Resursele umane ale terrei

Repartiţia geografică a bazinelor carbonifere. Huila este cărbunele superior de bază al ţării noastre, antracitul găsindu-se în cantităţi neînsemnate (la Schela, jud. Gorj). Principalele bazine huilifere se află în Depresiunea Petroşani şi în Munţii Banatului.

Bazinul Petroşani, situat pe cursul superior al Jiului, în depresiunea cu acelaşi nume, este cel mai mare bazin huilifer al ţării, în cadrul lui obţinându-se peste 80% din producţia naţională de huilă. El are însă dimensiuni reduse (45 km lungime şi între 3 şi 10 km lăţime).

În Munţii Banatului, deşi prospecţiunile geologice recente au pus în evidenţă noi zăcăminte, rezervele huilifere sunt, practic, destul de neînsemnate. În plus, ele sunt situate la adâncimi foarte mari şi dispun de o tectonică complicată (la Anina fiind cea mai dificilă din întreaga ţară). Exploatările de aici prezintă două concentrări: una în apropiere de Reşiţa, la Anina, Doman, Secu ş.a., şi alta în vecinătatea defileului Dunării, la Baia Nouă, Cozla, Bigăr ş.a.

În ceea ce priveşte cărbunii inferiori, lignitul este tipul de cărbune reprezentativ pentru ţara noastră. Cea mai mare parte a rezervelor se concentrează în Podişul şi Subcarpaţii Getici, unde există mai multe bazine:

1. 
   Bazinul Motru – Jilţ – Rovinari, situat în Podişul Getic, se
   

întinde de la Valea Jiului (în est) şi până la Valea Motrului (în vest). Este cel mai mare bazin carbonifer al ţării, deoarece deţine cea mai mare parte a rezervelor de lignit şi asigură cca. 50% din totalul producţiei de cărbune energetic al ţării.

2. 
   Bazinul Husnicioarei, situat în Podişul Mehedinţi, puţin mai
   

la vest de bazinul Motru – Rovinari, cu exploatări atât în subteran, cât şi la zi: Husnicioara şi Zegujani.

3. 
   Bazinul Alunu – Berbeşti, amplasat în Subcarpaţii Gorjului şi Vâlcii, cu exploatări în carieră şi în subteran.
   

 

Alte bazine carbonifere:

- Bazinele Munteniei Centrale subcarpatice: Schitu – Goleşti (exploatări la Berevoieşti, Godeni, Poenari, Jugur ş.a., Şotânga, Doiceşti, Filipeştii de Pădure), bazinul Ceptura în extremitatea estică a zonei, cu exploatări modeste.

- Bazinul Barcău – Crasna, localizat în nord – estul Crişanei, cu exploatări la: Popeşti, Voivozi, Borumlaca, Vărzari, Sărmăşag.

- Bazinul Baraolt, situat în depresiunea cu acelaşi nume (jud. Covasna), are exploatări în subteran şi în carieră în centrele Vârghiş şi Căpeni.

- Bazinul Valea Crişului, amplasat în vecinătatea oraşului Sfântu Gheorghe, cu exploatări în carieră (la numai 50 m).

- Bazinul Sinersig – Vişag, în Câmpia Lugojului.

Cărbunii bruni au în ţara noastră rezerve reduse, principalele bazine fiind: Comăneşti, din depresiunea omonimă din Carpaţii Orientali, cu exploatări la Leorda, Dărmăneşti, Asău; Almaşului, situat în depresiunea cu acelaşi nume de la poalele Munţilor Apuseni, cu minele: Surduc, Cristolţel, Tămaşa ş a.; Brad – Ţebea, localizat în depresiunea Brad din Munţii Apuseni.

PETROLUL ŞI INDUSTRIA PETROLIERĂ