hristos, dar şi o distincţie de El, ceea ce se arată prin faptul că darurile de pâine şi vin sunt ale noastre, dar devin Trupul şi Sângele lui Hristos”.
172 Mystagogia 24, p. 352, 709 D-712 B.
173 Ibidem, 713 B.
174 J. M. Garrigues, op. cit. , p. 178-198.
175 Sfântul Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste IV, 37, trad. rom. în FilocaliaII, p. 104.
176 Idem, Scurtă tâlcuire a rugăciunii Tatăl Nostru, FilocaliaII, p. 259 (PG 90, col. 872-909).
177 A se vedea: R. Bornert, Les commentaires..., p. 110-123, L. Thunberg, Symbol and Mystery in St Maximus-with a particular reference to the doctrine of the euharistic presence, Apendicele lucrării: Man and the cosmos..., p. 149-173. V. M. Zhivov din articolul: „The Mystagogia of Maximus the Confessor and the development of the byzantine theory of the image”, St. Vladimir's Theological Quarterly, 31, nr. 4, 1987, p. 349-376.
178 Mystagogia 24, p. 352, 712 AB.
179 Mystagogia 23, p. 389, 700 A.
180 Mystagogia Prolog, p.151, 661 A.
181 Mystagogia 5, p. 153, 681 A.
182 Mystagogia 5, p. 153, 681 D.
183 Mystagogia 13; 24; p. 340; p. 347-356; 692 B; 704 A.
184 Mystagogia 21; 22; p. 343-344; p. 344-345; 697 A; 704 D.
185 Răspunsuri către Talasie 60, Filocalia III, p. 325, 90, 620 C.
186 Ibidem, 21; 50; 55; 59; 61; 62; 63, Filocalia III, p. 62; p. 195; p. 256; p. 310; p. 333; p. 348; p. 363.
187 Ibidem, p. 350.
188 Răspunsuri către Thalasie 60, PG 90, 687 A, p. 325.
189 Mystagogia 5; 24, p. 175-181; p. 347-356, 676C, 712 B.
190 Ibidem, p. 353, 708 B.
191 Ibidem, p. 354, 712 B.
192 Despre folosirea termenilor de şi a se vedea SfântulTeodor Studitul, Iisus Hristos, prototip al icoanei Sale, PG 99, 328-351, în trad. rom. a Diac. Ioan I. Ică jr., Alba-Iulia, 1994.
193 V. M. Zhivov, The Mystagogia of Maximus the Confessor.., p. 361.
194 Balthasar, KL2, 1941, p. 323.
195 Sfântul Maxim Mărturisitorul, Ambigua, traducere şi note de Pr. Prof. D. Stăniloae, PSB 80, p. 80, nota 45.
196 Ibidem, p. 263, nota 328.
197 R. Bornert, Les commentaires…, p. 115.
198 Sfântul Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Thalasie 46, PG 90, 420 C, traducere şi note de Pr. Prof. D. Stăniloae, în Filocalia III, p. 157.
199 Mystagogia1, 664 D, p. 151.
200 Balthasar, KL2, 1941, p. 213.
201 A. Riou, Le monde...., p. 146.
202 L. Thunberg, Man and the…, p. 158.
203 R. Roques, L'univers...,p. 268.
204 Răspunsuri către Talasie 35, Filocalia III, p. 122-123.
205 Pr. Prof. Petre Vintilescu, Sfânta Impărtăşanie în spiritualitatea creştină. Deasa sau rara împărtăşanie? STV, (1953), nr. 5-6, p. 385-386; Idem, Liturghierul explicat, Buc, 1972, p. 326. Pr. Prof. Dr. I. Ică, Modurile prezenţei personale a lui Hristos şi a împărtăşirii de El în Sfânta Liturghie şi spiritualitatea ortodoxă, în Ioan I. Ică Jr., Mircea Păcurariu (eds.), Persoană si comuniune: Prinos de cinstire Părintelui Profesor Academician Dumitru Stăniloae la împlinirea vîrstei de 90 de ani, Sibiu, Ed. Diecezană, 1993, p. 335-359.