Teaching Individuals with Developmental Delays: Basic Intervention Techniques Dr. O. Ivar Lovaas

Arii de dificultate

Unii elevi nu sunt capabili sa tina mingea odata ce este aruncata spre ei, si incearca sa compenseze prin utilizarea bratelor si nu a mainilor. Exercitii pregatitoare pot fi utilizate, pentru a remedia problema. Incepeti cu un adult care tine mingea, in timp ce celalalt adult il prompteaza pe elev sa traga mingea din mainile adultului. (SD este “ia mingea” sau “trage”). Astfel, elevul invata sa-si foloseasca mainile pentru a apuca mingea. Dupa ce elevul exerseaza tragerea mingii din mainile educatorului, reintroduceti prinderea si utilizati un prompter fizic complet. Pe masura ce elevul devine mai iscusit la prinderea mingii cu mainile, estompati prompterul si cresteti distanta intre educator si elev.

Daca elevul continua sa intampine dificultati in prindrea mingii, incercati sa folositi un balon mare in loc de o minge gonflabila. Un balon ar trebui sa fie mai usor de prins de catre elev, deoarece sta in aer mai mult decat o minge. Astfel, elevul va avea la dispozitie perioade mai lungi de timp in care sa se pregateasca sa prinda balonul.

Dat fiind faptul ca elevii difera mult in abilitatile lor motorii grosiere, achizitia aptitudinilor de joc cu mingea va fi mai dificila pentru unii elevi decat alte achizitii. Similar, in timp ce unii elevi arata un interes imediat in jocul cu mingea, altii reactioneaza indiferent. Insa, asigurand recompense ample si prompting adecvat, cei mai multi elevi invata sa le placa jocul cu mingea.

Jocuri pentru prescolari

Inainte de a incepe sa il invatati jocuri simple pentru prescolari, elevul trebuie sa fi invatat o varietate de comportamente in: imitatia non-verbala (de ex, sa se ridice, sa-si lipeasca picioarele, sa-si atinga capul, sa bata din palme, sa sara) si comenzi receptive simple (de ex, “ridica-te”, “bate din palme”). Este important ca elevul sa fi invatat anterior comenzi si actiuni imitative care necesita deplasarea de jur imprejurul camerei, pe langa cele efectuate in timp ce sta pe scaun. Deoarece majoritatea jocurilor pentru prescolari necesita un format circular, elevul trebuie sa fie capabil sa stea jos pe podea cu un grup de oameni pentru cel putin 1 minut. Este de ajutor, dar nu necesar ca elevul sa aiba unele abilitati verbale (de ex, imitare verbala, denumirea expresiva a obiectelor). Daca elevul nu vorbeste, totusi este capabil sa participe, executand unele actiuni.

Elevul poate fi invatat oricare din numeroasele jocuri pentru prescolari, si cantece cu actiune (de ex, Itsy Bitsy Spider). Tineti minte ca, la fel ca orice alte aptitudini de joc, unii elevi pot sa nu fie atrasi de aceste jocuri si cantece; insa unora le pot placea proprietatile auto-stimulatorii ale unor cantece cum ar fi Itsy Bitsy Spider. Este important ca fiecare din grup sa il recompenseze entuziast pe elev pentru ca se joaca sau canta, facand cat pot de mult ca experientele sa fie amuzante.

Cartoful Fierbinte

Utilizam ca ilustrare jocul Cartoful Fierbinte, deoarece acest joc este relativ usor de invatat si aptitudinile implicate sunt simple si relativ usor de promptat. Daca elevul are o capacitate verbala limitata sau nu este capabil sa imite cuvinte sau sunete, aceasta sectiune poate fi invatata eliminand componenta verbala.

Inainte de a incepe, trebuie gasit un obiect care sa serveasca drept cartof fierbinte. Nu este necesar sa utilizati un cartof adevarat, e de preferat sa folositi un obiect care este mai moale si mai usor decat un cartof (de ex, o minge mica). Un obiect mai usor va fi mai simplu de inmanat de catre elev, si nimeni din joc nu va fi ranit, daca obiectul este aruncat din greseala prea viguros.

Cel putin trei oameni (elevul, un educator si o alta persoana) sunt necesare pentru a incepe invatatul acestui joc. Insa un grup de cinci sau sase este ideal. In viitor, fratii sau alti indivizi pot fi inclusi in grup, insa doar adultii care au experienta in a-l invata trebuie sa participe la inceput.

• 
  Pasul 1
  

Elevul si alti participanti vor sta pe podea in cerc. Un adult va fi desemnat educator si va conduce jocul. Elevul va sta langa educator, in dreapta acestuia, fiind ultimul caruia ii vine randul in cerc. Persoana din partea cealalta a elevului va functiona ca prompter.

