Revista presei din perspectiva de gen

Declarație politică - Doina Silistru (PSD)

Agerpres, 25 Noiembrie 2014

Stimați colegi, Pe 25 noiembrie marcăm Ziua Internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor, iar scopul

semnalării acestei zile, una importantă, dacă privim cu măcar un dram de atenție în corpul social românesc, este tocmai focusarea asupra urgenței și importanței problemelor legate de acest fenomen.

Ne place sau nu să recunoaștem, trăim în țara în care încă există mentalitatea că femeia trebuie bătută, uneori pentru simplul motiv că, 'dacă nu știi tu, știe ea de ce'.

Încă trăim în țara în care femeilor li se pare normal să fie abuzate, psihic sau fizic, apelând la ajutor doar atunci

când nu mai rezistă sau atunci când le este pusă viața în pericol. Sau nici atunci, dacă ne gândim la numeroasele știri de primă pagină în care aflăm, șocați — oare de ce?! — că o tânără a fost violată sau o femeie a fost înjunghiată sau împușcată de către partener.

Un studiu al OMS asupra a 24.000 de femei din 10 țări arăta că 55% dintre femeile care au fost abuzate fizic de parteneri nu au contactat niciodată poliția, adăposturile sau centrele de consiliere pentru a cere ajutor. Stigmatul și frica leîmpiedică să ceară ajutor și să-și refacă viața.

Să reamintesc: rădăcinile violenței împotriva femeilor se află în inegalitatea de gen și în discriminare, două racile încăpersistente. De altfel, este un cerc vicios. Femeile și fetele care sunt marginalizate sau trăiesc în sărăcie au un risc crescut de violență.

Pe de altă parte, violența exacerbează discriminarea de gen, limitând participarea femeilor în societate și împingându-le, invariabil, în sărăcie. Am văzut ravagiile de violență împotriva femeilor și am realizat cât de mare este diferența între tinerele și femeile care au posibilitatea să-și exploateze potențialul, încurajate de familie, și cele care trăiesc în teroarea de a fi agresate ori de câte ori își doresc mai mult pentru ele și pentru familiile lor.

Stimați colegi, violența împotriva femeii este o problemă de sănătate publică; naște probleme sociale și economice. Violența destramă familii, uneori cu repercusiuni psihologice grave asupra copiilor, degradează nivelul de trai, naște instabilitate.

Știm cu toții că, pe toate planurile, femeile sunt esențiale pentru sănătatea și bunăstarea copiilor lor, a familiilor, a comunității în ansamblu. S-a demonstrat că investițiile în femei au efect pozitiv și de durată cu privire la toate aspectele legate de dezvoltarea și educația copiilor, dar și în dezvoltarea economiei și a societății.

Dar pentru ca acest lucru să se întâmple, femeile trebuie să trăiască fără violență, pentru că violența asupra femeii se regăsește la toate nivelurile de educație, în fiecare clasă socială și economică.Am făcut pași importanți în conștientizarea acestui fenomen și în luarea unor măsuri de protecție, dar mai avem încă mult de lucru.

De aceea, trebuie să îmbunătățim modalitățile de prevenire, pe cele de protecție a victimelor violenței și în special măsurile de sancționare a celor care se fac vinovați de violența asupra femeii. De aceea, această zi este un bun prilej pentru a aduce în centrul atenției această problemă și de a ne angaja că vom face tot ce depinde de noi, în plan legislativ, pentru o societate viitoare, cât mai apropiată nouă, lipsită de acte de violență împotriva femeilor.

Vă mulțumesc.

Doina Silistru

http://www.agerpres.ro/comunicate/2014/11/25/declaratie-politica-doina-silistru-psd--15-37-01

Declarație Politică deputat Neviser Zaharcu. Stop violenței împotriva femeilor !

Agerpres, 25 noiembrie 2014

Declarație politică - (OFSD Tulcea)

Stimați colegi, doamnelor și domnilor deputați,

Din 1999, Adunarea Generală a ONU a decis printr-o Rezoluție ca în fiecare an data de 25 noiembrie să fie marcată în întreaga lume ca Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeii. Organizația Națiunilor Unite recomandă tuturor guvernelor, instituțiilor publice și organizațiilor non-guvernamentale să accentueze corespunzător această zi, prin manifestări de conștientizare asupra proporțiilor îngrijorătoare luate de acest fenomen nedorit, precum și prin acțiuni concrete pentru diminuarea violenței la care sunt supuse zilnic femeile. 'Respectarea drepturilor omului trebuie să facă parte din educația globală și din demnitatea omului, iar toate aspectele violenței fizice sau mintale împotriva persoanei umane constituie o violare a drepturilor sale', se arată într-o altă Rezoluție, de data aceasta a Parlamentului European, elaborată încă din data de 11 iunie 1986.

România a început timid și destul de târziu procesele de conștientizare și combatere ale fenomenului violenței împotriva femeii, a violenței domestice în general. Deși fenomenul a fost cunoscut de către autorități încă din vremea comunistă, el a fost procesat la adevărata sa dimensiune abia după 1990, și cu precădere în ultimii ani. Așa se face că un act normativ explicit și adaptat situației a fost adoptat abia în 22 mai 2003, prin Legea nr. 217 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie. Documentul prevede că soții sau partenerii violenți vor primi amenzi, vor fi nevoiți să părăsească locuința conjugală sau, daca se dovedește că este cazul, pot face chiar închisoare pentru faptele lor.

Pentru ca victimele violenței în familie, în proporție copleșitoare femei, să poată lupta împotriva agresorilor, acestea trebuie să știe prevederile Legii 217/ 2003. Potrivit acesteia, violența în familie reprezintă 'orice acțiune fizică sau verbală, săvârșită cu intenție de un membru al familiei împotriva altui membru al aceleiași familii, care provoacă o suferință fizică, psihică, sexuală sau un prejudiciu material'. Victima trebuie să obțină inițial un certificat medico-legal, iar apoi să depună o plângere la Poliție.

Pe parcurs, Legea 217/ 2003 a cunoscut îmbunătățiri semnificative, ultima republicare, cea din 24 martie 2014, conținând și un formular privind cererea de emitere a ordinului de protecție. Potrivit Legii 217/ 2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, prin ordinul de protecție se pot lua măsuri provizorii, pentru maxim șase luni, în cazul actelor de violență comise asupra unui membru al familiei, constând, de exemplu, în evacuarea agresorului din locuință, reintegrarea victimei în locuință, interdicția pentru agresor de a se apropia de victimă. Cererea se soluționează de către judecătoria de pe raza teritorială în care își are domiciliul sau reședința victima, în regim de urgență. Trebuie subliniat că numai în perioada 12 mai 2012 — 31 martie 2014, pe rolul judecătoriilor din România au fost înregistrate 3.629 de cauze având ca obiect emiterea ordinului de protecție, iar la instanțele de control judiciar s-au înregistrat 676 de astfel de cauze, potrivit unui raport al Consiliului Superior al Magistraturii.

Este foarte important ca femeia victimă a agresiunilor de orice fel venite din partea bărbaților sau a altor persoane să cunoască că are drepturi ! Ele trebuie să știe că, potrivit aceleiași legi 217, sunt în legitimă apărare persoanele care săvârșesc orice faptă pentru a înlătura un atac asupra lor. Mai concret spus, dacă o femeie este atacată și se poate apăra, legea nu pedepsește acest tip de apărare legitimă !

Din păcate, de cele mai multe ori româncele nu știu să își apere singure interesele și încă nu au mentalitatea de a realiza că doar ele însele au drepturi depline asupra vieților lor. Datele statistice indică faptul că o proporție covârșitoare din cazurile de violență în familie sunt trecute sub tăcere de către femei, care nu fac astfel decât să încurajeze proliferarea acestui fenomen. Personal, îmi doresc ca femeile să conștientizeze că pot diminua cazurile de violență domestică prin implicare, nu prin tăcere.

Dincolo de legislație și de numărul extrem de mare al victimelor care își pierd viața, ceea ce trebuie să ne mai pună pe toți pe gânduri sunt și efectele directe ale violenței domestice asupra copiilor. Un minor dintr-o familie cu probleme între părinți are tendința de a repeta traumele văzute acasă, fapt care-i poate dăuna atât în copilărie, la școală și în societate, cât și mai târziu, în comportamentul de adult. De asemenea, vedem că violența în familie se propagă în ultima perioadă și în rândul scenei politice, dialogul civilizat și respectuos dintre protagoniști fiind deseori înlocuit cu invective și acuzații reciproce violente și neconforme cutumelor democratice.

Dramatic este că ONG-urile care analizează fenomenul violenței în familie susțin că o femeie din patru, de-a lungul vieții ei, în România, este la un moment dat victimă a violenței și a abuzului într-una dintre formele sale. Și mai grav este faptul că peste 100 de românce mor anual din cauza violenței în familie...

Consider că Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeii trebuie folosită în mod eficient de către instituțiile statului și ONG-urile din domeniul violenței în familie în primul rând prin campanii de informare a victimelor în legătură cu drepturile avute de acestea. Este nevoie să conștientizăm că nici o femeie din România nu trebuie să fie traumatizată de partenerul ei de viață, indiferent de cauzele care ar putea genera aceste reacții anormale. Cred că statul este dator să intervină mai ales în zonele mai îndepărtate de civilizația urbană, acolo unde accesul la informație este deficitar, ori tocmai în localitățile rurale au loc în mod tradițional marea majoritate a cazurilor de violență împotriva femeilor lipsite de știința legii și, implicit, de apărare.

Președinte OFSD Tulcea,

Deputat Neviser ZAHARCU

http://www.agerpres.ro/comunicate/2014/11/25/declaratie-politica-deputat-neviser-zaharcu-ofsd-tulcea--14-39-55