Starea îNVĂŢĂMÂntului



Yüklə 3,1 Mb.
səhifə12/23
tarix25.01.2019
ölçüsü3,1 Mb.
#101827
1   ...   8   9   10   11   12   13   14   15   ...   23
Parteneriate (activităţi, proiecte, burse internaţionale)

Denumirea programului

Parteneri

Forma de finalizare

Din ţară

Internaţionali

„Tineri împotriva violenţei”

Proiectul POSDRU ID/1/1.1/S/6

Protocol de parteneriat Nr. 211/07.03.2011


Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei



-

-Program de formare

Grup țintă: inspectori, directori, membrii CA, consilieri şcolari;

-Certificarea participanţilor;


„Instrumente digitale de ameliorare a calităţii evaluării în învăţământul preuniversitar” – INSAM
Proiectul POSDRU ID/1/1.1/S/3

M.E.C.T.S.

-

-Program de formare 

Grup țintă: inspectori, directori, profesori de liceu, elevi de liceu;

- Eliberarea adeverinţelor pentru participanţii la activităţile I de formare (şefi de catedre, directori şi inspectori, profesori licee);

- Desfăşurarea etapei de pilotare a platformei INSAM în cadrul şcolilor pilot din acest proiect;



”Formarea continuă a profesorilor de matematică și științe economice în societatea cunoașterii”

Proiect POSDRU /87/1.3/S/63698

Protocol de colaborare Nr. 916/21.10.2011


Universitatea ”Andrei Șaguna” Constanța

-

-Locație desfăşurare cursuri în cadrul Proiectului POSDRU /87/1.3/S/63698


„La un click de educaţia modernă şi eficientă”

Proiectul POSDRU/87/1.3/S/62150

Acord pentru folosinţă spaţiu/14.06.2011


Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi

-

-Locație desfăşurare cursuri în cadrul Proiectului POSDRU/87/1.3/S/62150;

Cursuri pentru specializările „Mentor” şi „Formator”

Contract de parteneriat nr. 941/14.05.2010



Centrul de formare „Zece Plus” Braşov

-

-Cursuri pentru specializările mentor, formator, manager de proiect ;

- Certificarea participanţilor, C.N.F.P.A ;



“Formarea continuă a profesorilor de limba română, engleză şi franceză în societatea cunoaşterii”

Proiect POSDRU ID 87/1.3/S/62536

Contracte de închiriere


Inspectoratul Școlar Județean Brăila

-

-Locație desfăşurare cursuri în cadrul Proiectului POSDRU

ID 87/1.3/S/62536 în 4 sesiuni de formare;




„Dezvoltarea resursei umane pentru managementul eficient al bazelor de date calitative ale rezultatelor examenelor şi evaluărilor naţionale din învăţământul preuniversitar –DRU – MEBD – EN”

Proiect POSDRU /57/1.3/S/21086


Protocol de colaborare Nr. 505/30.11.2011

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare (C.N.E.E.) M.E.C.T.S.

-

-Program de formare 

Grup țintă: cadre didactice şi informaticieni pentru completarea borderoului electronic;

- asigură spaţii, dotări şi echipamenmte specifice de formare pentru derularea programului de formare ;

-înregistrează participanţii la formare ;

-gestionează activităţile de formare;

-distribuie certificatele absolvenţilor programului de formare;



„ Restructurarea curriculumului naţional în învăţământul liceal”

Proiect POSDRU /55/1.1/S/31536


Protocol de colaborare Nr. 515/08.12.2011

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare (C.N.E.E.) M.E.C.T.S.

-

- Programe de formare :

- asigură spaţii, dotări şi echipamenmte specifice de formare pentru derularea programului de formare ;

-înregistrează participanţii la formare ;

-gestionează activităţile de formare;

-distribuie certificatele absolvenţilor programului de formare;


”Competențe cheie TIC în Curriculumul școlar” Proiect

POSDRU /1/1.1/S/4615

Contract de furnizare programe de formare continua Nr. 245/06.04.2012


Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare (C.N.E.E.) M.E.C.T.S.

-

-Program de formare 

Grup țintă: profesori cu specialități diverse din școlile și liceele tulcene;

- asigurarea logisticii necesare desfășurării cursurilor;

- colectarea documentelor aferente formării elaborate de formatori și formabili;

- eliberarea adeverinţelor pentru absolvenții programului de formare.


Program de formare: „Abilităţi de viaţă la adolescenţi – prevenirea consumului de droguri”

Acord de parteneriat Nr. 219/27.03.2012



Casa Corpului Didactic București

-

- asigură derularea programului de formare în locaţia CCD Tulcea ;

-asigură resursle umane, formatori, pentru furnizarea programului de formare ;

-gestionează certificarea grupului ţintă ;


Programul de formare „Clasa pregătitoare – start către succes şcolar”
Protocol de parteneriat

Nr. 288/11.05.2012



Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei


-

- asigură spaţii, dotări şi echipamenmte specifice de formare pentru derularea programului de formare ;

-înregistrează participanţii la formare ;

-gestionează activităţile de formare;

-distribuie certificatele absolvenţilor programului de formare;



Total programe

6

-







  1. Marketing educaţional (publicitate/ diseminare)




  1. activităţi de mediatizare şi promovare a ofertei de programe;

Oferta de programe a C.C.D. Tulcea a fost lansată în cadrul primei întâlniri de lucru cu responsabilii cu formarea şi dezvoltarea profesională a cadrelor didactice din şcoli. Ulterior, directorul instituţiei a prezentat-o atât în format electronic, cât şi tipărit şi directorilor unităţilor şcolare ale judeţului, la prima şedinţa organizată în cadrul I.S.J. Tulcea. Este postată pe site-ul www.ccdtulcea.ro, unde cadrele didactice interesate o pot vizualiza sau descărca.

Compartimentul Programe a oferit şcolilor din judeţ, în mod constant, informaţii legate de calendarul de desfăşurare a cursurilor prin intermediul poştei electronice şi/sau telefonic. Pentru o mai bună informare a personalului didactic şi didactic auxiliar, au fost elaborate şi pliante, materiale publicitare în format tipărit, care au fost transmise în şcoli spre a fi expuse în cancelariile sau la avizierele din şcoli.

În cadrul instituţiei există spaţii special amenajate care promovează întreaga activitate a instituţiei, inclusiv Oferta de formare.

b) materiale informative şi activităţi realizate pentru promovarea imaginii instituţiei.

În luna iunie 2012 a apărut nr. 2 al Revistei “Convorbiri Didactice”, revista CCD în format on-line, ce poate fi vizualizată pe site-ul instituţiei la adresa:

http://www.ccdtulcea.ro/revista_on_line.htm. Noul număr al revistei are ca tematică “Inovaţie în educaţie” şi cuprinde 25 de articole scrise de cadre didactice din judeţul Tulcea.

Toate informaţiile legate de activitatea C.C.D. au fost transmise permanent în şcoli prin poşta electronică şi prin intermediul site-ului www.ccdtulcea.ro, precum şi în cadrul şedinţelor operative desfăşurate periodic la I.S.J. prin participarea directorului instituţiei.





  1. Domeniul dezvoltării profesionale proprii (director şi personalul instituţiei)

În anul şcolar 2011-2012 personalul angajat al instituţiei a participat la următoarele activități de dezvoltare profesională:

- Conferinţa Naţională “eTwinning – Parteneriate educaţionale în Europa”, organizată de Centrul de Inovaţie în Educaţie în parteneriat cu Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, parte a Programului de învăţare pe tot parcursul vieţii al Comisiei Europene, Componenta Comenius – Sinaia, octombrie 2011 – a participat directorul CCD;

- Conferinţa Naţională “Management Modern în Educaţie” organizată în cadrul proiectului “Tinerii împotriva Violenţei” – Braşov, octombrie 2011 – a participat un profesor metodist;

- Consfătuirea cu directorii C.C.D – Cluj, octombrie 2011 – a participat directorul CCD;

- Întâlnirea de lucru a grupului de formare din alternativa educaţională Step by Step – Bucureşti, decembrie 2011 – au participat doi profesori metodiști;

- Întâlnirea de lucru din cadrul activităţii Pregătirea etapei 1 de pilotare a Borderoului electronic – Călimăneşti – Căciulata, decembrie 2011 - a participat directorul CCD;

- Seminar/workshop desfășurat în Centrul Regional de Formare Continuă a Personalului din Învăţământul Preuniversitar (CRFP) Constanța - decembrie 2011 - au fost analizate şi dezbătute produsele elaborate în cadrul Proiectului ”Restructurarea sistemului de formare continuă a personalului din învăţământul preuniversitar prin generalizarea sistemului de credite profesionale transferabile, POSDRU ID 3777; au participat trei profesori metodiști și șapte cadre didactice din școlile județului Tulcea;

- program de instruire pentru formatori, specialiști în Economie Socială, desfășurat în cadrul Proiectului POSDRU ”Ries – Rețeaua Incubatoarelor de Economie Socială - Abordare Strategică a Dezvoltării Resurselor Umane”, Bran-Rucăr, decembrie 2011- a participat un profesor metodist;

- Curs de limba engleză, curs avizat M.E.C.T.S. din oferta CCD Tulcea, 25 noiembrie 2011 – 13 ianuarie 2012– au participat cinci angajaţi ai instituţiei, un profesor metodist a avut calitatea de formator;

- Program de instruire pentru formatori în cadrul Proiectului POSDRU „Dezvoltarea competenţelor manageriale ale personalului didactic cu funcţii de conducere, îndrumare şi control din sistemul preuniversitar, în societatea cunoaşterii – OSCINT 2009”, ianuarie-februarie 2012 – a participat directorul instituţiei;

- Conferinţa de închidere a Proiectului POSDRU “Competențe cheie TIC în curriculumul școlar” – Braşov, aprilie 2012 – a participat un profesor metodist;

- Conferința Națională „Centre de Documentare si Informare în dinamica societății cunoașterii”- Sibiu, 21-22 mai 2012 – a participat bibliotecarul unităţii cu lucrarea: “Societetatea internatională şi CDI - loc de cultură, deschidere şi integrare”;

- Conferinţa Naţională “Formarea continuă a profesorilor de limba română, engleză şi franceză în societatea cunoaşterii”- Poiana Braşov, 1 - 4 iunie 2012 - a participat directorul instituţiei şi trei formatori din judeţul Tulcea;

- Programul de formare “Tehnologia Informaţiei Computerizate – nivel avansaţi”, program acreditat din oferta de formare CCD, 9 – 26 iunie 2012 – au participat patru profesori metodişti.



VI.6. Parteneriatul cu comunitatea locală

Inspectoratul Şcolar şi o bună parte din unităţile şcolare tulcene au încheiat protocoale de colaborare, programe de parteneriat cu instituţii judeţene sau locale, în scopul implicării mai active a acestora din urmă în realităţile din viaţa şcolii, pentru sprijinirea derulării şi a finalizării unor proiecte pe diferite componente educaţionale

Prin aceste protocoale şi programe şcoala tulceană si-a făcut cunoscută oferta sa de



educaţie comunităţilor locale, devenind furnizor de servicii pe diferite domenii pentru cei interesaţi.

Acorduri de parteneriate încheiate de Inspectoratul Şcolar Judeţean Tulcea cu alte instituţii/ONG/uri:

  • Asociaţia „Salvaţi Dunărea şi Delta“Bucureşti – Scop: implementarea proiectului “Educaţie pentru Sănătate” derulat în comunităţile izolate din Delta Dunării (C.A. Rososetti, Ceatalchioi, Crişan, pardina, Chilia Veche, Maliuc, Sfântu Gheorghe, Mahmudia);

  • Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Tulcea – Scop:  Dezvoltarea unor atitudini şi practici la nivelul întregii populaţii aflate într-o formă de învăţământ, prin intermediul programelor şcolare şi de petrecere a timpului liber, în scopul adoptării unui stil de viaţă sănătos, fără tutun, alcool şi droguri în cadrul proiectului de parteneriat „ A.D.I. Atent, Decis şi Informat”;

  • Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Tulcea – Scop:  Creşterea nivelului de informare privind riscurile asociate consumului de tutun, alcool şi produse etnobotanice, în rândul elevilor din unităţile de învăţământ selectate,, precum şi facilitarea dialogului elevi-părinţi cu privire la beneficiile unui stil de viaţă sănătos în cadrul proiectului de parteneriat „ Subiecte Tabu 2011-2012”;

  • Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Tulcea şi Direcţia judeţeană pentru Sport şi Tineret– Scop:  Menţinerea la un nivel scăzut a consumului de droguri şi de reducere a cazurilor de noi consumatori în rândul populaţiei şcolare, prin implicarea elevilor în activităţi culturale, artistice şi sportive ca mijloace de promovare a mesajelor antidrog în cadrul proiectului de parteneriat „Mesajul meu antidrog”;

  • Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Tulcea, UNICEF, RHRN (Reţeaua română de Harm Reduction), Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Tulcea – Scop: Proiectul urmăreşte realizarea de intervenţii timpurii asupra tinerilor care au fost identificaţi/depistaţi pentru prima oară în legătură cu consumul de droguri (în special de poliţie, dar şi de şcoală şi/sau serviciu/angajatori) cu scopul reducerii riscului dependenţei de droguri în cadrul proiectului de parteneriat Fred Goes Net - Intervenţii timpurii pentru consumatorii de droguri care au fost identificaţi/depistaţi pentru prima oară;

  • Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Tulcea, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Tulcea - Serviciul de Ordine Publică, Direcţia de Sănătate Publică Tulcea – scop: Informarea şi conştientizarea elevilor cu privire la riscurile asociate consumului de noi substanţe cu efect psihoactiv – produse etnobotanice în cadrul proiectului de parteneriat „Dincolo de aparenţe privind consumul de produse etnobotanice în rândul elevilor”;

  • Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Tulcea – Scop:  Conştientizarea şi implicarea tinerilor, în programe de prevenire a consumului de droguri, universale, selective şi indicate, în scopul întăririi influenţei factorilor de protecţie şi al reducerii influenţelor factorilor de risc, pentru aplicarea proiectelor în domeniul reducerii consumului de tutun, alcool şi droguri ilegale în rândul tinerilor, prin întârzierea debutului, respectiv renunţarea la consum şi adoptarea unui stil de viaţă sănătos în cadrul proiectului de parteneriat „Cluburi Antidrog 2011-2012”;

  • Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Tulcea, Direcţia de Sănătate Publică şi Direcţia judeţeană pentru Sport şi Tineret– Scop: Dezvoltarea unor atitudini şi practici la nivelul întregii populaţii aflate într-o formă de învăţământ, prin intermediul programelor şcolare şi de petrecere a timpului liber, în scopul adoptării unui stil de viaţă sănătos, fără tutun, alcool şi droguri în cadrul proiectului de parteneriat „Copilărie fără tutun”;

  • Direcţia de Sănătate Publică– Scop: Desfăşurarea de activităţi educative de promovare a sănătăţii, organizarea de activităţi sportive (cros) în rândul elevilor.

  • Inspectoratul de Jandarmi Tulcea – Scop: crearea unui sistem de comunicare reală şi eficientă între autorităţi, şcoală şi familie pentru eficientizarea activităţii de cunoaştere a legislaţiei, a consecinţelor nerespectării acesteia şi implicit, de prevenire a comiterii de fapte antisociale de către elevi prin coeziunea tuturor factorilor educaţionali.

  • Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Tulcea –scop: dezvoltarea relaţiilor de cooperare între părţi, în vederea realizării în comun de măsuri pentru creşterea şanselor de ocupare a persoanelor în căutarea unui loc de muncă, pentru dobândirea de către acestea a statutului de persoană ocupată.

  • Consiliul Judeţean Tulcea – scop: conştientizarea rolului pe care Consiliul Judeţean îl are în raport cu locuitorii judeţului şi comunităţile locale în cadrul concursului educaţional „Fii Consilierul Preşedintelui”;

  • Inspectoratul general al Poliţiei de Frontieră, Garda de Coastă – scop: orientarea şi îndrumarea elevilor către cariera de poliţist de frontieră; prevenirea delincvenţei juvenile, victimizării elevilor, consumului de droguri şi alcool, actelor de violenţă în familie şi în microgrupuri; popularizarea legislaţiei de frontieră în rândul elevilor; informarea elevilor şi a personalului didactic cu privire la specificul zonelor de frontieră, a factorilor de vulnerabilitate umani şi a rolului organelor poliţiei de frontieră.

  • Asociaţia Centrul European pentru Diversitate (EU divers) – scop: descoperirea şi dezvoltarea simţului antreprenorial al tinerilor, susţinerea lor în identificarea unei idei de afaceri viabilă şi consolidarea cooperării între tineri, şcoală şi factorii de decizie locali prin asumarea unui rol de administratori comuni ai unui incubator de idei de afaceri, în cadrul proiectului „Tineri (şi) întreprinzători” implementat cu sprijinul financiar al Comisiei Europene, prin Programul Tineret în Acţiune, subacţiunea 1.2 Iniţiative ale Tinerilor.

  • Asociaţia Română pentru Reciclare RoRec – scop: promovarea acţiunilor de colectare selectivă a deşeurilor/echipamente electrice şi electronice (DEEE) şi becuri, neoane; educarea, informarea şi conştientizarea populaţiei în domeniul colectării selective a DEEE.


VII. ASPECTE/ DIMENSIUNI CALITATIVE ALE ÎNVĂŢĂMÂNTULUI
VII. 1.Curriculum : continuitate şi calitate în programele de reformă curriculară

VII.1.1. Ciclul preprimar

Tendinţele de schimbare prefigurate de noul curriculum privind continuitatea şi calitatea în învăţământul preşcolar au vizat :



Diversificarea strategiilor de predare-învăţare-evaluare, cu accent deosebit pe:
-metodele activ-participative, au încurajat plasarea copilului în situaţia de a explora şi de a deveni independent;

-situaţiile de învăţare, activităţile şi interacţiunile adultului cu copilul au ţinut cont de diferenţele individuale în ceea ce priveşte interesele, abilităţile şi capacităţile copilului;

-în proiectarea activităţilor, s-a avut în vedre nivelul de dezvoltare al fiecărui copil, urmărind dezvoltarea stimei de sine şi sentimentului pozitiv faţă de învăţare;

- predarea a luat în considerare experienţa de viaţă şi experienţa de învăţare a copilului, pentru o adaptare corespunzătoare a sarcinilor de învăţare;

-jocul ca formă fundamentală de activitate în copilăria timpurie, formă de învăţare cu importanţă decisivă pentru dezvoltarea şi educaţia copilului, forma cea mai naturală de învăţare a constituit activitatea de bază în diferite momente ale zilei indiferent de tipul de program;

-evaluarea a urmărit progresul copilului în raport cu el însuşi şi mai puţin raportarea la norme de grup (relative), progresul copilului a fost monitorizat cu atenţie, înregistrat, comunicat şi discutat cu părinţii (cu o anumită periodicitate).



Amenajarea corespunzătoare a mediului educaţional a marcat dimensiunea interculturală, incluziunea socială şi a permis explorarea activă şi interacţiuni variate cu materialele, cu ceilalţi copii şi cu adultul (adulţii), punând accent pe dezvoltarea liberă a copilului

Rolul familiei în aplicarea curriculum-ului a fost acela de partener prin participarea în luarea deciziilor legate de educaţia copiilor.

Pe parcursul tuturor tipurilor de inspecţie s-a urmărit modul în care s-a realizat proiectarea şi derularea activităţilor integrate şi proiectelor tematice.În acest context s-au constatat o serie de particularităţi ale învăţării integrate agreate de copii, învăţare aplicată de cadrele didactice:

- interacţiunea obiectelor de studiu;

-relaţii între concepte, fenomene şi procese din domenii diferite;

-corelarea rezultatelor învăţării cu situaţiile din viaţa cotidiană;

-unităţile tematice, conceptele sau problemele ca principii organizatoare ale curriculumului;

-flexibilitatea în gestionarea timpului şcolar şi în gruparea copiilor;

-rezolvarea de „probleme” – cea mai importantă forţă motrice a integrării, datorită relevanţei sale practice.



VII. 1.2 Învăţământul primar

La clasele I-IV, conţinuturile aprobate sunt parcurse cu rigurozitate conform planificărilor. Acestea sunt fundamentate ştiinţific şi metodic, respectă particularităţile de vârstă şi individuale ale elevilor, ritmul de învăţare al acestora. Prin conţinuturile abordate sunt vizate obiectivele cadru şi de referinţă cuprinse în curriculum.

Predomină strategiile de tip euristic şi activ-participative. Metodele centrate pe elev facilitează învăţarea, stimulând dezvoltarea personală şi cooperarea socială. Contextele învăţării favorizează asumarea de roluri variate: rezolvatori de probleme, ascultători activi, parteneri.

Elevii sunt implicaţi în propria lor formare fiind învăţaţi cum să obţină informaţia, să o prelucreze şi să o aplice în situaţii diferite. Realizează abordări intra- şi interdisciplinare ce le permit valorificarea potenţialului intelectual şi creativ.

Metodele activ-participative utilizate în practica instructiv-educativă au permis elevului satisfacerea cerinţelor educaţionale prin efort personal şi în colaborare cu ceilalti colegi. Aceste metode stimulează interesul pentru cunoaştere, facilitează contactul cu realitatea înconjurătoare, sporind gradul de socializare a elevilor. În contextul educaţiei integrate, aceste metode stimulează şi dezvoltă învăţarea prin cooperare. Sunt favorizate, astfel, cunoaşterea reciprocă dintre elevi, înţelegerea şi acceptarea reciprocă, precum şi integrarea copiilor cu cerinţe educative speciale în colectivul şcolii.

Prin aplicarea metodelor de învăţare tradiţionale şi moderne s-a urmărit:



  • creşterea motivaţiei elevilor pentru activitatea de învăţare;

  • increderea în sine bazată pe acceptarea de sine;

  • atitudine pozitivă faţă de obiectele de studiu şi de conţinutul acestora;

  • relaţii mai bune între elevi, indiferent de apartenenţa etnică sau culturală, clasă socială, capacitate intelectuală sau fizică;

  • capacităţi sporite de a percepe o situaţie, un eveniment sau o serie de obiecte şi fenomene din perspectiva celuilalt;

  • confort psihic sporit, dezvoltarea capacităţii de adaptare la situaţii noi, creşterea capacităţii de efort.

Organizarea unor activităţi interactive au pus în relaţie obiectivele şi conţinuturile mai multor arii curriculare asigurându-se dezvoltarea de activităţi transcurriculare. Metodele pe care se recomandă să se pună accent sunt: învăţarea prin cooperare, prin joc, manipularea unor obiective, realizarea unor modele pentru a rezolva situaţii curente.

Interdisciplinaritatea se impune a fi abordată cu regularitate de către toate cadrele didactice de la învăţământul primar în vederea asigurarii transferului cunoştinţelor şi capacităţilor de la o arie curriculară la alta, atingerea obiectivelor tuturor ariilor curriculare într-un context integrat.