• 
  Pasul 2
  

Educatorul da comanda SD (“Cartof fierbinte”) si paseaza obiectul care reprezinta cartoful in directia acelor de ceasornic. Primind obiectul, cea de-a doua persoana spune “cartof fierbinte” si trece obiectul urmatoarei persoane din cerc, si asa mai departe. Cand este randul elevului sa-i fie dat cartoful, poate fi nevoie ca persoana-prompter sa-l asiste pe elev pentru a raspunde corect. Daca este necesar, prompterul va da SD (“cartof Fierbinte”) si il va ajuta fizic pe elev sa prinda “cartoful” si sa-l dea educatorului. Daca elevul nu raspunde corect, dati un SD cu care este familiarizat (“prinde”) si promptati fizic pentru a raspunde corect. Gradat, estompati toti prompterii.

• 
  Pasul 3
  

Repetati pasii 1 si 2 pana cand elevul este capabil sa dea mai departe cartoful fara asistenta. Treptat, cresteti viteza cu care cartoful este pasat, pana cand elevul invata sa azvarle repede cartoful, dupa ce il primeste. De asemenea, variati localizarea elevului in cerc, astfel incat sa nu primeasca intotdeauna ultimul cartoful.

Jocuri suplimentare pentru prescolari pot fi invatate urmand pasii similari cu cei descrisi mai sus. Simplificati diferitele componente ale jocului atat cat este necesar pentru a-l pastra pe elev plin de succes. Odata ce jocurile elementare au fost invatate, vor fi introduse jocuri mai dificile.

Cantatul de cantece cu activitate

Majoritatii elevilor le place sa cante cantece, ceea ce este util atunci cand faceti pregatirea pentru gradinita. Ca si in cazul jocurilor, elevul nu trebuie sa poata vorbi pentru a participa la cantecele cu actiune. Daca elevul este incapabil sa cante impreuna cu grupul, el poate participa efectuand actiunile adecvate. Cantecele cu activitate pot fi invatate intr-un setting de “unu la unu” (educator si elev) sau intr-un format circular. Toti participantii vor canta cantecele si vor executa comportamentele care corespund versurilor.

Pentru a-l pastra pe elev plin de succes, unele dintre actiuni vor trebui simplificate sau trebuie incetinit ritmul cantecului. Daca in orice moment elevul nu va imita comportamentele sau se opreste din cantat, dati-i o comanda receptiva (de ex, “bate din palme” sau “canta”) sau promptati-l sa va imite actiunile (de ex, spuneti “fa asa”, in momentul in care dv modelati o actiune). Asa cum stiti, cuvintele cantecelor indica diferite comportamente. Urmeaza cuvintele de la cateva dintre cele mai populare cantece cu actiune.

Nota traducatorului: este vorba de cantece pentru prescolari, specifice culturii americane. In Romania puteti folosi “Bate vantul frunzele / se-nvartesc moristile”, ori “Am pierdut o batistuta”.

Observati proprietatile auto-stimulatoare ale actiunilor exprimate in rime - “Bate”, “invarteste” etc. sau repetitii de cuvinte – “jur –imprejur”. O descriere potrivita pentru aceste comportamente social acceptate si cu valoare de auto-recompensa ar fi termenul de “ecolalie editata”.

Partea a II-a
CAPITOLUL 20
Arte si meserii
Cele sase sectiuni ale Programului de Arte si Meserii prezentate in acest capitol intentioneaza sa-i ajute pe elevii cu intarzieri in dezvoltare sa se adapteze la mediile prescolare si care preced gradinita, precum si sa-i ajute sa se angajeze in comportamente de joc adecvate social din domeniul artelor si meseriilor in timpul liber. Portiunile programului care constituie acest capitol sunt prezentate in urmatoarea ordine: (1) constructia cu caramizi Lego, (2) desenul, (3) decupajul cu foarfeca, (4) lipitul, (5) pictatul, (6) caligrafia. Fiecare portiune consta din una sau mai multe faze, si fiecare portiune si faza din cadrul programului este expusa in ordinea dificultatii aparente.

Anumite portiuni din Programul de Arte si Meserii pot fi introduse in stagiile de inceput ale tratamentului, prin, de exemplu, invatarea de a imita constructia unui simplu turn de cuburi ca extensie a Programului de Imitare Non-Verbala. Pe masura ce elevul progreseaza in tratament, diferite portiuni din Programul de Arte si Meserii adecvate nivelului de aptitudini al elevului pot fi continuate in invatarea unor programe cum ar fi Programul Prepozitiilor (cap.27) si Programul de Scris – Citit (cap.29). Astfel, desi a-l invata pe elev sa construiasca cu Lego este ceva elementar si poate fi atins foarte devreme in terapie, a-l invata pe un elev sa-si scrie propriul nume (vezi cap.29) este relativ dificil si ar fi cel mai bine de introdus dupa ce elevul a progresat semnificativ in Potrivire si Sortare (cap.12), Imitatie Non-Verbala (cap. 13) si Limbaj Receptiv (cap. 15, 17 si 18).

Date fiind diferentele individuale importante intre elevi, trebuie sa fiti sensibil nu doar la variatiile unui anume elev in rata invatarii, ci si la variabilitatea pe care un elev o poate demonstra de-a lungul si in cadrul anumitor tipuri de program. De ex, in acest program, elevul poate excela la constructiile cu cuburi si la pictat, dar sa intampine dificultati considerabile la desenat si la decupat. Data fiind o astfel de complexitate, sfatul nostru este de a lucra in echipa cu alti educatori si de a cere si a fi deschisi la feed-back privind acest program, dar si toate celelalte programe din acest manual.
Constructia cu caramizi de tip Lego

Nota traducatorului: am folosit denumirea de piese Lego pentru “caramizile” de plastic colorat care se asambleaza, aceasta fiind denumirea incetatenita in pedagogia speciala din Romania.

Celor mai multi prescolari le place sa construiasca cu Lego singuri sau in interactiune cu altii. Copiii mai mici de obicei ingramadesc piesele de Lego, in timp ce copiii mai mari construiesc structuri complexe cum ar fi case, castele, poduri si labirinturi. Copiii obisnuiti adesea imita miscarile altora cand construiesc cu Lego si isi impartasesc unii altora cum si ce construiesc. Multi elevi cu intarzieri in dezvoltare invata sa devina astfel de constructori ardenti de Lego, iar unii invata sa construiasca structuri intricate si complexe. Altii pot gasi jocul cu Lego mai putin atractiv (ca recompensa) la inceput, dar merita o sansa cinstita de a descoperi daca vor invata sa le placa aceasta activitate in timp.

Constructia de Lego este o sarcina relativ usoara pentru educator de predat si pentru elev de invatat. Ea reprezinta o oportunitate pentru elev de a generaliza aptitudinile de potrivire si de imitatie non-verbala in aria jocului, in timp ce invata sa participe la stimuli vizuali tot mai complecsi. Printr-o sporire a concentrarii atentiei, elevul achizitioneaza aptitudini de creativitate si de rezolvare a problemelor. In plus, constructia de Lego este o facilitare ideala a vorbirii de tip conversatie intre elevi, educatori si alti copii.

Constructia de Lego trebuie initial invatata la masa, pentru ca este mai usor de structurat sarcinile la masa decat pe podea, dat fiind faptul ca settingul de masa – scaun asigura mai mult control asupra comportamentului elevului si, astfel, asupra achizitionarii de noi aptitudini. Puteti extinde constructia de Lego pe podea dupa ce elevul devine priceput la constructia pe masa. Incercari de constructii de Lego pot fi efectuate eficient prin plasarea unei galeti care contine piesele pe un scaun langa masa, facilitand plasarea rapida a pieselor pe masa dupa nevoie.

In alegera stimulilor de inceput, retineti ca elevul poate avea mai putin succes in stadiile incipiente ale constructiei de Lego daca toate piesele utilizate sunt identice din punct de vedere al culorii, marimii si formei. De aceea, va trebui sa utilizati stimuli cum ar fi Tootsies Toys 100 Blocks, care sunt de diferite culori, marimi si forme. Tootsies Toys 100 Blocks se gasesc la magazinele mari de jucarii.

Progresiunea constructiei de Lego este descrisa prin urmatoarele noua faza: (1) imitarea constructiei educatorului pe un bloc de baza si in jurul acestuia, (2) imitarea educatorului in timp ce construieste o structura, piesa cu piesa. (3) imitarea educatorului care construieste o structura cu un bloc de baza pre-pozitionat, (4) imitarea educatorului care inlantuieste blocurile, (5) copierea structurii de blocuri pre-construita de educator, (6) copierea structurii de blocuri a educatorului construita in spatele unui ecran, (7) copierea structurii de blocuri din fotografii, (8) construirea unei structuri de blocuri la cererea educatorului si (9) construirea cu diferite tipuri de blocuri.

Faza 1: Imitarea educatorului care construieste pe si in jurul unui bloc de baza

Puteti facilita imitarea initiala de catre elev a constructiei de piese Lego utilizand doar doua piese: o piesa de baza si o piesa care se plaseaza. Doua seturi identice de piese (adica doua blocuri de baza identice si doua blocuri identice care se plaseaza) sunt necesare pentru Faza 1. In aceasta faza, pozitionati cele doua blocuri de baza pe masa, astfel ca unul sa fie in fata elevului si unul in fata dv. Apoi demonstrati pozitionarea blocului de plasare in diferite locatii, in relatie cu blocul de baza. Elevul trebuie sa raspunda prin imitarea aranjamentelor blocului care se plaseaza. Puteti pozitiona blocul de plasare deasupra blocului de baza, alaturi de blocul de baza, in fata blocului de baza sau in spatele blocului de baza.

De dragul ilustrarii, alegeti blocurile de baza sa fie relativ mari, rosii, rectangulare, puse orizontal pe masa, una in fata elevului si una in fata dv. Alegeti blocurile de plasare sa fie galbene, dar altfel identice ca marime si forma cu blocurile de baza. Pozitionati un bloc de plasare la drepata elevului (daca elevul e dreptaci) cam la 6-8 inch de blocul de baza al elevului. Pozitionati cel de-al doilea bloc de plasare la 6-8 inch la stanga blocului dv de baza, si apoi treceti la Pasul 1. Blocul de plasare trebuie inlaturat de pe masa intre doua incercari.

• 
  Pasul 1
  

Exersati SD1 pana la invatare (de ex, plasarea blocului galben deasupra blocului de baza). Prezentati SD1, ce consta in instructia “Fa asta” in timp ce apucati, mutati si plasati blocul de plasare galben deasupra blocului de baza. Promptati raspunsul elevului, de exemplu, manual – sa isi ridice blocul sau de plasare galben si sa il plaseze deasupra blocului sau de baza. Recompensati raspunsul.

In urmatoarele cateva incercari, treptat estompati prompterul fizic catre unul mai putin intrusiv, cum ar fi aratatul cu degetul catre blocul de plasare al elevului, apoi estompati complet toti prompterii. Considerati ca a invatat la 5 din 5 sau 9 din 10 raspunsuri corecte nepromptate.

• 
  Pasul 2
  

Exersati SD2 pana la invatare (de ex, plasarea blocului galben in fata blocului de baza). Prezentati SD2, ce consta in instructia “Fa asta”, in timp ce apucati, mutati si plasati blocul galben de plasare in fata blocului de baza. Urmati procedurile de invatare descrise la pasul 1, considerati ca a invatat la 5 din 5 sau 9 din 10 raspunsuri corecte nepromptate.

• 
  Pasul 3
  

Amestecati SD1 (adica plasarea blocului galben deasupra blocului de baza) si SD2 (adica plasarea blocului galben in fata blocului de baza), conform paradigmei de invatare a discriminarii (cap.16). Incepeti prin a prezenta SD1 si considerati ca a invatat la 3 raspunsuri corecte nepromptate consecutive. Daca initial sunt necesari prompteri, estompati-i in incercarile subsecvente si maximizati recompensa pentru incercarile nepromptate. La doua secunde dupa ce elevul a invatat SD1, prezentati SD2. Promptati raspunsul corect al elevului daca este necesar. Din nou, considerati ca a invatat la 3 raspunsuri consecutive corecte nepromptate. In incercari succesive, reduceti gradat numarul raspunsurilor corecte nepromptate de la 3 la 2 si in final la 1 inainte de a alterna SD. Daca elevul face o greseala, cum ar fi sa raspunda cu R2 la SD1, intrerupeti imediat raspunsul prin retinerea blocului de plasare si retinerea recompensei, in timp ce dati informatia “NU”. Repetati SD1, promptati R1, recompensati raspunsul si apoi estompati prompterul in urmatoarele cateva incercari. In incercari succesive, amestecate, rotate randomizat si recompensate diferential, elevul va face tot mai putine greseli si eventual va invata discriminarea (adica sa raspunda corect in 5 din 5 sau in 9 din 10 incercari). Aceasta discriminare apare cand asocierile dintre SD1 – R1 si SD2 - R2 sunt intarite, deoarece sunt recompensate, iar greselile cum ar fi SD1 – R2 sunt slabite, deoarece nu sunt recompensate.

• 
  Pasul 4
  

Exersati SD3 pana la invatare (de ex, plasarea blocului galben langa blocul de baza), urmand procedurile descrise la pasul 1. Odata ce SD3 este invatat separat, amestecati SD3 intai cu SD1 si apoi cu SD2, respectand paradigma invatarii discriminarii subliniata la pasul 3. Considerati ca a invatat la 5 din 5 sau 9 din 10 raspunsuri corecte nepromptate.

• 
  Pasul 5
  

Exersati SD4 pana la invatare (de ex, plasarea blocului galben in spatele blocului de baza) urmand procedurile subliniate la pasul 1. Odata ce SD4 este invatat separat, amestecati SD4 intai cu SD1, apoi cu SD2, iar in final cu SD3, in conformitate cu procedurile de invatare a discriminarii. Considerati ca a invatat la 5 din 5 sau la 9 din 10 raspunsuri corecte nepromptate. In final, generalizati treptat aptitudinea de constructie a elevului de la a construi exclusiv cu blocul de plasare galben, rectangular - la constructii cu noi blocuri care sa fie plasate.
Faza 2: Imitarea educatorului ce construieste o structura piesa cu piesa

In aceasta faza a programului, elevul invata prin imitatie sa construiasca o structura mica cu doua blocuri de plasare (de ex, un bloc galben si unul albastru), cu dimensiuni identice cu blocul de baza. Asa cum ati procedat in faza precedenta, pozitionati un bloc de baza in fata elevului si unul in fata dv. Aliniati orizontal doua blocuri de plasare la aprox 6-8 inch in dreapta blocului de baza al elevului si doua la stanga blocului dv de baza.

Odata ce blocurile sunt pozitionate, apucati blocul de plasare cel mai apropiat de blocul de baza si dati instructia “fa asa”, in timp ce plasati blocul langa blocul de baza, astfel ca cele doua blocuri sa aiba inaltimi egale. Manual, promptati raspunsul daca este necesar. Odata ce elevul isi plaseaza blocul, apucati cel de-al doilea bloc de plasare si spuneti “fa asa”, in timp ce plasati blocul deasupra celor doua blocuri lipite. Daca este necesar, promptati raspunsul elevului si estompati prompterul in urmatoarele incercari. Dupa ce recompensati raspunsul corect, inlaturati blocurile de plasare si asezati-le in pozitia initiala la marginea mesei. Considerati ca a invatat la 5 din 5 sau 9 din 10 raspunsuri corecte nepromptate.

Pentru a reduce prompterii inadvertenti, si a facilita generalizarea la alte structuri, incepeti randomizarea formei si culorii blocurilor de plasament si forma si culoarea blocului de baza. In plus, pozitionati blocurile de plasament in diferite locatii in raport cu blocul de baza. Sistematic, cresteti numarul blocurilor de plasare de la doua la sase, si apoi variati numarul blocurilor de plasare utilizate in fiecare structura. De asemenea, rotati randomizat pozitia blocurilor de plasament in alinierea de langa blocul de baza, amintindu-va sa alegeti blocul de plasare care se afla cel mai aproape de blocul de baza, de fiecare data cand un bloc de plasare este aranjat in structura.

Faza 3: Imitarea educatorului care construieste o structura fara bloc de baza

In fazele 1 si 2, un bloc de baza pre-pozitionat a ajutat la simplificarea sarcinii pentru elev. Similar, blocurile de plasare erau aranjate intr-o linie orizontala la marginea mesei, ajutandu-l pe elev sa aleaga blocurile corecte. Pentru a ajuta elevul sa invete constructia de Lego intr-un setting mai natural, ambele tipuri de promptere sunt inlaturate in aceasta faza.

Incepeti aceasta faza plasand pe masa doua “gramezi” identice constand din doua blocuri, o gramada pentru elev si o gramada pentru dv. Prezentati SD1 spunand “Fa asta”, in timp ce apucati un bloc din gramada cea mai apropiata de dv si il puneti pe masa in fata dv. Miscarile lente si exagerate pot facilita participarea elevului la SD. Daca este necesar, promptati raspunsul corect al elevului, de exemplu aratand cu degetul blocul identic din gramada elevului sau separand acest bloc din gramada lui si pozitionandu-l mai aproape de elev. Recompensati raspunsul corect al elevului. Apoi continuati apucand un al doilea bloc si plasandu-l undeva, in relatie cu primul bloc. Promptati daca este nevoie. Estompati toti prompterii in incercarile subsecvente.

Dupa ce elevul invata sa construiasca cu doua blocuri utilizand procedurile descrise la aceasta faza, adaugati un al treilea bloc la fiecare gramada. Odata ce elevul invata sa construiasca dintr-o gramada de trei blocuri, continuati gradat sa adaugati blocuri la fiecare gramada. Cand elevul invata sa construiasca dintr-o gramada mai mare de blocuri, variati numarul de blocuri utilizate in fiecare structura, invatandu-l pe elev ca nu fiecare bloc trebuie sa fie utilizat in fiecare structura. Eventual, plasati toate blocurile – ale dv si ale elevului – intro cutie plasata la marginea mesei si invatati-l pe elev sa aleaga piesele corecte din cutie. Unii elevi vor invata sa construiasca structuri (de ex, poduri si fortarete) constand din 10-15 blocuri cand sunt modelati intr-un mod pas-cu-pas. Cand elevul poate construi structuri complexe in aceasta maniera cu usurinta, treceti la faza urmatoare.

Faza 4: Imitarea educatorului care inlantuie doua blocuri

Pana acum, elevul a construit structuri urmandu-va modelul. In faza de fata, elevul invata sa fie mai putin dependent de prompterele dv si incepe sa initieze constructia, stabilindu-si proprii pasi ca stimuli pentru urmatorii pasi.

Plasati doua seturi de blocuri constand din doua piese identice, dar randomizate, pe masa – un set pentru elev si unul pentru dv. Dati comanda “Construieste asta”, in timp ce apucati si pozitionati un bloc pe masa si imediat apucati si plasati celalalt bloc alaturi de primul bloc. Daca e necesar, promptati elevul manual sa apuce si sa-si pozitioneze blocurile, astfel ca acestea sa repete structura dv. Repetati SD si estompati prompterul manual de-a lungul incercarilor. Desi atat raspunsurile promptate, cat si cele nepromptate vor fi recompensate, recompensa pentru raspunsurile nepromptate va fi maxima. Asigurati-va insa ca recompensa nu va fi data, de ex, pana cand elevul nu completeaza plasarea celor doua blocuri, de vreme ce acest lant de raspunsuri constituie raspunsul corect. Eventual, plasarea de catre elev a primului bloc va furniza stimulul pentru plasarea celui de-al doilea bloc. Odata ce a invatat (5 din 5 sau 9 din 10 raspunsuri corecte nepromptate), generalizati la seturi noi de cate doua blocuri. In faza urmatoare, extindeti inlantuirea invatata in faza de fata prin prezentarea unor structuri de blocuri pre-construite, alcatuite din mai mult de doua blocuri.

Faza 5: Copierea structurii de blocuri pre-construita a educatorului

In aceasta faza, elevul este invatat sa faca un duplicat al unei structuri pe care ati construit-o dv integral, in timp ce elevul v-a urmarit. Incepeti aceasta faza ingramadind doua seturi identice din cate trei blocuri pe fiecare parte a mesei, un set pentru elev si un set pentru dv. Construiti o structura simpla (de ex, doua blocuri plasate unul langa altul si al treilea deasupra celor doua, pentru a forma un pod). Aratati catre structura si spuneti “Construieste asta”. Daca este necesar, promptati raspunsul elevului. Gradat estompati prompterele in incercarile ulterioare, maximizand recompensa pentru raspunsurile corecte nepromptate. Elevul a invatat aceasta faza cand raspunde corect la 5 din 5 sau la 9 din 10 incercari nepromptate. Odata ce a invatat, cresteti complexitatea acestei faze adaugand blocuri in gramezi si modeland, treptat, structuri mai elaborate. Cresteti numarul blocurilor din structuri la un maximum de 10-15 blocuri, depinzand de succesul elevului. Eventual plasati blocurile utilizate in structuri plus orice blocuri care distrag atentia (adica blocuri suplimentare) intr-un container langa masa.

Faza 6: Copierea structurii de blocuri a educatorului construita in spatele unui ecran

In aceasta faza, dv construiti o structura in spatele unui ecran (de ex, o foaie de hartie sau capacul unei cutii) si apoi il invatati pe elev sa faca un duplicat al structurii. Raspunsurile elevului trebuie initial facilitate, dandu-i exact numarul de blocuri de care are nevoie ca sa construiasca structura. Incepeti cu trei sau patru blocuri si construiti o structura in spatele ecranului. Odata ce structura este completa, inlaturati ecranul, aratati spre structura si spuneti: “Construieste asta”. Invatati-l pe elev sa copieze trei-patru structuri diferite in aceasta maniera, inainte de a adauga blocuri structurii. Odata ce elevul poate imita diferite structuri constand din 10-12 blocuri apucate dintr-o cutie care contine blocurile necesare plus cateva piese suplimentare care distrag atentia, treceti la urmatoarea faza.

Faza 7: Copierea structurilor de blocuri din fotografii

Prezentati fotografii sau reprezentari colorate bine desenate ale structurilor de blocuri ca model. Stimulii trebuie sa arate clar fiecare bloc din structura, iar fotografiile trebuie sa fie facute pe un fond alb sau neutru. Incepeti cu o fotografie sau un desen colorat al unei structuri de doua blocuri si dati-i elevului numarul exact de blocuri necesare pentru a copia structura - model. Aratati-i elevului o imagine a structurii si spuneti: “Construieste asta”. Facilitati raspunsul elevului, pozitionand fotografia “in picioare” (nu culcata pe masa). Gradat estompati acest prompter in timp ce culcati treptat fotografia, pana cand ajunge sa stea intinsa pe masa. Aratarea cu degetul a blocurilor din fotografie si apoi a blocurilor corespunzatoare de pe masa poate fi de asemenea utila. Estompati treptat toti prompterii in incercarile succesive. Considerati ca a invatat fiecare structura la 5 din 5 sau 9 din 10 raspunsuri corecte nepromptate. Numarul de blocuri din fiecare structura sa nu depaseasca 10-12.

Odata ce elevul poate construi un numar de structuri din poze, prezentati poze ale unor structuri ce imita obiecte, cum ar fi mese, scaune sau canapele. O masa din blocuri poate fi construita prin plasarea unui bloc rectangular (tablia mesei) deasupra a doua blocuri cubice mai mici (picioarele mesei). Un scaun poate fi construit prin pozitionarea unui bloc rectangular (spatarul) in spatele unui bloc cubic (locul de stat). O canapea poate fi construita foarte asemenator cu un scaun, dar se utilizeaza blocuri rectangulare lungi. Odata ce cateva astfel de structuri sunt invatate, invatati-l pe elev sa construiasca aceste structuri de blocuri la solicitarea dv verbala, asa cum este descris in urmatoarea faza. Constructia de structuri de Lego din instructiunile ce insotesc cutiile de Lego.
Faza 8: Constructia unei structuri la cererea educatorului

La un anumit moment in programul de constructie Lego, elevul trebuie invatat sa construiasca o anumita structura atunci cand i se solicita acest lucru. Inainte de a fi invatat aceasta aptitudine, elevul trebuie sa fi invatat sa denumeasca obiectele care urmeaza a fi construite fie in forma lor 3D sau 2D, asa cum s-a invatat in Programul de Identificare Receptiva a Obiectelor (cap.17).

Procesul de a-l invata pe elev sa construiasca structuri ca raspuns la instructiunea dv poate decurge dupa cum urmeaza:

Spuneti elevului “construieste scaun” (SD1) si promptati aratandu-i un model, cum ar fi o structura ante-construita a unui scaun sau o imagine cu un scaun construit din piese Lego. Apoi, estompati modelul, acordandu-i elevului un timp tot mai scurt si mai scurt ca sa-l priveasca, si determinand elevul sa construiasca la cererea dv verbala. Odata ce prima structura este invatata, introduceti “construieste masa” (SD2), utilizand aceeasi procedura. Apoi alternati intre prezentarile SD1 si SD2, conform paradigmei de invatare a discriminarii.

Odata ce elevul invata discriminarea intre SD1 si SD2, adaugati gradat blocuri de distractibilitate la gramada de piese prezentata, si invatati-l pe elev sa gaseasca, intre multe blocuri, pe acelea necesare pentru a construi o structura care corespunde instructiunii. Recomandam ca elevul sa fie invatat sa denumeasca expresiv structurile pe care le construieste. Invatati-l denumirea expresiva a structurilor urmand procedurile descrise in Programul de Denumire Expresiva a Obiectelor (cap.23).
Faza 9: Constructia cu diferite tipuri de piese

La acest punct, noi tipuri de piese, cum ar fi cuburi colorate, Duplo, Lego (daca aptitudinile de motricitate fina ale elevului permite introducerea lor) si blocuri mari cu imagini trebuie introduse. Odata cu acestea din urma, introduceti materiale suplimentare care fac mai distractiva constructia cu blocuri. De ex, paturi sau cearsafuri pot fi utilizate pentru ca elevul sa se joace singur sau cu un frate sau un prieten. Barney, Woody, Barbie, Buzz sau alte personaje favorite pot fi invitate la o petrecere in casa din piese Lego. Introduceti si masinute sau animale cand construiti cu Duplo sau Lego, si creati locuri in care traiesc oameni, se joaca sau merg la serviciu. Unii elevi cu aptitudini avansate de constructie cu blocuri apreciaza aceste jocuri.

Arii de dificultate

Desi majoritatea elevilor invata sa construiasca cu blocuri, diferentele individuale sunt evidente, prin faptul ca unii elevi invata repede, cu prompting putin sau deloc, in timp ce altii au nevoie de ajutor suplimentar in fiecare faza a acestui program. Pe masura ce acumulati experienta de predare si cunostinte despre idiosincraziile elevului, devine mai usor sa identificati remedii pentru dificultatile ce pot surveni la predare ca rezultat al caracteristicilor unice ale elevului. Nu este posibil sa descriem toate problemele posibile care pot aparea, si solutiile lor potentiale, dar doua dificultati comune sunt identificate in aceasta sectiune, pentru ilustrare.

Unii elevi intampina dificultati in ridicarea blocului de plasare si punerea sa in pozitie in raport cu blocul de baza, asa cum este descris la fazele 1 si 2. Daca acest lucru intervine, ajutati-l pe elev prin a-i demonstra si a-l prompta sa impinga (nu sa ridice) blocul mai intai in pozitii randomizate pe masa si mai tarziu in pozitii diferite in raport cu blocul de baza. De ex, plasati doua blocuri identice la marginea mesei. Impingeti blocul dv intr-o pozitie randomizata pe masa, si promptati-l manual pe elev sa-si apuce blocul si sa-l impinga, astfel incat cele doua blocuri sa ajunga unul langa altul. Recompensati raspunsul. Gradat, estompati prompterul manual in incercarile subsecvente. Lucrati la aceasta aptitudine pana cand elevul isi poate impinge blocul fara prompter in orice pozitie randomizata de pe masa, imitind plasarile dv. Apoi, invatati-l pe elev sa imite impingerea blocului in fata, apoi langa, apoi in spatele blocului de baza de pe masa, urmand procedura pas-cu-pas descrisa la faza 1. Odata ce impingerea este invatata, transferati de la impingere la ridicarea blocului de plasare in pozitie. Initial utilizati miscari lenta si exagerate, atunci cand ridicati piesa, pentru a facilita atentia elevului la SD.

Cand demonstrati initial inlantuirea plasarii celor doua blocuri, unii elevi isi pot incepe raspunsul de indata ce plasati primul bloc. O astfel de eroare este rezonabila, deoarece este in concordanta cu raspunsul invatat pana la acel moment prin predare. Rezolvati problema prin a-i retine blocurile elevului pana cand lantul dv este complet.

Desenatul

Persoanele cu intarzieri in dezvoltare, ca si indivizii obisnuiti, difera mult in ceea ce priveste interesul lor pentru desen. Unii elevi par sa gaseasca desenul ca fiind o recompensa in sine, in timp ce altii au nevoie de recompense externe pentru eforturile lor. Multor elevi insa incepe sa le placa sa deseneze dupa ce parcurg fazele prezentate in acest program.

Desenatul este un comportament elaborat, care poate fi invatat ca o extindere a progreselor elevului in Programele de Potrivire si Sortare si de Imitatie Non-verbala. Este in avantajul elevului sa fi invatat imitatiile motorii fine si exercitiile de construire si consolidare a dexteritatii mainii si degetelor descrise in programul de imitatie non-verbala, inainte de a incepe sectiunea de fata din Programul de Arte si Meserii.

In prima faza a acestei parti din program, elevul este invatat sa tina corect creionul si sa imite liniile dv drepte. Apoi, elevul este invatat sa deseneze forme de baza, cum ar fi cercuri, dreptunghiuri, patrate si triunghiuri. Dupa ce invata aceasta aptitudine, elevul este invatat sa combine forme pentru a creea figuri, si apoi sa deseneze aceste figuri recognoscibile - la cererea dv. Elevul este de asemenea invatat sa coloreze in interiorul liniilor acestor forme si figuri simple. Mai tarziu, elevul poate desena desene originale si creative; insa este improbabil sa faca acest lucru inainte de a fi invatat, explicit, sa deseneze in imitarea desenelor dv. Arareori un elev este extrem de creativ in desen si produce figuri care intriga si lucrari de arta interesante de la bun inceput.

Bucati mari de hartie de impachetat, creioane jumbo si carioci hidrosolubile sunt necesare pentru a invata desenul. Creioanele trebuie sa lase o linie colorata zdravana pe hartie (urmele care abia se disting nu au un efect suficient de recompensator pentru cei mai multi elevi). Daca elevii par mai incantati sa foloseasca markere (carioca) decat creioane, incepeti cu markere si introduceti creioanele mai tarziu, cand il veti invata pe elev sa apese mai puternic. Educatorul si elevul trebuie sa foloseasca ustensile de desen identice in stadiile initiale ale imitatiei.

Daca elevul nu arata vreo preferinta pentru o anumita mana, invatati-l consecvent sa foloseasca mana dreapta, de la bun inceput. Daca elevul are 3 ani sau peste, invatati-l sa tina corect ustensila. Un elev mai mic poate sa o tina in pumn. Pentru a-l invata apucarea corecta, puteti utiliza urmatoarea procedura: plasati creionul sau markerul cu varful catre elev, alaturi de hartie sau langa ea. Dati instructiunea: “apuca markerul” si promptati manual elevul sa apuce markerul intre degetul mare si aratator, apoi ajustati pozitia de apucare. Practicati aceasta procedura pana cand elevul poate apuca si tine markerul corect, fara prompterul dv. Permiteti-i elevului sa mazgaleasca pe hartie in timp ce el exerseaza sa tina markerul intr-o pozitie corecta.

Pe masura ce elevul invata sa deseneze imitand, amintiti-i cand este necesar sa tina corect creionul sau markerul, de exemplu spunandu-i “tine corect creionul” sau “aranjeaza markerul”.
Combinati instructia cu un prompter manual necesar

Observati ca, atunci cand treceti de la instructii simple cum ar fi “Fa asta!” la comenzi mai complexe cum sunt cele pe care tocmai le-am prezentat, nu trebuie sa credeti ca elevul le intelege si ca poate, in consecinta, sa raspunda adecvat la astfel de comenzi. Pe scurt, comenzile complexe pot initial sa nu functioneze eficient. Mai degraba, atunci cand comenzile sunt asociate cu prompteri eficienti, pot fi gradat invatate, daca sunt asociate prin procedurile prezentate in Programul de Limbaj Receptiv Primar (cap.15).

Cand incepeti sa predati desenul, trebuie sa stati jos in spatele elevului la masa, deoarece aceasta pozitie faciliteaza promptingul manual. Retineti insa ca a sta jos in spatele elevului ingreuneaza observarea acestuia, daca este atent la SD. De aceea, treceti la o pozitie alaturi de elev, atunci cand utilizarea prompterului manual este estompata. Sesiunile initiale trebuie sa fie scurte (cam 1 minut) si utilizati recompensele favorite ale elevului.
Faza 1: Imitarea educatorului cand deseneaza linii drepte

In faza 1, elevul invata sa deseneze linii drepte, imitandu-va desenul. In scopul ilustrarii, fie ca desenarea unei linii verticale sa fie SD1, desenarea unei linii orizontale sa fie SD2 si desenarea unei linii diagonale sa fie SD3. Dupa ce va asezati in spatele elevului, puneti hartia pe masa si apoi introduceti pasul 1.