o interiorizare a conditiilor exterioare in structuri mentale de profunzime.
O cultura anumita ne dezvaluie o inrudire intre formele sale de expresie, intre teoriile
stiintifice, conceptiile filosofice, creatiile artistice, atitudinile morale etc. Cum se explica aceasta
unitate stilistica a culturilor, se intreaba Blaga. El considera ca exista in substratul unei culturi o
anumita “matrice stilistica”, care asigura unitatea tuturor formelor sale de expresie. Aceasta matrice
stilistica este fixata in inconstientul colectiv al unui popor sau al unei epoci, si din aceste structuri
inconstiente ea se imprima asupra creatiilor culturale ale poporului sau epocii respective. La aceste
determinante colective ale stilului se adauga firesc elemente care tin de stilul individual, de
personalitatea irepetabila a fiecarui mare creator.
Aceasta matrice ar fi alcatuita dintr-un ansamblu integrat de factori inconstienti. Printre
acestia, Blaga mentioneaza si analizeaza urmatorii factori dominanti:
• 1. Orizonturile spatiale si temporale ale inconstientului, adica o anumita reprezentare spatio-
temporala si o anumita atitudine fata de spatiu si timp;
• 2. Accentul axiologic, aplicat acestor orizonturi, adica o anumita atitudine de adeziune sau
respingere, de solidaritate sau desolidarizare fata de lume;
• 3. Un anumit sentiment al destinului, adica un anumit sens acordat vietii umane, miscarii si
evolutiei (anabasic si catabasic);
• 4. Nazuinta formativa, tendinta unor culturi sau creatori de a se orienta spre o valoare dominanta
(valori individuale, tipice, stihiale etc.).
Acestia sunt factorii fundamentali ai matricei stilistice, dar exista si alti factori secundari.
Acesti factori sunt integrati intr-o structura, au o organizare “cosmotica”; ei se cristalizeaza intr-o
unitate, formand o structura “de durata lunga” a istoriei, rezistenta la schimbare, dar nu formeaza o
structura inghetata, ci una “elastica”, ce sufera transformari lente. Unele categorii ale matricei
stilistice se pot schimba, in vreme ce altele pot ramane stabile, formand astfel noi “aliaje”, noi
configuratii stilistice. Conceptul de matrice stilistica poate fi asemanat cu cel de “pattern” din
antropologia culturala, cu cel de “structura” sau de “paradigma”, des folositi in disciplinele sociale si
umane in secolul XX.
Lui Blaga i s-a reprosat faptul ca acorda factorilor inconstienti un rol determinant,
subapreciind insemnatatea factorilor sociali si istorici. Merita precizat insa faptul ca si factorii stilistici
inconstienti sunt la Blaga factori spirituali, nu biologici. Blaga a criticat mereu conceptiile biologiste si
rasiste asupra culturii. Conceptia sa este una profund umanista, in care omul este inzestrat cu un
destin creator, iar toate culturile sunt expresii ale conditiei umane, meritand deci sa fie considerate
valori specifice, de-sine-statatoare.
Dostları ilə paylaş: