Cerinţele necesare faţă de nivelul
general de pregătire al elevilor
1. Citirea şi comunicarea
Scopul principal al perioadei abecedarului este de a-i familiariza pe copii cu literele ca semne grafice ale sunetelor, de a le forma deprinderile elementare de citire şi scriere corectă, de a crea premize pentru însuşirea ortografiei şi ortoepiei.
să cunoască literele ca semne grafice ale sunetelor;
să citească elementar şi să scrie;
să observe unele elemente de ortografie;
Concomitent, prin intermediul materialului didactic, utilizat la învăţarea cititului şi scrisului, al observărilor nemijlocite, în timpul excursiilor, al audierii operelor literare în lectura învăţătorului, se vor îmbogăţi, aprofunda, generaliza şi sistematiza reprezentările despre lumea înconjurătoare, priceperile şi deprinderile, lucrul asupra cărora a început în perioada preabecedară (înţelegerea unui text, întreruperea lui, lucrul cu cartea, exprimarea corectă).
să aprofundeze cunoştinţele despre operele literare cunoscute;
să generalizeze şi să sistematizeze reprezentările despre lumea înconjurătoare;
să înţeleagă un text;
să se exprime corect;
Pe baza acestora se va trezi interesul pentru învăţătură şi muncă, se va educa dragostea faţă de Patrie, faţă de frumuseţile şi bogăţiile ei, se va forma la elevi atitudinea conştientă faţă de tot ce-i înconjoară, de îndatoririle ce le au ca elevi, membri ai colectivului, familiei, societăţii.
să-şi formeze o atitudine conştientă faţă de tot ce-i înconjoară;
să-şi educe simţul responsabilităţii faţă de familie, colegi, societate;
O importanţă deosebită se acordă dezvoltării priceperii de a efectua analiza fonetică a cuvintelor (determinarea succesiunii sunetelor în cuvinte), condiţie necesară pentru însuşirea cititului şi scrisului. În centrul atenţiei învăţătorului trebuie să fie: dezvoltarea auzului fonematic şi a pronunţării literare; îmbogăţirea vocabularului şi dezvoltarea vorbirii coerente a copiilor, însuşirea procedeelor de citire conştientă a cuvintelor pe silabe şi accentuarea lor. Elevii învaţă să scrie literele de mână în ordinea în care sunt date în abecedar.
să însuşească citirea şi alcătuiera silabelor şi a cuvintelor;
să determine succesiunea sunetelor în cuvinte;
să dezvolte auzul fonematic;
să scrie litere în ordinea scrisă în abecedar;
Formarea şi perfecţionarea priceperilor de analiză fonetică
Marcarea sunetelor prin literele corespunzătoare. Familiarizarea cu literele care redau vocale şi consoane. Stabilirea corelaţiei dintre sunete şi literele ce le reprezintă. Modelarea cuvântului prin litere şi semne convenţionale. Însuşirea procedeelor de alcătuire şi citire a silabelor, a cuvintelor şi a propoziţiilor, alcătuirea silabelor deschise şi închise din litere cunoscute şi citirea lor (ma, am) alcătuirea silabelor ce conţin în afara îmbinării consoană + vocală şi alte consoane (lac, parc); alcătuirea şi citirea cuvintelor din silabe cunoscute şi silabe noi, transformarea cuvintelor prin înlocuirea sau adăugarea unor litere şi silabe (mac, lac, rac, sac; cal, cald, scald; mama, rama, marama); alcătuirea şi citirea propoziţiilor de tipul substantiv + verb (Lică ară.), substantiv +verb + substantiv (Ene are nai.). În limba română, în câteva cazuri, acelaşi sunet este redat prin litere diferite, aceeaşi literă redă sunete diferite sau un grup de litere poate reda un singur sunet, iar o singură literă – un grup de sunete. De exemplu:
grupurile de litere ch, gh (urmate de e, i) redau câte un singur sunet [k'], [g']: chem, chimir, ghem, ghindă;
literele c şi g, când sunt urmate de e sau i, redau consoane africate: cer, cine, ger, gintă;
litera x redă uneori grupul de sunete [cs] (explozie), alteori [gz] (exemplu);
grupul de litere ch (urmat de e, i) şi litera k, redau acelaşi sunet: chimie, kilogram;
grupul de sunete [cs] se redă fie prin litera x, fie prin literele cs: expediţie, ticsit.
