România Republica Moldova Din cuprins
Yüklə 0,67 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- EPIGRAMELE TUTUROR CONCURENTILOR – POFTIŢI LA VOIE BUNĂ! PREMIUL I - Mircea Coroş CRIZA, MEREU CRIZA !
- LUNA PĂCĂLELILOR
- ZONĂ ÎNCHISĂ
- SURPRIZĂ
- PREMIUL III - Ion M. Ruse Realitate românească
- MENŢIUNE - Dumitriu Vasile În atşeptarea premiului
- Unui ales...pardon.. tuturor aleşilor neamului
- MENŢIUNE - George Bădărău POLITICIANUL
- REGELE
- MENŢIUNE - Elena Malec Unor distribuitori de carne occidentali
- Năravul meseriei
- SĂ-MI TORNI … CRÂŞMAR (parodie)
- Cartea „ Vocea fetei de piatra” de Viorica Hagianu Geo Găletaru
- Colectivul de redacţie
CONCURS DE EPIGRAME - Ediţia a III-a - desfăşurat în perioada 01.03.2013 – 01.04. 2013, CU TEMA: „MAREA PĂCĂLEALĂ” ORGANIZATORUL CONCURSULUI: Mariana Dobrin - administrator site EPIGRAMELE TUTUROR CONCURENTILOR – POFTIŢI LA VOIE BUNĂ! PREMIUL I - Mircea Coroş CRIZA, MEREU CRIZA ! Criza care ne-a cuprins Și mulți spun că-i mondială, Pe mine nu m-a convins: Cred că-i Marea Păcăleală !
LUNA PĂCĂLELILOR Vine-o lună-n calendar Ce-i de tot originală ! La concurs m-aș prinde, dar, Mi-e că-i Marea Păcăleală !
Nu sunt tânăr nici bătrân!, Însă marea păcăleală, Cred că este când îngân: Mă iubește, sau mă-nșeală ?
Nu-s în Schengen uși deschise Cum avem noi bănuială, Mai mult, iară o să ni se... Vândă Marea Păcăleală !
De atâtea vorbe goale Despre lapte, piept de pui, Despre miere şi sarmale, Toţi flămânzii sunt… sătui. PREMIUL III - Ion M. Ruse Realitate românească La vot, i-am păcăli pe-aceşti ciocoi, Cum o făcea, prin povestiri, Păcală Dar ce păcat, convieţuiesc cu noi, Atât de mulţi, din neamul lui Tândală! Convingeri de politician Afirmă purtătorul de cuvânt Despre românii noştri, ca popor: De strângi şurubul sunt tăcuţi, mormânt, Şi trec peste necazuri, cu umor! De-ale politicii L-a păcălit o aventurieră, Pe-un om politic - Doamne ce stupid! - Şi vrea, acum, o dotă viageră, C-a fost însărcinată... de partid.
Am zis c-o păcălesc, c-un mărţişor, C-o-mbrobodesc, deşi o ştiu isteaţă, Iar ea m-a dus cu preşu-ncetişur Şi m-a legat cu şnurul lui... pe viaţă.
În atşeptarea premiului E un concurs tematic de mare anvergură, Şi nu veţi accepta chiar orice mâzgăleală Şi premiul de-asemeni,va fi tot pe măsură, Căci doar aici suntem,la marea păcăleală.
De multe ori ţi-am spus că nu mai beau, Chiar nu mai are rost atâta cicăleală, Înc-un răspuns concret am să-ţi mai dau, Dar mai întâi, să ies din mahmureală.
Mi-ai spus să nu-mi dau votul orişicui Să te votez căci totul va fi bine, Dar din păcate ai uitat să spui, Că binele e numai pentru tine.
Era în April chiar prima zi, Când un inel ţi-am dat în dar. Mi-ai spus că-n veci mă vei iubi, Privind şiret spre calendar.
TESTAMENT Ca orice om matur şi eu Îmi pregătesc, fără-ndoială, Plecarea către Dumnezeu Deşi-i o mare păcăleală. REGELE A strigat pe-un ton banal Regele spre luna cheală: Un regat pentru un cal Nu-i decât o păcăleală.
Şi mă gândesc la o lipeală Privind costumul tău sumar... Sau nu-i decât o păcăleală?
