Participarea cadrelor didactice la cursuri de perfecţionare.
Cadrele didactice care predau religia sunt permanent interesate de ridicarea nivelului de perfecţionare. Participă la cursuri de masterat, se înscriu la concursurile pentru obţinerea gradelor didactice, la universităţi din București, Constanta sau din ţară. Oferta cursurilor de perfecţionare desfăşurate de Casa Corpului Didactic din Tulcea, de ONG - uri sau Fundaţii culturale, a fost popularizată la Consfătuirile Judeţene şi Cercurile metodice de specialitate şi pe site-ul inspectorului de specialitate. Profesorii care predau disciplina religie au participat la numeroase cursuri de perfecţionare organizate de C.C.D. Tulcea sau ONG - uri specializate cu formarea profesională. Personal, am participat la cursuri de formare continuă:
“Competenţe cheie TIC în curriculum şcolar” desfăşurat la Călimăneşti, dobândind calitatea de formator, iar în perioada 24 martie – 9 aprilie ca formator prin C.C.D. Tulcea am pregătit o grupă de 22 de profesori de religie. Prin C.C.D. Tulcea am urmat programul de formare continuu „Management educaţional” cu durata de 110 ore şi finalizat cu acordarea a 30 de credite profesionale transferabile. Am dobândit calitatea de expert în managementul educaţional, în urma concursului organizat de MECTS conform metodologiei aferente.
Organizarea perfecţionării şi colaborărilor la nivel de cerc pedagogic sau catedre.
La nivelul judeţului Tulcea funcţionează 3 Cercuri metodice: Tulcea , Macin si Babadag
S-au reorganizat Cercurile metodice, astfel:
CERCUL METODIC TULCEA
Responsabil: Prof. Partebună Nicoleta, Şc. Al. Ciucurencu Tulcea
2. CERCUL METODIC MACIN
Responsabil : Prof. Diceanu Victoriţa Şc. Gh. Banea Măcin
3.CERCUL METODIC BABADAG
Responsabil: Prof. Iftode Petcu Mariana
Toţi profesorii manifestă o preocupare deosebită pentru continua formare şi perfecţionare a pregătirii metodice şi ştiinţifice, 5 dintre ei fiind metodişti, care vor efectua, în acest an şcolar, inspecţii pentru obţinerea gradelor didactice atunci când va fi cazul.
Au fost elaborate şi avizate programe proprii de opţionale, având în vedere interesele educaţionale ale elevilor şi ethosul local.
Şedinţele de Cerc metodic şi de catedră s-au desfăşurat conform graficului stabilit. Referatele prezentate au fost bine documentate şi interesante, informarea bibliografică s-a realizat cu prezentarea ultimelor apariţii în domeniu. Participarea profesorilor la aceste activităţi s-a făcut în proporţie de 85%.
Evaluarea şi monitorizarea activităţii suplinitorilor debutanţi precum şi stabilirea direcţiilor de consiliere, s-au realizat prin asistenţă la ore, verificarea documentelor de planificare, a portofoliilor profesorilor şi prin activitatea de mentorat.
PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR DE CERC ŞI DE CATEDRĂ 2011/2012
Nr.crt.
|
Luna
|
Activitatea
|
Tematica
|
Perioada
|
1.
|
septembrie
|
Consfătuire
|
Organizarea activităţii din noul an şcolar
|
23.09.2011
|
2.
|
octombrie
|
Cerc Pedagogic
|
Valorificarea străvechilor obiceiuri, tradiţii şi colinde ale romanilor - mijloc de educaţie religioasa a elevilor
|
21. 10.2011 Tulcea
22.10.2011 Macin
|
3.
|
noiembrie
|
12.11.2011 Babadag
|
4.
|
februarie
|
Cerc Pedagogic
|
Cai si metode de dezvoltare a competentelor de lectura prin folosirea textelor religioase
|
17.02.2012 Tulcea
18.02.2012 Macin
25.02.2012 Babadag
|
ARIA CURRICULARĂ: ARTE
-
Realizarea obiectivelor managementului /curriculum implementat
PUNCTE TARI
|
PUNCTE SLABE
|
-trecerea de la structuri de tip birocratic la structuri „de proiect” şi informare;
-promovarea stilurilor participative şi consultative prin dialoguri cu profesorii de specialitate în vederea obţinerii feed-back-lui;
-îmbunătăţirea capacităţii comunicaţionale şi informaţionale a I.S.J. prin: utilizarea tehnologiilor informaţionale şi dezvoltarea competenţelor de comunicare ale personalului didactic;
-furnizarea tuturor informaţiilor necesare în vederea eficientizării actului didactic specific învăţământului artistic;
-asigurarea unei diseminări eficiente a exemplelor de bună practică, a exemplelor de excelenţă şi a noilor instrumente de autoevaluare;
-existenta unor cadre didactice dornice de performanta si a unor elevi capabili de aceasta;
-numar mare de cadre didactice cu gradele I si II ;
-asumarea responsabilităţii comune pentru dezvoltarea şi optimizarea educaţiei artistice;
-promovabilitate mare a elevilor la examenele de bacalaureat, de atestare a competentelor profesionale.
|
-fluctuația cadrelor, mai ales datorată numărului mic de ore, ceea ce înseamnă imposibilitatea de a compune o catedră întreagă la fiecare unitate școlară;
-un număr mare de cadre didactice nu participă la activitățile organizate, datorită faptului că trebuie să absenteze câteva zile de la școală (din cauza transportului în Deltă, mai ales);
-numărul mare de cadre didactice necalificate, mai ales în mediul rural; unii profesori sunt titulari, dar calificați în alte domenii și primesc ore în completare sau suplimentare; ei nu participă la activitățile organizate pentru aria -curriculară Arte;
-implicarea slabă a unor cadre didactice în activitatea de perfecționare (în învățământul vocațional, profesorii cer aplicații practice în specialitate, dar numărul mic de potențiali cursanți, alături de numărul mare de specialități, împiedică realizarea acestei dorințe;
-numărul tot mai scăzut de profesori care organizează și conduc ansambluri vocale, corale;
-a scăzut numărul elevilor (impactul se observă în învățământul de masă, dar, mai ales, în cel vocațional);
-sunt unități școlare care beneficiază de o slabă preocupare/implicare a managerilor;
- în facultăile de profil sunt prevăzute foarte puţine ore pentru metodică/didactică, practica pedagogică, asistenţă la ore şi realizarea de lecţii de probă.
|
OPORTUNITĂŢI
|
AMENINŢĂRI
|
-dorinţa unor manageri de şcoli de a avea formaţii reprezentative (cor, grup vocal/instrumental, ansambluri folclorice etc.;
-experienţă în domeniul artistic vocational, personal calificat și o bază materială valoroasă (instrumente muzicale, săli de clasă).
|
-existenţa unei jumătăţi de oră pentru Ed. muzicală/Ed. plastică la clasa a VIII-a poate însemna dispariţia acestei discipline din trunchiul comun;
-faptul că în sistemul vocaţional se lucrează individual sau pe grupe, la multe discipline de specialitate, implică costuri considerabile.
|
B. Oferta curriculară - curriculum la decizia şcolii - tipuri, diversitate, raportări la trunchiul comun, grad deeficienţă
Prezentarea opţionalelor:
-
în învăţământul de masă se studiază mai puţin discipline opţionale din aria curriculara Arte, dar sunt aprobate cercuri la nivelul unităţilor de invăţământ. Unele dintre acestea au activitate deosebită, elevii participând la concerte, spectacole ocazionale, expoziţii sau concursuri.
-
învăţământul vocaţional: disciplinele opţionale de la aria curriculara ARTE vin să completeze pregătirea de specialitate a elevilor. Ele se studiază începând din clasa a III-a şi ajung până în clasa a VIII-a, astfel:
Nr.crt.
|
Specialitatea
|
Denumirea
opţionalului
|
Tipul opţionalului
|
Cls
|
Autor (calificat/necalificat)
|
1
|
MUZICA
|
Ansamblul instrumental - Estudiantina
|
Integrat
|
III-IV
|
prof. Lupu Oana
|
2
|
TEATRU
|
Artă teatrală
|
Disciplină nouă
|
VII A
|
prof. Dore Ion - calificat
|
3
|
TEATRU
|
Artă teatrală
|
Disciplină nouă
|
VIII A
|
prof. Dore Ion - calificat
|
4
|
ARTE PLASTICE
|
Jocuri, forme si culori
|
Disciplina noua
|
I
|
prof. Oancea Traian - calificat
|
5
|
ARTE - teatru
|
Teatru pentru copii
|
Disciplina noua
|
III
|
Inv. Gheorghe Maria
|
În total, o disciplină la specialitatea MUZICA, două la TEATRU şi două la ARTE PLASTICE. Ele sunt propuse şi desfăşurate de cadre didactice calificate şi reprezintă discipline integrate (1) sau discipline noi (4):
Opţional de
aprofundare
|
Opţional de
extindere
|
Opţional ca disciplină nouă
|
Opţional
integrat
|
Total
|
-
|
-
|
4
|
1
|
5
|
Elevii participă cu plăcere la aceste ore, rezultatul fiind că aici ei işi pot manifesta mai bine creativitatea, interesele artistice, abilităţile de a lucra in echipă şi pot realiza proiecte pluri şi interdisciplinare.
C. Calitatea activităţii cadrelor didactice asistate
Am constatat că, în general, există concordanţă între planificarea semestrială şi conţinutul unităţii de invăţare la profesorii asistaţi.
În învăţământul de masă, numărul mare de profesori necalificaţi este o problemă ce necesită monitorizare, îndrumare şi realizarea de cursuri de iniţiere/specializare în domeniul Muzică sau Arte plastice. Cadrele didactice calificate sprijină activitatea colegilor şi îi ajută cu suport logistic, sfaturi, îndrumări.
Relatia stabilită intre profesorul de instrument şi elevii săi, cu care are privilegiul de a lucra individual, este una benefică actului interpretativ, fiind bazată pe cunoaşterea capacităţilor intelectuale, psihice, fizice şi emoţionale. Acest fapt are o deosebită importanţă în alegerea unui repertoriu instrumental in concordanţă cu aceste calităţi, precum şi modul de a deschide alte posibilităţi de exprimare ale elevilor prin abordarea unor piese în consens cu personalitatea lor
Activităţile au avut ca suport, proiecte didactice intocmite în concordanţă cu obiectivele de referinţă enunţate. In multe cazuri, profesorii susţineau execuţia muzicala a elevilor cu ajutorul unui instrument muzical (chitara,clarinet), creându-se astfel premisele unui auz armonic al elevilor.
Profesorii de la secţia Arte plastice, în cea mai mare parte cadre didactice cu bogată şi valoroasă experienţă, au organizat şi desfăşurat lecţii pline de substanţă, au creat cadrul dezvoltării aptitudinilor şi creativităţii elevilor lor.
D. Nivelul atingerii standardelor educaţionale de către elevi
In general, elevii de la şcolile inspectate au atins standardele cerute de obiectivele - cadru ale claselor respective. Ei şi-au insuşit şi utilizează elementele de limbaj specifice, au realizat interpretări muzicale -instrumentale şi vocale - cerute de solfegiile sau piesele abordate.
Auditiile muzicale efectuate de către profesori sau pe suport electronic au contribuit la dezvoltarea capacităţii de receptare a muzicii şi de formare a unei culturi muzicale/artistice solide. Este nevoie ca ele să existe obligatoriu în fiecare oră de curs.
Redarea sensibilă a pieselor abordate la ora de instrument, construcţia formală, armonică, stilistică şi nu în ultimul rând, rezolvarea problemelor de ordin tehnic, au un impact major asupra gândirii, imaginaţiei creative, a sensibilităţii viitorilor interpreţi.
Poate că cel mai important rol in formarea acestor elevi îl are răbdarea cu care sunt obişnuiţi să şlefuiasca fiecare amănunt al textului muzical şi respectul absolut faţă de acesta.
Tinerii artişti plastici învaţă să preţuiască atât munca individuală, cat şi pe cea în echipă şi reuşesc să se pună în valoare în ambele cazuri. În afara activităţii de creaţie propriu-zisă, ei sunt cooptaţi în munca de pregătire a unei expoziţii, a unui eveniment, activitate ce îi familiarizează cu elemente ale managementului artistic.
E. Aspecte al procesului de evaluare: curentă, secvenţială şi la final de semestru – rezultate şcolare la disciplina analizată, mai ales dacă reprezintă o proba la examenele naţionale
Procesul de evaluare la disciplinele vocaţionale are un caracter aparte, cele teoretice se încadrează în procesul general de evaluare, se face ritmic şi survine la finalul unităţilor de învăţare. La disciplinele de interpretare artistică (muzica-plastică-teatru), acesta are loc atât curent, ca sondaj al progresului elevilor, cât şi la finalul procesului de asimilare şi prezentare în public a materialului studiat, fie in audiţii de clasă, concerte, spectacole şi recitaluri, realizarea unei lucrări de arta plastică finalizată la clasă, în expoziţii sau spectacole de teatru.
In afara acestora, există verificarile semestriale şi examenul de sfârşit de an. la care absolut toti elevii care studiază un instrument principal, secundar sau ansamblu de muzică de cameră-coral-orchestral sunt testaţi de către comisii stabilite de catre şefii de comisii metodice, media notelor membrilor comisiilor fiind definitivă. Examenele sunt susţinute şi de elevii de la Arte plastice şi Arta actorulu
In invăţământul vocaţional, un eficient mijloc de evaluare este participarea la concursuri. Elevii, dar şi profesorii, pot realiza comparaţii, îşi imbunătăţesc repertoriul, işi perfecţioneaza stilul interpretativ.
În perioada 9-10 martie, la Slobozia s-a desfăşurat etapa zonală a OLIMPIADEI NAŢIONALE DE INTERPRETARE INSTRUMENTALĂ, concurs organizat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi deschis elevilor din clasele III-VIII care studiază în şcolile şi liceele de artă.
Liceul de Artă „George Georgescu” Tulcea a fost reprezentat de 16 elevi (nr. maxim admis de regulamentul de desfăşurare). Toţi participanţii au obţinut premii şi menţiuni,dar, din păcate, niciunul nu a realizat calificarea la faza naţională, ceea ce constituia obiectivul principal al acestei etape a concursului.
Iată câteva dintre cele mai importante rezultate pentru specialitatea MUZICĂ:
Numele si prenumele elevului/grupului de elevi si clasa
|
Profesor indrumator
|
CONCURSUL
|
Etapa
|
Pre-miul
|
Na-țio-nală
|
Inter-naţio-nală
|
Radu Florena XI
|
Micula Monica
|
Miniatura romantică
|
|
X
|
I
|
Sanda Lorena IX
|
Micula Monica
|
Miniatura romantică
|
|
X
|
I
|
Sanda Lorena IX
|
Micula Monica
|
Crai Nou
|
X
|
|
II
|
Radu Florena XI
|
Micula Monica
|
Victor Giuleanu
|
X
|
|
I
|
Sanda Lorena IX
|
Micula Monica
|
Victor Giuleanu
|
X
|
|
I
|
Micică Adrian VII
|
Chiriţă Ştefan
|
Tinere talente
|
X
|
|
I
|
Tincu Alexandru VIII
|
Chiriţă Ştefan
|
Tinere talente
|
X
|
|
II
|
Tudor Decian VII
|
Chiriţă Ştefan
|
Tinere talente
|
X
|
|
III
|
Dorobanţu Mihail VIII
|
Chiriţă Ştefan
|
Tinere talente
|
X
|
|
M
|
Cvartetul Armonia
|
Chiriţă Ştefan
|
Concursul Naţional de Muzică pentru Formaţiile Instrumentale, Corale şi Solişti Vocali
|
X
|
|
I
|
Sanda Lorena IX
|
Micula Monica
|
,,George Georgescu’’
|
|
X
|
I
|
Radu Florena XI
|
Micula Monica
|
,,George Georgescu’’
|
|
X
|
I
|
Mihai Cristian XII
|
Tărcatu Emil
|
,,George Georgescu’’
|
|
X
|
II
|
Mocăniţă Laura IX
|
Nichifor Georgeta
|
Feativalul Natalia Şerbănescu
|
X
|
|
III
|
Valentino Tudor III
|
Rodica Răican
|
“Miniatura Romantică” Galati
|
|
X
|
M
|
Duduca Irina V
|
Rodica Răican
|
“George Georgescu” Tulcea
|
|
X
|
M
|
Ion-Preda Dănuţ IX
|
C.Stepanschi
|
“George Georgescu” Tulcea
|
|
X
|
M
|
Mihailov Vlăduţ II
|
Svetlana Doroş
|
“Ionel Perlea” Slobozia
|
X
|
|
III
|
Prisada Radu IX
|
Roxana Sava
|
“Piano Artis” Iasi
|
X
|
|
III
|
Niculache Alcmena III
|
Roxana Sava
|
“Piano Artis” Iasi
|
X
|
|
II
|
Gheba Ana Elena IV
|
C. Stepanschi
|
“George Georgescu” Tulcea
|
|
X
|
II
|
Duduca Irina V
|
Rodica Răican
|
“Miniatura Romantică” Galati
|
|
X
|
II
|
Colesnic Teodora I
|
C. Stepanschi
|
“Ionel Perlea” Slobozia
|
X
|
|
I
|
Niculache Alcmena III
|
Roxana Sava
|
“George Georgescu” Tulcea
|
|
X
|
I
|
Gheba Ana Elena IV
|
C.Stepanschi
|
“Ionel Perlea” Slobozia
|
X
|
|
I
|
Prisada Radu IX
|
Roxana Sava
|
“George Georgescu” Tulcea
|
|
X
|
I
|
Prisada Radu IX
|
Roxana Sava
|
“Internet Music Competition” Serbia
|
|
X
|
I
|
Popovici Emilia IA
|
Teodorof Eliza
|
“Ionel Perlea” Slobozia’’
|
X
|
|
I
|
Busurca Maria V
Popa Lidia VI
Stoian EmanuelaVIII
|
Lupu Maria
|
“Ionel Perlea” Slobozia’’
|
X
|
|
I
|
Dorobantu Stefan V
|
Chirita Lacramioara
|
“Ionel Perlea” Slobozia’’
|
X
|
|
I
|
Fucigiu Alexia IA
|
Chirita Lacramioara
|
“Ionel Perlea” Slobozia’’
|
X
|
|
II
|
Ungureanu Amalia I Stoian Bianca VIII
|
Lupu Maria
|
“Ionel Perlea” Slobozia’’
|
X
|
|
II
|
Prisada Radu IX
|
Roxana Sava
|
“Internet Music Competition” Serbia
|
|
X
|
I
|
Popovici Emilia IA
|
Teodorof Eliza
|
“Ionel Perlea” Slobozia’’
|
X
|
|
I
|
Busurca Maria V
Popa Lidia VI
Stoian EmanuelaVIII
|
Lupu Maria
|
“Ionel Perlea” Slobozia’’
|
X
|
|
I
|
Dorobantu Stefan V
|
Chirita Lacramioara
|
“Ionel Perlea” Slobozia’’
|
X
|
|
I
|
Fucigiu Alexia IA
|
Chirita Lacramioara
|
“Ionel Perlea” Slobozia’’
|
X
|
|
II
|
Ungureanu Amalia I Stoian Bianca VIII
|
Lupu Maria
|
“Ionel Perlea” Slobozia’’
|
X
|
|
II
|
Dostları ilə paylaş: |