Starea îNVĂŢĂMÂntului
Yüklə 3,1 Mb.
|
Parteneriate (activităţi, proiecte, burse internaţionale)
Oferta de programe a C.C.D. Tulcea a fost lansată în cadrul primei întâlniri de lucru cu responsabilii cu formarea şi dezvoltarea profesională a cadrelor didactice din şcoli. Ulterior, directorul instituţiei a prezentat-o atât în format electronic, cât şi tipărit şi directorilor unităţilor şcolare ale judeţului, la prima şedinţa organizată în cadrul I.S.J. Tulcea. Este postată pe site-ul www.ccdtulcea.ro, unde cadrele didactice interesate o pot vizualiza sau descărca. Compartimentul Programe a oferit şcolilor din judeţ, în mod constant, informaţii legate de calendarul de desfăşurare a cursurilor prin intermediul poştei electronice şi/sau telefonic. Pentru o mai bună informare a personalului didactic şi didactic auxiliar, au fost elaborate şi pliante, materiale publicitare în format tipărit, care au fost transmise în şcoli spre a fi expuse în cancelariile sau la avizierele din şcoli. În cadrul instituţiei există spaţii special amenajate care promovează întreaga activitate a instituţiei, inclusiv Oferta de formare.
În luna iunie 2012 a apărut nr. 2 al Revistei “Convorbiri Didactice”, revista CCD în format on-line, ce poate fi vizualizată pe site-ul instituţiei la adresa: http://www.ccdtulcea.ro/revista_on_line.htm. Noul număr al revistei are ca tematică “Inovaţie în educaţie” şi cuprinde 25 de articole scrise de cadre didactice din judeţul Tulcea. Toate informaţiile legate de activitatea C.C.D. au fost transmise permanent în şcoli prin poşta electronică şi prin intermediul site-ului www.ccdtulcea.ro, precum şi în cadrul şedinţelor operative desfăşurate periodic la I.S.J. prin participarea directorului instituţiei.
În anul şcolar 2011-2012 personalul angajat al instituţiei a participat la următoarele activități de dezvoltare profesională: - Conferinţa Naţională “eTwinning – Parteneriate educaţionale în Europa”, organizată de Centrul de Inovaţie în Educaţie în parteneriat cu Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, parte a Programului de învăţare pe tot parcursul vieţii al Comisiei Europene, Componenta Comenius – Sinaia, octombrie 2011 – a participat directorul CCD; - Conferinţa Naţională “Management Modern în Educaţie” organizată în cadrul proiectului “Tinerii împotriva Violenţei” – Braşov, octombrie 2011 – a participat un profesor metodist; - Consfătuirea cu directorii C.C.D – Cluj, octombrie 2011 – a participat directorul CCD; - Întâlnirea de lucru a grupului de formare din alternativa educaţională Step by Step – Bucureşti, decembrie 2011 – au participat doi profesori metodiști; - Întâlnirea de lucru din cadrul activităţii Pregătirea etapei 1 de pilotare a Borderoului electronic – Călimăneşti – Căciulata, decembrie 2011 - a participat directorul CCD; - Seminar/workshop desfășurat în Centrul Regional de Formare Continuă a Personalului din Învăţământul Preuniversitar (CRFP) Constanța - decembrie 2011 - au fost analizate şi dezbătute produsele elaborate în cadrul Proiectului ”Restructurarea sistemului de formare continuă a personalului din învăţământul preuniversitar prin generalizarea sistemului de credite profesionale transferabile, POSDRU ID 3777; au participat trei profesori metodiști și șapte cadre didactice din școlile județului Tulcea; - program de instruire pentru formatori, specialiști în Economie Socială, desfășurat în cadrul Proiectului POSDRU ”Ries – Rețeaua Incubatoarelor de Economie Socială - Abordare Strategică a Dezvoltării Resurselor Umane”, Bran-Rucăr, decembrie 2011- a participat un profesor metodist; - Curs de limba engleză, curs avizat M.E.C.T.S. din oferta CCD Tulcea, 25 noiembrie 2011 – 13 ianuarie 2012– au participat cinci angajaţi ai instituţiei, un profesor metodist a avut calitatea de formator; - Program de instruire pentru formatori în cadrul Proiectului POSDRU „Dezvoltarea competenţelor manageriale ale personalului didactic cu funcţii de conducere, îndrumare şi control din sistemul preuniversitar, în societatea cunoaşterii – OSCINT 2009”, ianuarie-februarie 2012 – a participat directorul instituţiei; - Conferinţa de închidere a Proiectului POSDRU “Competențe cheie TIC în curriculumul școlar” – Braşov, aprilie 2012 – a participat un profesor metodist; - Conferința Națională „Centre de Documentare si Informare în dinamica societății cunoașterii”- Sibiu, 21-22 mai 2012 – a participat bibliotecarul unităţii cu lucrarea: “Societetatea internatională şi CDI - loc de cultură, deschidere şi integrare”; - Conferinţa Naţională “Formarea continuă a profesorilor de limba română, engleză şi franceză în societatea cunoaşterii”- Poiana Braşov, 1 - 4 iunie 2012 - a participat directorul instituţiei şi trei formatori din judeţul Tulcea; - Programul de formare “Tehnologia Informaţiei Computerizate – nivel avansaţi”, program acreditat din oferta de formare CCD, 9 – 26 iunie 2012 – au participat patru profesori metodişti. VI.6. Parteneriatul cu comunitatea localăInspectoratul Şcolar şi o bună parte din unităţile şcolare tulcene au încheiat protocoale de colaborare, programe de parteneriat cu instituţii judeţene sau locale, în scopul implicării mai active a acestora din urmă în realităţile din viaţa şcolii, pentru sprijinirea derulării şi a finalizării unor proiecte pe diferite componente educaţionale Prin aceste protocoale şi programe şcoala tulceană si-a făcut cunoscută oferta sa de educaţie comunităţilor locale, devenind furnizor de servicii pe diferite domenii pentru cei interesaţi. Acorduri de parteneriate încheiate de Inspectoratul Şcolar Judeţean Tulcea cu alte instituţii/ONG/uri:
VII. ASPECTE/ DIMENSIUNI CALITATIVE ALE ÎNVĂŢĂMÂNTULUI VII. 1.Curriculum : continuitate şi calitate în programele de reformă curriculară VII.1.1. Ciclul preprimar Tendinţele de schimbare prefigurate de noul curriculum privind continuitatea şi calitatea în învăţământul preşcolar au vizat : Diversificarea strategiilor de predare-învăţare-evaluare, cu accent deosebit pe: -metodele activ-participative, au încurajat plasarea copilului în situaţia de a explora şi de a deveni independent; -situaţiile de învăţare, activităţile şi interacţiunile adultului cu copilul au ţinut cont de diferenţele individuale în ceea ce priveşte interesele, abilităţile şi capacităţile copilului; -în proiectarea activităţilor, s-a avut în vedre nivelul de dezvoltare al fiecărui copil, urmărind dezvoltarea stimei de sine şi sentimentului pozitiv faţă de învăţare; - predarea a luat în considerare experienţa de viaţă şi experienţa de învăţare a copilului, pentru o adaptare corespunzătoare a sarcinilor de învăţare; -jocul ca formă fundamentală de activitate în copilăria timpurie, formă de învăţare cu importanţă decisivă pentru dezvoltarea şi educaţia copilului, forma cea mai naturală de învăţare a constituit activitatea de bază în diferite momente ale zilei indiferent de tipul de program; -evaluarea a urmărit progresul copilului în raport cu el însuşi şi mai puţin raportarea la norme de grup (relative), progresul copilului a fost monitorizat cu atenţie, înregistrat, comunicat şi discutat cu părinţii (cu o anumită periodicitate). Amenajarea corespunzătoare a mediului educaţional a marcat dimensiunea interculturală, incluziunea socială şi a permis explorarea activă şi interacţiuni variate cu materialele, cu ceilalţi copii şi cu adultul (adulţii), punând accent pe dezvoltarea liberă a copilului Rolul familiei în aplicarea curriculum-ului a fost acela de partener prin participarea în luarea deciziilor legate de educaţia copiilor. Pe parcursul tuturor tipurilor de inspecţie s-a urmărit modul în care s-a realizat proiectarea şi derularea activităţilor integrate şi proiectelor tematice.În acest context s-au constatat o serie de particularităţi ale învăţării integrate agreate de copii, învăţare aplicată de cadrele didactice: - interacţiunea obiectelor de studiu; -relaţii între concepte, fenomene şi procese din domenii diferite; -corelarea rezultatelor învăţării cu situaţiile din viaţa cotidiană; -unităţile tematice, conceptele sau problemele ca principii organizatoare ale curriculumului; -flexibilitatea în gestionarea timpului şcolar şi în gruparea copiilor; -rezolvarea de „probleme” – cea mai importantă forţă motrice a integrării, datorită relevanţei sale practice. VII. 1.2 Învăţământul primar La clasele I-IV, conţinuturile aprobate sunt parcurse cu rigurozitate conform planificărilor. Acestea sunt fundamentate ştiinţific şi metodic, respectă particularităţile de vârstă şi individuale ale elevilor, ritmul de învăţare al acestora. Prin conţinuturile abordate sunt vizate obiectivele cadru şi de referinţă cuprinse în curriculum. Predomină strategiile de tip euristic şi activ-participative. Metodele centrate pe elev facilitează învăţarea, stimulând dezvoltarea personală şi cooperarea socială. Contextele învăţării favorizează asumarea de roluri variate: rezolvatori de probleme, ascultători activi, parteneri. Elevii sunt implicaţi în propria lor formare fiind învăţaţi cum să obţină informaţia, să o prelucreze şi să o aplice în situaţii diferite. Realizează abordări intra- şi interdisciplinare ce le permit valorificarea potenţialului intelectual şi creativ. Metodele activ-participative utilizate în practica instructiv-educativă au permis elevului satisfacerea cerinţelor educaţionale prin efort personal şi în colaborare cu ceilalti colegi. Aceste metode stimulează interesul pentru cunoaştere, facilitează contactul cu realitatea înconjurătoare, sporind gradul de socializare a elevilor. În contextul educaţiei integrate, aceste metode stimulează şi dezvoltă învăţarea prin cooperare. Sunt favorizate, astfel, cunoaşterea reciprocă dintre elevi, înţelegerea şi acceptarea reciprocă, precum şi integrarea copiilor cu cerinţe educative speciale în colectivul şcolii. Prin aplicarea metodelor de învăţare tradiţionale şi moderne s-a urmărit:
Organizarea unor activităţi interactive au pus în relaţie obiectivele şi conţinuturile mai multor arii curriculare asigurându-se dezvoltarea de activităţi transcurriculare. Metodele pe care se recomandă să se pună accent sunt: învăţarea prin cooperare, prin joc, manipularea unor obiective, realizarea unor modele pentru a rezolva situaţii curente. Interdisciplinaritatea se impune a fi abordată cu regularitate de către toate cadrele didactice de la învăţământul primar în vederea asigurarii transferului cunoştinţelor şi capacităţilor de la o arie curriculară la alta, atingerea obiectivelor tuturor ariilor curriculare într-un context integrat. VII. 1.3. Limba şi literatura română. 1. Respectarea curriculumului obligatoriu şi calitatea C.D.Ş. Aspecte pozitive
Aspecte negative
Calitatea predării
Calitatea evaluării Aspecte pozitive:
cât şi alternative (proiecte, portofolii etc.);
pentru acasă, dar şi a răspunsurilor orale;
preponderent cunoştinţe fundamentale. Se realizează atât evaluare de proces, cât şi evaluare de produs ;
itemilor ;
Aspecte negative
VII. 1.4. Matematica. Aspecte pozitive:
Aspecte negative:
VII. 1.5. Biologie, Chimie, Fizica Puncte tari
Puncte slabe şi ameninţări:
VII. 1.6. Ştiinţe socio-umane, istorie Pentru disciplinele socio-umane se menţine dificultatea asigurării, pentru toate catedrele, a unor profesori de specialitate capabili să acopere, la înalt nivel calitativ, întreaga diversitate a materiilor, din cauza necorelării dintre pregătirea la nivelul universităţilor şi necesităţile sistemului preuniversitar. Deşi există un decalaj valoric semnificativ între profesorii cu vechime îndelungată la catedră şi tinerii absolvenţi încadraţi în sistemul de învăţământ, s-a urmărit ca, în predarea ştiinţelor socio-umane, să fie utilizate metode moderne de învăţare, astfel încât conţinuturile cu un sporit grad de abstractizare, cu risc sporit de a fi însuşite formal de către elevi, să devină accesibile prin abordarea deschisă a unor probleme reale, concrete, prin deplasarea accentului de pe informaţia abstractă pe analiza de text, pe dezbaterea unor situaţii de actualitate cu relevanţă socială şi umană concretă, pe argumentare, pe formare de opinii, pe declanşarea interesului pentru studiu individual. Rezultatele obţinute la examenul de bacalaureat şi la olimpiada şcolară de profil au fost bune, la aceasta concurând şi faptul că elevii care au susţinut probe din disciplinele socio-umane au fost, în general, elevii pasionaţi de studiul acestor discipline, precum şi cei care au optat pentru aceste materii în perspectiva pregătirii lor pentru examenele de admitere în învăţământul superior. Istoria ca disciplină de învăţământ şi-a menţinut locul în cadrul planului de învăţământ şi în lista probelor de la Bacalaureat. Din această perspectivă profesorii de istorie au pus accent pe pregătirea elevilor pentru susţinerea examenului menţionat. Pregătirea şi desfăşurarea activităţilor cu elevii s-au făcut pornindu-se de la obiectivele şi competenţele specificate, conţinuturile fiind selectate în funcţie de acestea. În acest sens, s-a urmărit diversificarea mijloacelor de învăţământ care să permită realizarea obiectivelor şi formarea competenţelor, manualul nemaifiind singurul mijloc de informare şi de realizare a lecţiilor. Eforturile profesorilor au vizat în principal înţelegerea fenomenelor istorice, înţelegere bazată pe surse diferite, pe dovezi istorice, pe argumente şi mai puţin pe înregistrarea de date şi fapte istorice. În desfăşurarea lecţiilor s-a încercat prezentarea obiectivă a faptelor, cu analiza argumentelor pro şi contra, evitându-se partizanatul, subiectivismul. Dificultăţile sunt legate de încadrarea deficitară cu personal calificat, în special în şcolile din mediul rural, ceea ce implică un efort de adaptare a acestora care reduce eficienţa prestaţiei lor didactice. Pentru ridicarea nivelului calitativ al activităţii la clasă, aceşti profesori au fost consiliaţi de către profesorii cu experienţă şi de către colectivul de metodişti ai inspectoratului şcolar. Cu toate dificultăţile menţionate, rezultatele obţinute de către elevi la examenele naţionale, la olimpiadele şi concursurile şcolare sunt mulţumitoare.
- creşte ponderea cadrelor didactice calificate şi a celor cu grade didactice superioare; - foarte buna încadrare a catedrelor din mediul urban; - a crescut ponderea personalului calificat din mediul rural, comparativ cu anii trecuţi; - intrarea în sistem (anual) a unui număr constant de cadre calificate; - participarea la diverse forme de perfecţionare; - buna pregătire ştiinţifică şi pedagogică a marii majorităţi a profesorilor de geografie; - deschidere la nou, la aplicarea celor mai moderne tehnici şi metode de lucru la clasă; - participarea la cursuri de reconversie şi policalificare.
- numărul încă mare de şcoli fără cadre calificate; - slaba pregătire teoretică şi metodică a unor cadre intrate în sistem; - greutatea capacitării profesorilor calificaţi pe alte specialităţi de a participa activ la acţiunile metodice; - greutatea/imposibilitatea titularizării în mediul rural (lipsa numărului necesar de ore pentru constituirea normelor didactice); - reticenţă la inovare, creativitate. VII.1.8. Religie Calitatea predării Aspecte pozitive
Aspecte negative
VII. 1.9. Limbi moderne Predarea limbilor moderne se întemeiază pe modelul comunicativ-funcţional adecvat particularităţilor de vârstă ale elevilor, urmând să le dezvolte acestora competenţe de comunicare într-o limbă stăină, dar şi să-i motiveze în învăţare. Statutul limbilor moderne într-o societate care tinde spre progres, deschidere şi comunicare a impus adoptarea unui demers didactic apt să-i ofere elevului premisele pentru: stabilirea unor relaţii personale prin intermediul limbilor moderne studiate în şcoală; cunoaşterea unor noi spaţii de cultură şi civizaţie, care să favorizeze o mai bună înţelegere şi apropiere interumană; construirea unui instrument de lucru necesar în formarea şi perfecţionarea sa ulterioară. La limbi moderne , obiectivele principale vizate au fost: - înţelegerea şi aplicarea programelor şcolare revizuite în concordanţă cu prevederile Cadrului European Comun de Referinţă pentru accesibilizarea conţinuturilor intr-un context semnificativ şi dintr-o perspectivă marcând dimensiunile interdisciplinarităţii; -adecvarea demersului didactic la realitatea şi specificul colectivelor de elevi;
Întreaga activitate a profesorilor ariei curriculare limbă şi comunicare, limbi moderne s-a raportat permanent la Cadrul European Comun de Referinţă , implicând redimensionarea metodologiei de predare, în funcţie de cerinţele reformei, motivate, în ultimă instanţă, prin asigurarea calităţii şi finalităţii practice a întregii activităţi. Perspective şi tendinţe - Constituirea unei baze de date actualizate privind resursele umane la limbi moderne (impreuna cu compartimentul resurse umane);
- Adecvarea ofertei educaţionale la limbi moderne în conformitate cu cererea de pe piaţa muncii europene; - Deplasarea demersului educational de la prelegere şi lecţia obişnuită către activităţi activ-participative , bazate pe căutarea activă a informaţiei, învăţare activă (learning by doing ) şi pe folosirea mijloacelor de invăţământ complexe , învăţare prin proiecte , învăţare colaborativă, învăţarea prin soluţionarea de probleme , etc ; - Dotarea bibliotecilor şi cabinetelor de limbi moderne ale şcolilor cu materiale audio-video moderne şi eficiente de predare-învăţare a limbilor moderne; - Preocuparea pentru formarea continuă a profesorilor de limbi moderne VII. 1.11. Educaţie fizică. 106 de cadre didactice (64 titulari, 18 suplinitori, 5 pensionari, 19 necalificaţi) au asigurat predarea de specialitate în învăţământul de masă acoperind 100 norme. La clasele vocaţionale din cadrul Liceului Pedagogic predarea a fost efectuată de 3 cadre didactice titulare şi 1 suplinitor. În urma inspecţiilor (de specialitate şi speciale) s-a constatat că majoritatea cadrelor didactice au întocmit documente şcolare corespunzătoare conform cerinţelor programelor de specialitate. Mijloacele şi metodele folosite în predare au fost adaptate obiectivelor/competenţelor propuse, au corespuns particularităţilor de vârstă ale elevilor, iar numărul repetărilor a asigurat, de regulă, o densitate motrică bună. Pe lângă activitatea de la clase, cadrele didactice au fost implicate în numeroase activităţi extracurriculare şi extraşcolare. Putem aprecia că există preocupare pentru perfecţionare şi formarea continuă prin grade didactice, cercuri pedagogice şi participarea la cursuri de formare. Dezvoltarea deprinderilor, priceperilor şi calităţilor motrice s-a realizat atât prin lecţiile din trunchiul comun cât şi prin cele 73 ore de C.D.Ş (16 unităţi şcolare, 19 cadre didactice) şi 29 ore de ansamblu sportiv (12 unităţi şcolare, 16 cadre didactice).
Evaluarea Naţională pentru elevii claselor a VIII-a, sesiunea 2012 s-a desfăşurat în 46 centre de examen şi 4 centre de evaluare, iar 37 de şcoli au fost centre de comunicare. a) Situaţii numerice Au fost înscrişi 1765 de candidaţi din care s-au prezentat 1719 la limba şi literatura română şi 1713 la matematică. Dintre aceştia, după contestaţii, au promovat 76,91 % de candidaţi la limba şi literatura română şi 42,21% la matematică . Nu au fost candidaţi eliminaţi din examen. Elevii din 5 localităţi din Delta Dunării: Pardina, Ceatalchioi, Partizani, Crisan si C.A Rosetti,unde efectivele de elevi erau sub 10 şi nu exista posibilitatea transmiterii în timp util a subiectelor, au fost aduşi la un Centru de examen din municipiul Tulcea respectiv la Centru de examen din Sulina. Au fost constituite 4 Centre zonale de evaluare, la fiecare dintre ele fiind arondate în medie 440 de lucrari / disciplină.
Situaţia statistică după contestaţii a fost următoarea:
Au fost înregistrate 117 de cereri pentru recorectarea lucrărilor, 72 la limba şi literatura română şi 45 la matematică La Centrele de Examen s-a constatat o implicare permanentă şi responsabilă a preşedinţilor de comisii în repartizarea sarcinilor, instruirea asistenţilor şi în asigurarea desfăşurării corecte a celor două probe scrise - limba şi literatura română, respectiv matematică
Comisia Judeţeană de organizare a Evaluării Naţionale a aprobat susţinerea probelor la domiciliu pentru elevul ADĂMIŢĂ Alin-Laurenţiu, de la şcoala Turcoia, judeţul Tulcea, în baza Horărârii nr. 540/2008 şi a certificatului de expertiză şi orientare şcolară/profesională nr. 115 din 21 octombrie 2008, care atestă orientarea elevului pentru învăţământ la domiciliul – ciclul gimnazial, precum şi a adeverinţei medicale nr. 1345/18-06-2012, care atestă imobilizarea la pat a elevului în perioada Evaluării Naţionale. Elevul este încadrat în gradul de handicap grav (deficienţă locomotorie, conform raportului de evaluare complexă nr. 211BEC/14-09-2011). Hotărârea Comisiei judeţene a fost adusă la cunoştinţa Comisiei Naţionale prin adresa ISJ Tulcea nr. 3678/21-06-012. Probele de examen s-au susţinut la domiciliul elevului, sub supravegherea a doi asistenţi. În urma solicitării Colegiului Dobrogean „Spiru Haret” Tulcea, nr. 1375 din 27 iunie 2012, înregistrată cu nr. 3791/27-06-2012 la ISJ Tulcea, Comisia Judeţeană a aprobat ca eleva Belacurencu Mihaela să susţină proba de Matematică scris în spital. Această situaţie a fost adusă şi la cunoştinţa Comisiei Naţionale, prin adresa nr. 3678/21-06-2012. Elevei i s-au creat condiţii pentru susţinerea probei în spital, sub supravegherea a doi asistenţi.
Yüklə 3,1 Mb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