Mortu-i mort, dar revoltat, Ar striga :"Vreau îngropat!" De cinci zile stă pe masă, Popa nu-l scoate din casă! Cică rudele n-au bani. Să-l ţină şi zece ani, Că-s doar patruzeci de grade... Fără plată nu se cade! -Doar n-oi lălăi în van, Fără niciun gologan! (Popa-i strâmb de oţărât!) Faceţi creştini, împrumut! La vecini, la cunoscuţi, Pe la duşmanii avuţi! La bancă că-i generoasă, Şi vă scot mortu' din casă! Dac-aş fi fost un milos, Să-ngrop moca, babă, moş, Nu m-aş plimba cu bolidul, Aş linge de foame, blidul! Măi sărace, haide, du-te, Nu simţi că mortu' se-mpute? Mergi la cămătari, măi frate, Şi te-ai spăla de păcate! Mortu-n moartea sa, înjură, L-ar goni prin bătătură! O viaţă l-a slugărit, I-a zis: "Te-ngrop gratuit!" O face pe prostu-acum, S-ar sălta să-i dea un pumn, Şi o scuipătură bună, Să nu mai mănânce-o lună! Mama mortului, sărmana, Aşezându-şi des năframa, Plânge cu lacrimi amare, Picând mereu din picioare! Popa, iarăşi cârcoteşte: -Vedeţi cât se chinuieşte? Vindeţi oi, capre, purcel, C-o s-o puneţi lângă el! -Părinte, n-avem nimic, Doar un câine şi-un pisic. Ce să vindem? Hai, te-ndură, Să ni-l scoţi din bătătură! Popa lacom, un nărod, Nici s-audă de prohod! Îşi vede de viaţa sa, Şi-nciudat îi blestema: -Fiţi a naibii! Ce, eu, banii Îi fac îngropând sărmanii? Coate-goale, amărâţi, Mi-e silă, chiar mă scârbiţi!... Se împlinesc zile, zece, Mortu-i fierbinte, nu-i rece! De la grade şi jelit, Iar de "trist" s-a înnegrit! Noroc de-o rudă isteaţă, A dat anunţ dimineaţă: "Vindem casă pe un ort, Să-l dăm popii pentru mort!" Chilipir şi alta nu-i! Mortu' e la locul lui, Restul rudelor, vă spun, Au rămas să doarmă-n drum! IDEI 
Nicolae Nicoară-Horia M-a rugat o ființă să îi dau idei, vrea și ea să scrie poezia ei, vrea și ea să facă o alcătuire și-așa tot românul e poet din fire. La început nu știe de unde... să-nceapă, noaptea se trezește din somn numai apă, ziua stă pe gânduri, parcă e beteagă, precum stă pe ouă cloța mea cea dragă. Ea de un' să știe, ouăle sunt sterpe, poate să se roage și la... Euterpe, dacă în ogradă, el, cocoșul nu-i, în zadar așteaptă piuit de pui... M-a rugat o ființă și mă roagă întruna să-i dau o idee măcar, numai una... MĂSURA NASULUI 
Elena Mititelu De mic taică-meu mi-a spus, Să-mi măsor cu grijă nasul, Iar eu, pe unde m-am dus, Cu cei buni îmi ţineam pasul... Anii iată au trecut, Mi-a venit vremea de ras, Timp în care n-am ştiut, Decât să mă uit la nas... În zadar îmi spunea mama, Să nu mă întrec cu vasul, Ascultam – pândit de drama – Începea să-mi crească nasul... În club seara mă duceam, Îmi plăcea cum sună basul, Doamne, ce de crai eram, Nimeni nu-mi ajungea nasul... După ce m-am însurat, Cei din jur îmi spuneau grasul, Aveam mofturi de bărbat Şi nu-mi mai cunoşteam nasul... Toţi mă implorau cinstit, Ca să las mai moale glasul, Oare m-au văzut tâmpit? Şi de ce să cobor nasul?! Viaţa-ntreagă m-am distrat, Pe unde-mi făceam popasul, Ce-mi spunea tata-am uitat Şi n-am mai măsurat nasul... Fără bani, bătrân, golan, Boala şi-a-nceput balansul, Casa-mi este pe maidan, Simt uşor că-mi pică nasul... Ce va fi, când n-oi mai fi...? Cin’ mi-o face parastasul? N-am nevastă, nici copii, Să-mi pună-n ţărână nasul... Iartă-mi, Doamne-nvârte roata, Măsurând-o cu compasul, Poate mi se schimbă soarta... Şi nu mi-o mai creşte nasul! Ca mâine mă duc...mă duc... Vreau aşa...de bun rămas, Să nu fiţi ca mine – cuc, S-aveţi măsură la nas! SĂ-MI TORNI … CRÂŞMAR (parodie) 
Sergiu O. Ciurtin Să-mi torni crâşmar hapsân ceva să-mi torni ce-mi pasă mie că dacă s-o-ntâmpla ceva îţi dau şi geaca de pe mine că dacă s-o-ntâmpla ceva îţi dau şi geaca de pe mine Să-mi torni crâşmar hapsân ceva să-mi torni un snaps de seară că doar s-o întâmpla acum să dorm pe bancă-n gară că doar s-o întâmpla acum să dorm pe-o bancă-n gară Lasaţi-mă să cânt cu voi de crâşmă nici nu-mi pasă că beau de când mă ştiu aşa şi sar şi peste... masă că beau de când mă ştiu aşa şi sar şi peste... masă Lăsaţi-mă în fund să stau pe-o bancă-ntunecată să dorm să beau şi-apoi să cânt pusca şi cureaua lată să dorm sa beau şi-apoi să cânt puşca şi cureaua lată. *06/05/1997 a murit Florian Potra teatrolog şi traducător (1925-1997) *07/05/2007 a murit Octavian Paler scriitor, jurnalist, editorialist și om politic (1926-2007) *07/05/1937 a murit George Topârceanu poet (1886-1937) *09/05/ 1895 s-a născut poetul, dramaturgul şi filozoful Lucian Blaga (1895-1961) *08/05/1937 s-a născut Darie Novăceanu poet, eseist, traducător *14/05/1957 a murit Camil Petrescu scriitor (1894-1957) *18/05/1920 s-a născut Geo Dumitrescu poet, traducător, gazetar (1920-2004) *19/05/1887 s-a născut Ion Jalea artist plastic(1887-1983) *21/05/1906 s-a născut Profira Sadoveanu scriitoare (1906-2003) *21/05/1880 s-a născut Tudor Arghezi poet, ziarist,(1880-1967) *22/05/1957 a murit George Bacovia poet (1881-1957) *22/05/1956 a murit Ion Călugăru poet (1902-1956) *23/05/1913 s-a născut Olga Caba scriitoare (1913-1995) *23/05/1942 s-a născut Gabriel Liiceanu eseist şi traducător *23/05/1902 s-a născut Vladimir Streinu poet, eseist, traducător (1902-1970) *23/05/1871 s-a născut Garabet Ibrăileanu scriitor (1871-1936) *26/05/1997 a murit Cezar Baltag poet, eseist (1939-1997) *27/05/1821 a murit Tudor Vladimirescu (1780-1821) *28/05/1912 s-a născut Anişoara Odeanu poetă, prozatoare, ziaristă (1912-1972) *28/05/1963 a murit Ion Agârbiceanu scriitor (1882--1963) *31/05/1927 s-a născut Mircea Aristide poet, prozator (1927-2002) Cartea „ Vocea fetei de piatra” de Viorica Hagianu Geo Găletaru Viorica Hagianu este o excelentă prozatoare, cu o remarcabilă fluenţă a naraţiunii, cu un simţ ultrafin al creării unor situaţii şi personaje veridice. Evenimentele "prinse" în prozele sale divulgă o vizibilă dexteritate a frazării, care, aliată cu ştiinţa de a merge la detaliul semnificativ, conferă textelor farmec şi autenticitate, deopotrivă. Planurile epice interferează, într-un melanj subtil de realitate şi ficţiune, captivând prin irepresibila plăcere de a adiţiona fapte disparate şi a le situa într-o zonă a decantărilor esenţiale. Simplele fluxuri narative nu fac decât să contureze, în final, reverberaţia unor existenţe, cu exaltările şi faliile lor, faţă de care conştiinţa autoarei reacţionează asemenea unui sensibil seismograf. Autoarea apelează cu succes la modalităţi epice verificate, ceea ce-i permite etalarea unei ample palete de convenţii şi semnificaţii, care să asigure demersului său o finalitate estetică certă. Recuzita naraţiunii este folosită spre a intermedia accesul la o problematică individuală sau socială, din care se degajă, persistent şi convingător, o paradigmă etică definitorie. Angrenaţi în mici dispute domestice sau în dileme existenţiale profunde, eroii Vioricai Hagianu ilustrează, de fiecare dată, ipostaze verosimile ale unei umanităţi umile sau dramatice, care evoluează pe paliere psihologice multiple. Autoarea se pricepe să construiască episoade şi personaje credibile, cu o remarcabilă artă a dozării detaliilor. Dialogurile sunt alerte, iar nuanţările de ordin psihologic aduc un plus de substanţă intregului edificiu epic.Viorica Hagianu ştie să plaseze personajele şi evenimentele dincolo de stricta şi mărunta determinare a cotidianului, făcând o radiografie exactă, uneori necruţătoare, a unei
Vocaţia certă a prozatoarei se exersează în direcţia disecării unor evenimente şi stări sufleteşti pendulatorii, cu pondere decisivă în configurarea personajelor. Textura fluxurilor narative, pline de forţă şi consistenţă, este un câştig incontestabil al volumului, racordând bucuria lecturii la convingerea că te afli în faţa unor construcţii epice solid articulate şi îndelung elaborate, mature prin precizia şi supleţea arhitecturii. Tăietura fermă a frazei, decuparea faptului de viaţă autentic şi semnificativ, expansiunea energică a epicului, opţiunea pentru personajele dilematice, nelineare, fin conturate pe fundalul evenimentelor, iată doar câteva atu-uri ale acestor proze, alimentate din magma cotidianului. Ai senzaţia paradoxală că realitatea ţi se livrează în tranşe succesive, filtrată printr-un sistem de oglinzi paralele, care-i adaugă reliefuri şi faţete insolite. Este perceptibilă interferarea realului cu oniricul, a concretului cu impalpabilul, a certitudinii ferme cu straniul, aceasta fiind, în opinia noastră, coordonata cea mai pregnantă şi mai fertilă a demersului epic al autoarei. Fiindcă, dincolo de asperitatea faptului existenţial (fie acesta umil sau spectaculos), se face simţită mai peste tot proiecţia unei semnificaţii care conferă evenimentelor o altă dimensiune şi, totodată, o altă cheie de interpretare. Autoarea îşi refuză tentaţia narcisistă, ocoleşte ipostaza naratorului omniprezent şi omniscient, preferând o detaşare benefică de traiectoria personajelor sale, urmărindu-le tribulaţiile cu un ochi neutru, mereu capabil să surprindă meandrele şi faliile unor psihologii convenţionale sau, dimpotrivă, de un exotism social marcat. Această pendulare între ingenuitatea unei perspective detaşate şi luciditatea prospectării unor geografii sufleteşti eruptive conferă prozelor Vioricăi Hagianu un aer de austeritate graţioasă, o forţă narativă aproape hipnotică, probând o siguranţă a scriiturii care trece dincolo de pojghiţa cuvintelor, dinamitând stereotipii şi amorsând sensuri traductibile în cheie existenţială. Este reconfortant să constaţi că, în vacarmul atâtor mode pasagere şi viciate de impostură, vocea autoarei noastre se impune cu claritate şi eficienţă, decupând din cotidianul imediat scene şi personaje cu un coeficient maxim de credibilitate şi reconfigurând un spaţiu narativ şi o formulă epică de o certă originalitate.
Colaboratori: - Caterina Scarlet (membru USR); - Zoltan Terner (membru USR); - Petru Botezatu (membru USM); - Dan Stoica; - Calotescu Tudor Gheorghe; - Maria Niculescu; - Aurora Luchian; - Elena Mititelu; - Victor Ciobanu; - Mircea Coroş; - Dan Petruţ Camui; - Viorel Gongu; - Anca Tănase; - Mihai Cotea; - Aga Lucia-Selenity; - Silvia Gavrilov; - Elena Spiridon; - Constantin-Nicolae Gavrilescu; - Geo Găletaru; - Anca Cecilia Potinteu; - Ştefan Lucian Mureşanu; - George Gâtlan; - Aura Popa; - Valentin Tufan; - Helene Pflitsch; - Pop Stelu; - Claudia Elena Peter; - Mihai Batog Bujeniţă; - Ionuţ Finţoiu; - Sergiu O. Ciurtin; - Nicolae Nicuară-Horia. Colectivul de redacţie -Director onorific: Elena Vornicescu (fondatorul site-ului Negru pe Alb) -Director executiv: Gheorghiţă Mocanu (membru USR şi fondator site) -Redactor şef: Boris Marian Mehr (membru USR) -Redactor şef adjunct: Mariana Dobrin (membră a Uniunii Epigramiştilor şi a Ligii Scriitorilor din România) -Redactori: – Oana-Maria Covaci (redactor poezie şi coordonator) – Mihaela Gudana (proză)
Basarabia) – Lăcrămioara Teodorescu (artă şi cultură) – Ovidiu Dinică (File de calendar şi Eseu) -Tehnoredactor: Liviu Gogu
ISSN 1843 – 018X 
Anul I, Nr. 5/Mai 2013 Yüklə 0,67 Mb. Dostları ilə paylaş:
|