să stabilească corelaţia dintre sunet şi literele ce le prezintă;
să modeleze cuvântul prin semnele convenţionale;
să alcătuiască silabe, cuvinte, propoziţii, texte de mici dimensiuni;
să memorizeze grupurile de litere;
să memorizeze scrierea grupurilor de litere;
În ceea ce priveşte pronunţarea sunetelor proprii limbii române, vocalele prezintă cele mai mici dificultăţi. Ele sunt:
rotunjite labiale: a, u, o;
nerotunjite nelabiale: e, i, ă, î, â.
să memorizeze scrierea şi pronunţarea vocalelor;
În componenţa diftongilor, vocalele e, i, o, u devin semivocale. Emisiunea în limitele unei singure silabe a unei vocale şi a unei semivocale prezintă un grad sporit de dificultate în rostire. Dintre diftongi, mai uşor de pronunţat în structura cuvintelor sunt: ea, oa, io, iu – după consoane. De aceea, în abecedar ei sunt introduşi succesiv.
să identifice semivocalele;
să identifice şi să pronunţe corect diftongii;
Litera mare la începutul propoziţiei.
să folosească în mod conştient majuscula la începutul propoziţiei;
Citirea cu intonaţia respectivă a propoziţiilor enunţiative, exclamative şi interogative.
să citească cu intonaţia potrivită diferitele tipuri de propoziţii;
Citirea textelor din abecedar.
să citească diferitele tipuri de texte din abecedar.
2. Scrierea şi comunicarea
Aprofundarea cunoştinţelor despre regulile igienice ale scrisului. Folosirea corectă a rechizitelor în timpul scrisului.
să însuşească regulile igienice ale scrisului;
Consolidarea deprinderilor de analiză fonetică a cuvântului şi scrierea literelor mari şi mici, separate şi în îmbinări de silabe, în cuvinte sau în propoziţii.
să-şi consolideze deprinderile de analiză fonetică a cuvântului, de scriere;
Litera mare la începutul propoziţiei şi la sfârşitul ei.
să folosească în mod conştient litera mare la începutul propoziţiei şi la sfârşitul ei;
Copierea şi scrierea după auz a cuvintelor, a propoziţiilor, a textelor de dimensiuni mici (după analiza lor).
Împărţirea cuvintelor în silabe. Scrierea corectă a cuvintelor. Compararea configuraţiilor grafice ale literelor mari şi mici scrise de mână; însuşirea procedeelor de control şi autocontrol ale celor scrise.
să împartă corect cuvintele în silabe;
să aprecieze corectitudinea textelor scrise.
PERIOADA POSTABECEDARĂ
Exemple de activităţi de învăţare
Cerinţele necesare faţă de nivelul
general de pregătire al elevilor
1. Citirea şi comunicarea
În perioada postabecedară se aprofundează şi se perfecţionează deprinderile de citire şi de scriere. De la citirea pe silabe se trece la citirea unor cuvinte şi propoziţii, adică la citirea sintetizată; de la citirea în glas se trece la citirea în şoaptă, se permite elevului să ţină sub control sinteza fonetică a cuvintelor şi să le înţeleagă sensul. Se perfecţionează deprinderea de citire a textelor coerente. Înţelegerea conţinutului textului (a cuvintelor şi a propoziţiilor); formularea răspunsurilor la întrebările referitoare la conţinutul celor citite; găsirea în text a propoziţiilor ce conţin răspunsul la întrebare; aprecierea elementară a celor citite; citirea dialogurilor. Deprinderea de a citi cu intonaţia respectivă propoziţiile enunţiative, exclamative, interogative. Reproducerea celor citite: exprimarea orală pe baza imaginilor cu subiect, a filmelor de desene animate, a propriilor observaţii referitoare la informaţiile obţinute pe cale audio-vizuală.
să aprofundeze şi să-şi perfecţioneze deprinderile de a citi şi de a scrie;
să citească în mod coerent;
să înţeleagă sensul celor citite;
să citească adoptând intonaţia potrivită;
să poată reproduce conţinutul textelor citite;
Familiarizarea cu particularităţile comunicării orale: pronunţarea corectă, intensitatea şi tempoul vorbirii.
să pronunţe corect;
să scrie corect silabe, cuvinte, propoziţii;
Materialul de bază pentru citire şi dezvoltarea vorbirii îl vor constitui operele artistice de diferite genuri, menite să dezvolte cunoştinţele copiilor despre lumea înconjurătoare, să extindă sfera lor intelectuală şi emoţională, să le cultive simţul frumosului, să le îmbogăţească experienţa morală.
să-şi îmbogăţească sfera intelectuală;
să discute în colectiv conţinutul cărţii citite;
La lecţiile de limbă română activitatea de bază a învăţătorilor şi a elevilor va fi orientată spre însuşirea, generalizarea şi sistematizarea elementelor de gramatică şi ortografie, cu care copiii au luat cunoştinţă în primele două perioade de învăţământ.
să-şi cultive simţul frumosului;
să-şi extindă sfera intelectuală.
2. Scrierea şi comunicarea
Sarcina principală a lecţiilor de scris va consta în perfecţionarea deprinderilor de scriere a literelor mari şi mici, însuşite în perioada abecedarului (în grupuri organizate conform principiului genetic), scrierea corectă după auz, copierea corectă a cuvintelor, a propoziţiilor, a textelor de mici dimensiuni. Învăţarea scrierii literelor majuscule de configuraţie complicată şi corelaţia lor cu literele din cuvânt; scrierea silabelor, a îmbinărilor de cuvinte şi a propoziţiilor după dictare şi după desene, copierea textului tipărit şi de mână.
să însuşească elemente de control şi autocontrol ale celor scrise;
să scrie corect după auz;
să copie corect cuvintele;
să scrie după dictare;
să scrie după desene;
să copie texte cu litere de tipar;
să copie texte cu litere de mână;
Dezvoltarea deprinderilor de analiză fonetică şi de analiză pe sunete şi litere. Familiarizarea elevilor cu trecerea cuvintelor pe silabe dintr-un rând în altul.
să-şi perfecţioneze deprinderile pentru citit şi scris;
să treacă corect cuvintele pe silabe dintr-un rând în altul.
Lectura. Manifestarea interesului pentru lectură
Familiarizarea cu cărţi accesibile elevilor în lectura învăţătorului, formarea priceperilor de a discuta în colectiv cartea citită, de a o numi corect, de a răspunde la întrebări (despre cine şi despre ce se relatează; ce a fost citit: poezie, ghicitoare, povestire, poveste etc.). Pentru citire se recomandă opere artistice de 1-2 pagini dintr-o carte de 8-20 pagini, în care ilustraţia de pe copertă corespunde conţinutului operei citite, iar în text sunt incluse dialoguri, cântece. La lecţii trebuie să fie prezentate, în egală măsură, opere semnate de autori şi creaţii folclorice: poezii, cântece, cimilituri, povestiri cu un colorit emoţionant, viu şi variat (vesele, hazlii, triste, solemne, lirice, eroice ş.a.).
să treacă de la citirea în glas la citirea în şoaptă;
să citească coerent;
să înţeleagă sensul celor citite;
să citească cu intonaţie;
să poată reproduce cele citite;
Formarea interesului faţă de cărţile pentru copii, faţă de cărţile cunoscute şi necunoscute; memorarea şi recunoaşterea eroilor (a personajelor din cărţile citite), a subiectelor după ilustraţii; lărgirea orizontului intelectual (o carte pentru fiecare lecţie); pregătirea pentru înţelegerea deplină a cărţilor şi operelor accesibile (în lectura învăţătorului); priceperea de a deosebi cărţile după conţinut, de a numi corect titlul cărţii, de a se comporta în permanenţă cu ea numai în scopuri instructive, respectând regulile de igienă a citirii şi păstrării cărţilor, de a folosi cărţile pentru copii ca mijloc activ de petrecere a timpului liber.
să discute în colectiv conţinutul cărţii citite;
să-şi extindă sfera intelectuală;
să citească cărţi recomandate de învăţător;
să citească cărţi preferate;
să manifeste interes faţă de citirea cărţilor;
să-şi lărgească cunoştinţele.
PLANIFICAREA ORIENTATIVĂ A LECŢIILOR DE CITIRE ŞI DE SCRIERE
Perioada preabecedară
Denumirea materiei de studiu
Număr de ore
Data
a) Familiarizarea copiilor cu şcoala şi clasa. Regulile de comportare în şcoală. Excursie prin şcoală. Prima zi de şcoală.
b) Stabilirea nivelului de dezvoltare a vorbirii copiilor. Exerciţii de pronunţare, corectarea defectelor de pronunţare a sunetelor vorbirii.
a) Familiarizarea elevilor cu prima carte de citire “Abecedarul”. Discuţie despre abecedar (copertă, foi, pagină).
b) Desenul ca probă de verificare a cunoştinţelor şi deprinderilor pe care le au elevii până la venirea lor în şcoală.
a) Şcoala, clasa, rechizitele şcolare. Cunoaşterea mobilierului din clasă.
b) Desenarea câtorva obiecte din clasă a căror formă poate fi redată prin linii simple. Punctul sus şi punctul jos pe linioara mică.
a) Suntem şcolari. Familiarizarea copiilor cu ambianţa specifică şcolii.
b) Familiarizarea cu regulile scrierii, consolidarea deprinderilor de a sta corect în bancă, de a mânui creionul, de a ţine în ordine şi de a păstra rechizitele şcolare. Linioara oblică pe spaţiul mic.
a) Redarea conţinutului, după o serie de tablouri, a poveştii “Capra cu trei iezi”.
b) Familiarizarea cu împărţirea vorbirii în propoziţii (practic).
a) Propoziţia formată din două cuvinte. Consolidare.
b) Linioara pe spaţiul mic. Scrierea grupurilor de două-trei linioare.
a) Redarea conţinutului poveştii “Capra cu trei iezi”. Familiarizarea elevilor cu termenul cuvânt. Împărţirea pe silabe a cuvintelor.
b) Linioara oblică pe două spaţii. Grupuri de linioare pe două spaţii.
a) Redarea conţinutului poveştii “Ursul păcălit de vulpe”.
b) Tipuri de propoziţie după comunicare. Propoziţii din trei cuvinte. Sunetul. Exerciţii de emitere a unor sunete: Uuu! (fluieratul locomotivei) Sss! Ahhh! Uhhh! Tiii! (pag. 10) Cucuriguuu! (pag. 11). Consolidare. Linioara oblică. Alternări de două elemente.
a) Redarea conţinutului poveştii "Punguţa cu doi bani”. Familiarizarea cu propoziţia din trei cuvinte. Împărţirea în sunete.
b) Consolidare. Linioara oblică. Cârligul.
a) În livadă. Cuvinte bisilabice (mere, pere, soare, lună, stele, prune, frunză, spice, viespe, cheie).
b) Consolidare. Cârligul.
a) Ne jucăm. Cuvinte trisilabice (vrabie, crocodil, cămilă, strugure, vişine, foarfece, maşină, telefon, avion, rachetă). Consolidarea propoziţiei.
b) Cârligul pe spaţiul mic şi pe spaţiul mare. Alterări de cârlige pe spaţiul mic şi pe spaţiul mare.
a) La rug. Cuvinte monosilabice (ac, rac, cal, lup, urs, somn, nai, pui, spic).
b) Propoziţia exclamativă. Cârligul pe spaţiul mic şi mare. Ovalul.
a) Grădina, pădurea, livada. Ce şi unde creşte? Iubim animalele. Propoziţia interogativă. Familii de păsări şi animale (gânsac, gâscă, găină, cocoş). Ce este natural? Cine lipseşte? Numiţi, vă rog!
b) Jumătate de oval. Semiovalul.
a) Repetare.
b) Repetare.
Perioada abecedară
Denumirea materiei de studiu
Număr de ore
Data
a) Sunetul şi litera a/A (arici, avion, ac, antenă, albină). Ana. În familie. Nume ce se scriu cu A mare (nume proprii feminine şi nume proprii masculine).
a) Sunetul şi litera m/M (Marea Neagră, măr, mărţişor, miel, minge). Ne îngrijim de sănătate. Citirea silabei (cu un singur efort respirator). Ce este pe masă? Ce este lângă maşină? Denumiri de mări.
b) Scrierea literei m/M mare de mână.
a) Sunetul şi litera i/I (ie, inimă, Iisus, Ismail). Tradiţii populare. Noţiunea de îmbinare de sunete (practic) ai, ia, ii.
b) Scrierea literei i/I de mână. Completaţi desenele.
a) Sunetul şi litera n/N. Nucul. Nume de băieţi şi fetiţe care încep cu litera N mare (Nicu, Nelu).
b) Propoziţia din trei cuvinte. Repetare. Scrierea literei n/N de mână.
a) Sunetul şi litera r/R (rac, rotiţă, rachetă, Reni, Rada, Radu, Rami). Rahăul. Centrul geografic al Europei.
b) Scrierea literei r/R de mână. Recapitulare. Propoziţia, cuvântul, silaba, sunetul.
a) Sunetul şi litera e/E (elefant, ardei, elicopter, excavator, lalele). Ene. Îmbinările de sunete: ai, ia, ii, ie, ea, ei, ae. Alcătuirea şi citirea cuvintelor.
b) Scrierea literei e/E de mână.
a) Sunetul şi litera u/U (urs, uşă, uliu, unelte, Ujgorod, Umca). Ucraina. Harta Ucrainei. Îmbinările de litere: ai, ii, ie, ea, ei, ae, iu, ui, ua, an, eu. Alcătuirea şi citirea cuvintelor.
b) Scrierea literelor u/U de mână.
a) Sunetul şi litera c/C (cocoş, crocodil, curcubeu, creion, Cupca, Crasna, Carapciu). Carpaţii.
b) Scrierea literei c/C de mână.
a) Sunetul şi litera o/O (ochi, ochelari, oglindă). Odesa. Alcătuirea şi citirea cuvintelor cu îmbinări de litere.
b) Scrierea literei o/O de mână.
a) Sunetul şi litera l/L (lumânare, clopoţel, telefon). Lunca. Denumirile de localităţi.
b) Scrierea literei l/L de mână.
a) Sunetul şi litera ă/Ă. Lică ară.
b) Scrierea literei ă/Ă de mână.
a) „Oare cum?” Îmbinarea oa.
Soarele, cel care-i
Unul peste ţară
Cum nu uită oare
Zilnic să răsară?
b) Scrierea cuvintelor care conţin grupul oa (după imagini).
a) Sunetul şi litera t/T (internet, tigru). Teatru.
b) Scrierea literei t/T de mână.
Treier fără greier
Parcă-acela-i treier?
Greier fără treier –
Parcă-acela-i greier?
a) Grupurile de litere ce/Ce (Cetatea Albă, cercei). Cernăuţi.
b) Scrierea grupului ce/Ce de mână.
a) Grupul ci/Ci (cireşe, Ciop). Circul. “Luci, soare, luci”.