VII. 1.3. Limba şi literatura română.

1. Respectarea curriculumului obligatoriu şi calitatea C.D.Ş.

Aspecte pozitive

  • proiectarea didactică, planificarea materiei se realizează în conformitate cu programele şcolare în vigoare atât în ciclul gimnazial, cât şi în cel liceal, la lecţiile de limba şi literatura română şi la CDŞ;

  • în cadrul şedinţelor de cercuri metodice, tematica obligatorie cuprinde o activitate de analiză şi de prelucrare a conţinuturilor din programe.

Aspecte negative

  • se întâmplă ca disciplinele opţionale să fie transformate într-o prelungire a pregătirii elevilor pentru examene.


Calitatea predării


  • Aspecte pozitive:

  • profesorii stapanesc continuturile stiinţifice ,în cea mai mare măsură ;

  • gradul de stăpânire a conţinuturilor ştiinţifice cunoaşte un nivel bun, foarte bun, chiar excelent în unele cazuri, atât în ceea ce îi priveşte pe profesorii cu experienţă, cât şi pe cei tineri;

  • utilizarea eficientă a strategiilor didactice moderne în procesul instructiv-educativ;

  • predarea respectă în majoritatea cazurilor toate momentele lecţiei;

  • lecţia de limba română este în majoritatea cazurilor interactivă;

  • în general, se realizează o predare integrată a cunoştinţelor de limbă, de vocabular, de ortografie şi de literatură.




  • Aspecte negative

  • există profesori tentaţi să le transmită elevilor un volum exagerat de cunoştinţe, în detrimentul insistenţei asupra formării priceperilor şi a deprinderilor de muncă intelectuală ;

  • nu se realizează decât sporadic, lecţii în AEL;

  • se utilizează,uneori, metode moderne fără să se monitorizeze foarte exact timpul de lucru, fapt care duce la o atingere parţială a obiectivelor;

Calitatea evaluării

Aspecte pozitive:

  • Se utilizează metode diverse de evaluare, atât tradiţionale (teste, răspuns oral etc.),

cât şi alternative (proiecte, portofolii etc.);

  • Se respectă ritmicitatea notării; cel puţin o notă este rezultat al verificării temelor

pentru acasă, dar şi a răspunsurilor orale;

  • Testele sunt elaborate în conformitate cu programele şcolare în vigoare şi verifică

preponderent cunoştinţe fundamentale. Se realizează atât evaluare de proces, cât şi evaluare de produs ;

  • Testele respectă modelele oferite de către CNEE, fiind structurate gradual, pe niveluri succesive de dificultate şi de competenţe;

  • Timpul de lucru alocat rezolvărilor este în concordanţă cu gradul de dificultate al

itemilor ;

  • Diversitatea itemilor permite verificarea gradului de stăpânire a cunoştinţelor de bază din toate domeniile limbii şi ale literaturii. În mare măsură, itemii sunt corect elaboraţi ;

  • Nota care se trece în catalog reprezintă, în cazul celor mai mulţi profesori, rezultatul mai multor răspunsuri orale ale elevilor ;

  • Se respectă etica evaluării, încercându-se eliminarea factorilor subiectivi.

Aspecte negative

  • există tendinţa de a confunda evaluarea cu notarea şi de a se acorda o atenţie excesivă evaluării de produs, în detrimentul evaluării de proces;

  • probleme în evaluare întâmpină profesorii debutanţi sau cei cu vechime mică, pentru că, datorită nesiguranţei în evaluare, sunt tentaţi să îi diminueze ponderea sau chiar să o ignore ;

  • se constată un echilibru precar între evaluarea cunoştinţelor şi evaluarea competenţelor;

  • nu întotdeauna se respectă ritmicitatea notării .

VII. 1.4. Matematica.

Aspecte pozitive:

  • Planificările calendaristice sunt corecte, asigurând parcurgerea ritmică şi integrală a materiei;

  • Transmiterea cunoştinţelor s-a realizat în cuantumul prevăzut de programa şcolară;

  • În majoritatea cazurilor notarea se realizează ritmic, notele reflectă nivelul de achiziţii şi deprinderi ale elevilor;

  • Cadrele didactice calificate au pregătire de specialitate corespunzătoare, care asigurară suportul ştiinţific necesar lecţiilor;

  • Diversificarea instrumentelor de evaluare;

Aspecte negative:

  • Insuficienta stăpânire a conţinutului ştiinţific de către profesorii necalificaţi şi debutanţi;

  • Carenţele de natură metodico-pedagogică în cazul cadrelor didactice necalificate şi debutante;

  • Avizarea planificărilor de către directori/ şeful de catedră fără o verificare a respectării programei şcolare în vigoare ;

  • Slaba preocupare privind perfecţionarea în ceea ce priveşte metodica predării ;

  • Neglijarea elevilor care manifestă dezinteres faţă de învăţătură, sau care au lacune în pregătire;

  • Utilizarea excesivă a algoritmilor, aplicarea mecanică a formulelor şi regulilor de calcul;

  • Neadaptarea programelor la particularităţile colectivelor de elevi cu care lucrează;

  • Predomină lecţiile de tip transmitere de cunoştinţe, fapt datorat şi supraîncărcării programelor şcolare;

  • Integrarea mijloacelor moderne de instruire se face cu reticenţă;

  • Nevalorificarea temei pentru acasă în vederea formării deprinderilor de muncă independentă;

  • Predomină metodele de predare tradiţionale, integrarea mijloacelor moderne de instruire se face cu reticenţă;

  • Conducerile de şcoli nu au o preocupare constantă de monitorizare a activităţii la clasă a cadrelor didactice ( asistenţele la clasă se fac sporadic).


VII. 1.5. Biologie, Chimie, Fizica

Puncte tari

  • Majoritatea cadrelor didactice sunt calificate şi au grade didactice; planificările calendaristice/ proiectele de unităţi de învăţare sunt întocmite cu respectarea programelor şcolare în vigoare şi a metodologiei.

  • A crescut ponderea activităţilor de învăţare pe grupe şi s-au diversificat tipurile şi instrumentele de evaluare a performanţei elevilor.

  • Interesul pentru perfecţionarea metodică s-a materializat prin participarea unui număr mare de cadre didactice la diferite cursuri de formare / proiecte POSDRU (ex. Competenţe TIC în curriculum de specialitate, E-Chimie, Profesorul creator de soft educaţional, INSAM, E-Şcoala).

  • Majoritatea cadrelor didactice utilizează calculatorul în predare/ învăţare/ evaluare, ceea ce a condus la un spor de atractivitate a lecţiilor.

  • Optimizarea procesului de predare –învăţare-evaluare a fost sprijinită de ISJ prin activitatea de mentorat pentru profesorii debutanţi şi prin consilierea cadrelor didactice de către profesorii metodişti.

  • Disciplinele opţionale au contribuit la lărgirea culturii generale de specialitate a elevilor, la formarea unor valori şi atitudini legate de responsabilitatea faţă de mediu şi faţă de propria sănătate, ca şi la atingerea unor obiective ale educaţiei consumatorului.

Puncte slabe şi ameninţări:

  • numărul mare de catedre constituite pe două sau chiar trei şcoli; imposibilitatea de a constitui catedre titularizabile în majoritatea şcolilor din mediul rural

  • creşterea numărului de titulari de alte specialităţi care au în catedră ore de biologie/ chimie/ fizică;

  • formarea iniţială deficitară, îndeosebi sub aspect metodic, a absolvenţilor învăţământului superior

  • scăderea motivaţiei cadrelor didactice, din cauza nivelului scăzut al salarizării, a perspectivelor reduse de a se titulariza

  • slaba participare la activităţile metodice a cadrelor didactice titulare/ suplinitoare încadrate pe catedre mozaic; cadrele didactice necalificate/ titularii de altă specialitate elaborează puţine proiecte de lecţie

  • în unele situaţii, planificările sunt realizate după manual, nu după programă

  • favorizarea învăţării reproductive şi supraevaluarea elevilor, îndeosebi în mediul rural

  • neindividualizarea activităţii de pregătire pentru bacalaureat

VII. 1.6. Ştiinţe socio-umane, istorie

Pentru disciplinele socio-umane se menţine dificultatea asigurării, pentru toate catedrele, a unor profesori de specialitate capabili să acopere, la înalt nivel calitativ, întreaga diversitate a materiilor, din cauza necorelării dintre pregătirea la nivelul universităţilor şi necesităţile sistemului preuniversitar.

Deşi există un decalaj valoric semnificativ între profesorii cu vechime îndelungată la catedră şi tinerii absolvenţi încadraţi în sistemul de învăţământ, s-a urmărit ca, în predarea ştiinţelor socio-umane, să fie utilizate metode moderne de învăţare, astfel încât conţinuturile cu un sporit grad de abstractizare, cu risc sporit de a fi însuşite formal de către elevi, să devină accesibile prin abordarea deschisă a unor probleme reale, concrete, prin deplasarea accentului de pe informaţia abstractă pe analiza de text, pe dezbaterea unor situaţii de actualitate cu relevanţă socială şi umană concretă, pe argumentare, pe formare de opinii, pe declanşarea interesului pentru studiu individual.

Rezultatele obţinute la examenul de bacalaureat şi la olimpiada şcolară de profil au fost bune, la aceasta concurând şi faptul că elevii care au susţinut probe din disciplinele socio-umane au fost, în general, elevii pasionaţi de studiul acestor discipline, precum şi cei care au optat pentru aceste materii în perspectiva pregătirii lor pentru examenele de admitere în învăţământul superior.

Istoria ca disciplină de învăţământ şi-a menţinut locul în cadrul planului de învăţământ şi în lista probelor de la Bacalaureat. Din această perspectivă profesorii de istorie au pus accent pe pregătirea elevilor pentru susţinerea examenului menţionat. Pregătirea şi desfăşurarea activităţilor cu elevii s-au făcut pornindu-se de la obiectivele şi competenţele specificate, conţinuturile fiind selectate în funcţie de acestea. În acest sens, s-a urmărit diversificarea mijloacelor de învăţământ care să permită realizarea obiectivelor şi formarea competenţelor, manualul nemaifiind singurul mijloc de informare şi de realizare a lecţiilor. Eforturile profesorilor au vizat în principal înţelegerea fenomenelor istorice, înţelegere bazată pe surse diferite, pe dovezi istorice, pe argumente şi mai puţin pe înregistrarea de date şi fapte istorice. În desfăşurarea lecţiilor s-a încercat prezentarea obiectivă a faptelor, cu analiza argumentelor pro şi contra, evitându-se partizanatul, subiectivismul.

Dificultăţile sunt legate de încadrarea deficitară cu personal calificat, în special în şcolile din mediul rural, ceea ce implică un efort de adaptare a acestora care reduce eficienţa prestaţiei lor didactice. Pentru ridicarea nivelului calitativ al activităţii la clasă, aceşti profesori au fost consiliaţi de către profesorii cu experienţă şi de către colectivul de metodişti ai inspectoratului şcolar.

Cu toate dificultăţile menţionate, rezultatele obţinute de către elevi la examenele naţionale, la olimpiadele şi concursurile şcolare sunt mulţumitoare.
VII. 1.7. Geografie
Calitatea predării

Puncte tari

- creşte ponderea cadrelor didactice calificate şi a celor cu grade didactice superioare;

- foarte buna încadrare a catedrelor din mediul urban;

- a crescut ponderea personalului calificat din mediul rural, comparativ cu anii trecuţi;

- intrarea în sistem (anual) a unui număr constant de cadre calificate;

- participarea la diverse forme de perfecţionare;

- buna pregătire ştiinţifică şi pedagogică a marii majorităţi a profesorilor de geografie;

- deschidere la nou, la aplicarea celor mai moderne tehnici şi metode de lucru la clasă;

- participarea la cursuri de reconversie şi policalificare.

Puncte slabe

- numărul încă mare de şcoli fără cadre calificate;

- slaba pregătire teoretică şi metodică a unor cadre intrate în sistem;

- greutatea capacitării profesorilor calificaţi pe alte specialităţi de a participa activ la acţiunile metodice;

- greutatea/imposibilitatea titularizării în mediul rural (lipsa numărului necesar de ore pentru constituirea normelor didactice);

- reticenţă la inovare, creativitate.


VII.1.8. Religie
Calitatea predării

Aspecte pozitive

  • Majoritatea cadrelor didactice asistate au o prestaţie corespunzătoare, stăpânesc programa şi asigură calitate şi eficienţă activităţii pe care o prestează;

  • Există o bună pregătire iniţială şi perfecţionare pe parcurs, prin diverse forme de activitate (metodică, cursuri de perfecţionare), de asemenea, manifestându-se interes pentru participarea la activitatea de formare continuă şi cercetare ştiinţifică.

  • Crearea unui mediu educaţional atractiv, stimulativ, estetic, ce vizează incluziunea socială, interculturalitatea, cu sprijin şi din partea factorilor responsabili din comunitate;

  • Eficientizarea actului de predare –învăţare - evaluare prin utilizarea calculatorului (utilizarea de softuri procurate sau construite);

Aspecte negative

  • Carenţe în pregătirea iniţială a profesorilor tineri, debutanţi .


VII. 1.9. Limbi moderne
Predarea limbilor moderne se întemeiază pe modelul comunicativ-funcţional

adecvat particularităţilor de vârstă ale elevilor, urmând să le dezvolte acestora competenţe de

comunicare într-o limbă stăină, dar şi să-i motiveze în învăţare.

Statutul limbilor moderne într-o societate care tinde spre progres, deschidere şi

comunicare a impus adoptarea unui demers didactic apt să-i ofere elevului premisele pentru: stabilirea unor relaţii personale prin intermediul limbilor moderne studiate în şcoală;

cunoaşterea unor noi spaţii de cultură şi civizaţie, care să favorizeze o mai bună înţelegere şi apropiere interumană; construirea unui instrument de lucru necesar în formarea şi

perfecţionarea sa ulterioară.

La limbi moderne , obiectivele principale vizate au fost:

- înţelegerea şi aplicarea programelor şcolare revizuite în concordanţă cu prevederile Cadrului European Comun de Referinţă pentru accesibilizarea conţinuturilor intr-un context semnificativ şi dintr-o perspectivă marcând dimensiunile interdisciplinarităţii;

-adecvarea demersului didactic la realitatea şi specificul colectivelor de elevi;



  • înţelegerea modernităţii lecţiei în primul rând din perspectiva motivării demersului; (ateliere de lucru pentru cadre didactice necalificate si debutante si cadre didactice cu experienţa , in colaborare cu lectorii de la editurile Macmillan si Fisher. )

  • propunerea de forme noi şi eficiente în ceea ce priveşte perfecţionarea profesorilor, reconsiderându-se din perspective pragmatice activitatea la nivelul catedrei ( cursuri de calificare realizate cu formatori locali, prin intermediul CCD Tulcea );

  • reconsiderarea activităţilor de perfecţionare ale profesorilor de limbi străine (activităţi de formare continuă) prin implementarea unor noi orientări în abordarea curriculară, corelată cu resursele disponibile şi cu obiectivele noilor programe şcolare, în perspectiva formării şi dezvoltării competenţelor de comunicare;

Întreaga activitate a profesorilor ariei curriculare limbă şi comunicare, limbi moderne s-a raportat permanent la Cadrul European Comun de Referinţă , implicând redimensionarea metodologiei de predare, în funcţie de cerinţele reformei, motivate, în ultimă instanţă, prin asigurarea calităţii şi finalităţii practice a întregii activităţi.
Perspective şi tendinţe

- Constituirea unei baze de date actualizate privind resursele umane la limbi moderne (impreuna cu compartimentul resurse umane);



  • Îmbunătăţirea studiului limbilor moderne prin prezenţa vorbitorilor nativi in scoli;

  • Familiarizarea debutanţilor cu specificul predarii-invatarii-evaluarii la limbi moderne;

- Adecvarea ofertei educaţionale la limbi moderne în conformitate cu cererea de pe piaţa muncii europene;

- Deplasarea demersului educational de la prelegere şi lecţia obişnuită către activităţi activ-participative , bazate pe căutarea activă a informaţiei, învăţare activă (learning by doing ) şi pe folosirea mijloacelor de invăţământ complexe , învăţare prin proiecte , învăţare colaborativă, învăţarea prin soluţionarea de probleme , etc ;

- Dotarea bibliotecilor şi cabinetelor de limbi moderne ale şcolilor cu materiale audio-video moderne şi eficiente de predare-învăţare a limbilor moderne;

- Preocuparea pentru formarea continuă a profesorilor de limbi moderne



VII. 1.11. Educaţie fizică.
106 de cadre didactice (64 titulari, 18 suplinitori, 5 pensionari, 19 necalificaţi) au asigurat predarea de specialitate în învăţământul de masă acoperind 100 norme.

La clasele vocaţionale din cadrul Liceului Pedagogic predarea a fost efectuată de 3 cadre didactice titulare şi 1 suplinitor.

În urma inspecţiilor (de specialitate şi speciale) s-a constatat că majoritatea cadrelor didactice au întocmit documente şcolare corespunzătoare conform cerinţelor programelor de specialitate. Mijloacele şi metodele folosite în predare au fost adaptate obiectivelor/competenţelor propuse, au corespuns particularităţilor de vârstă ale elevilor, iar numărul repetărilor a asigurat, de regulă, o densitate motrică bună. Pe lângă activitatea de la clase, cadrele didactice au fost implicate în numeroase activităţi extracurriculare şi extraşcolare.

Putem aprecia că există preocupare pentru perfecţionare şi formarea continuă prin grade didactice, cercuri pedagogice şi participarea la cursuri de formare.

Dezvoltarea deprinderilor, priceperilor şi calităţilor motrice s-a realizat atât prin lecţiile din trunchiul comun cât şi prin cele 73 ore de C.D.Ş (16 unităţi şcolare, 19 cadre didactice) şi 29 ore de ansamblu sportiv (12 unităţi şcolare, 16 cadre didactice).

VII.2. Situaţia statistică la sfârşit de an.

VII. 2. Tabel 1. Situaţia statistică la sfârşitul anului şcolar 2011-2012



VII. 3. Rezultate şcolare la evaluarea naţională şi la examenele naţionale

VII.3.1 Evaluarea naţională 2010

Evaluarea Naţională pentru elevii claselor a VIII-a, sesiunea 2012 s-a desfăşurat în 46 centre de examen şi 4 centre de evaluare, iar 37 de şcoli au fost centre de comunicare.



a) Situaţii numerice

Au fost înscrişi 1765 de candidaţi din care s-au prezentat 1719 la limba şi literatura română şi 1713 la matematică. Dintre aceştia, după contestaţii, au promovat 76,91 %

de candidaţi la limba şi literatura română şi 42,21% la matematică .

Nu au fost candidaţi eliminaţi din examen.

Elevii din 5 localităţi din Delta Dunării: Pardina, Ceatalchioi, Partizani, Crisan si C.A Rosetti,unde efectivele de elevi erau sub 10 şi nu exista posibilitatea transmiterii în timp util a subiectelor, au fost aduşi la un Centru de examen din municipiul Tulcea respectiv la Centru de examen din Sulina.

Au fost constituite 4 Centre zonale de evaluare, la fiecare dintre ele fiind arondate în medie 440 de lucrari / disciplină.



  1. Situaţii numerice:



Situaţia statistică după contestaţii a fost următoarea:


DISCIPLINA

Număr de înscrişi

Număr de prezenţi

Număr de eliminaţi

Număr de elevi cu note între:

%

LB. ROMÂNĂ

1 - 2,99

3 - 4,99

5 - 6,99

7 - 9,99

10

NOTE PESTE 5

TOTAL

1765

1719

0

131

266

646

768

8

76,91%

Mediu urban:

827

800

0

14

62

224

374

7

90,5%

Mediu rural:

938

919

0

117

204

322

275

1

65,07%




DISCIPLINA

Număr de înscrişi

Număr de prezenţi

Număr de eliminaţi

Număr de elevi cu note între:

%

MATEMATICĂ

1 - 2,99

3 - 3,99

5 - 6,99

7 - 9,99

10

NOTE PESTE 5

TOTAL

1765

1713

0

504

686

353

336

24

42,21%

Mediu urban:

829

809

0

112

197

209

258

23

61,33%

Mediu rural:

946

914

0

392

289

154

78

1

25,49%




Număr de elevi înscrişi

Număr de elevi prezenţi

Număr de elevi eliminaţi

Număr de elevi neprezentaţi

Promovabilitate

Nr. elevi

%

Medii ≥5




LB. ROMÂNĂ 1719

din care REEVALUAŢI (823- 47,87 %)


-

49


Medii ≥5

Medii<5

76,91%


1322

397

1765


MATEMATICĂ

1713


-

52

723

990

42,21%

Au fost înregistrate 117 de cereri pentru recorectarea lucrărilor, 72 la limba şi literatura română şi 45 la matematică

La Centrele de Examen s-a constatat o implicare permanentă şi responsabilă a preşedinţilor de comisii în repartizarea sarcinilor, instruirea asistenţilor şi în asigurarea desfăşurării corecte a celor două probe scrise - limba şi literatura română, respectiv matematică
b) Situaţii deosebite

Comisia Judeţeană de organizare a Evaluării Naţionale a aprobat susţinerea probelor la domiciliu pentru elevul ADĂMIŢĂ Alin-Laurenţiu, de la şcoala Turcoia, judeţul Tulcea, în baza Horărârii nr. 540/2008 şi a certificatului de expertiză şi orientare şcolară/profesională nr. 115 din 21 octombrie 2008, care atestă orientarea elevului pentru învăţământ la domiciliul – ciclul gimnazial, precum şi a adeverinţei medicale nr. 1345/18-06-2012, care atestă imobilizarea la pat a elevului în perioada Evaluării Naţionale. Elevul este încadrat în gradul de handicap grav (deficienţă locomotorie, conform raportului de evaluare complexă nr. 211BEC/14-09-2011). Hotărârea Comisiei judeţene a fost adusă la cunoştinţa Comisiei Naţionale prin adresa ISJ Tulcea nr. 3678/21-06-012. Probele de examen s-au susţinut la domiciliul elevului, sub supravegherea a doi asistenţi.

În urma solicitării Colegiului Dobrogean „Spiru Haret” Tulcea, nr. 1375 din 27 iunie 2012, înregistrată cu nr. 3791/27-06-2012 la ISJ Tulcea, Comisia Judeţeană a aprobat ca eleva Belacurencu Mihaela să susţină proba de Matematică scris în spital. Această situaţie a fost adusă şi la cunoştinţa Comisiei Naţionale, prin adresa nr. 3678/21-06-2012. Elevei i s-au creat condiţii pentru susţinerea probei în spital, sub supravegherea a doi asistenţi.


Yüklə 3,1 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   8   9   10   11   12   13   14   15   ...   23




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin