Tendinţe morfosintactice ale limbii actuale manifestate în mass-media audiovizuală

5. Acordul dintre subiect şi predicat

În comunicarea orală, multe cazuri de nerealizare a acordului sunt nesemnificative, pentru că se explică prin dificultatea de planificare a unor enunţuri complexe, conducând la discontinuităţi de diverse tipuri. Unele categorii de dezacorduri (din punct de vedere strict gramatical) pot fi totuşi descrise ca reprezentând zone de dinamică a sistemului; interpretarea fenomenelor e însă dificilă, pentru că adesea la un (aparent) dezacord pot conduce mai multe cauze. În materialul cercetat sunt destul de rare cazurile în care dezacordul e cu mare probabilitate doar manifestarea normei dialectale munteneşti, sancţionate cu severitate de norma literară (folosirea formei de persoana a III-a singular omonime cu persoana a III-a plural, cf. GALR II: 375): arbitrii au avut câteva decizii care a ridicat sala în picioare (TVR 1, 7.III.2008).

5.1. Mai ales în comunicarea orală, subiectul multiplu este adesea conceput ca formând o unitate semantică (un „bloc” semantic, cf. GALR II: 387), ceea ce determină utilizarea verbului la singular: Domnul Traian Băsescu şi corul lui de cântăreţi n-a explicat... (Antena 3, 23.X.2007); Traficul, vremea, ploaia i-a împiedicat deocamdată să... (B1 TV, 15.XI.2007); Harghita şi Covasna s-a situat printre... (B1 TV, 25.XI.2007); efortul şi succesul dumneavoastră e aproape singular (TVR Cultural, 6.III.2008).

Când subiectul multiplu este postpus, cauzei de mai sus i se adaugă faptul că mesajul este rostit pe măsură ce este conceput mental, iar elementele care compun subiectul multiplu sunt adăugate treptat: li s-a promis succes şi îmbogăţire peste noapte (Acasă TV, 31.X.2007); spune şi Gazeta, şi Prosportul (B1 TV, 5.XI.2007); când vine frigul şi ploaia, te iau ameţelile (Pro FM, 24.X.2007); pe arii restrânse, va fi doar lapoviţă şi ninsoare (Realitatea TV, 18.X.2007); despre asumarea răspunderii pe votul uninominal va discuta în câteva minute colega mea, Andreea Creţulescu, şi invitaţii ei (Realitatea TV, 29.X.2007); s-a urmărit reducerea timpilor de reacţie şi asigurarea unei mobilităţi maxime (TVR 1, 11.III.2008); se pregăteşte astfel o miniremaniere guvernamentală şi o reorganizare a echipei (TVR 1, 16.III.2008)¹⁹. Aceste exemple pot fi considerate şi o manifestare a acordului prin atracţie (cu cel mai apropiat element).

5.2. Destul de frecvent este dezacordul dintre predicat şi subiectul exprimat printr-un pronume relativ, atunci când:

a) relativul reia un substantiv la plural dintr-o construcţie partitivă, iar acordul se face cu singularul din regentă (regentul grupului partitiv): Domnul Bote face parte dintre acei parlamentari care (...) locuieşte la hotel (B1 TV, 19.XI.2007); una dintre puţinele pelicule marca Hollywood care spune pe faţă adevărul (Naţional TV, 25.X.2007); una dintre cele mai mari agenţii care face... (Realitatea TV, 21.XI.2007);

b) relativul reia numele predicativ (sau predicativul suplimentar) al unui verb al cărui subiect este pronume de persoana I sau a II-a; acordul în persoană se face cu subiectul regentei: sunt considerat un om care nu exist (TVR 2, 20.X.2007); eşti o persoană care nu eşti superstiţioasă (Pro TV, 23.X.2007); v-a zis că sunteţi singura care mai credeţi în el? (OTV, 7.XI.2007); sunt singurul care văd emisiunea (Realitatea TV, 20.XI.2007); ca om care nu ştiu foarte bine problemele (Realitatea TV, 7.XI.2007)²⁰.
5.3. E foarte frecvent şi dezacordul formal în persoană produs de acordul semantico-referenţial, atunci când subiectul este un pronume interogativ sau nehotărât dintr-o construcţie partitivă subînţeleasă. Vorbitorii folosesc o formă verbală de persoana I sau a II-a, în acord cu persoana pronumelui subînţeles: care mai dai bani pe ea? (Antena 1, 27.X.2007); care îmi daţi şi mie...? (Antena 1, 8.XI.2007); sunteţi superstiţioşi careva? (OTV, 21.X.2007); ştiţi cineva despre ce e vorba? (Antena 1, 20.X.2007). Uneori construcţia partitivă este explicită, deci acordul e mai curând unul prin atracţie: fiecare dintre noi muncim în câte un sector de activitate (Antena 1, 13.XI.2007)²¹.

Folosirea pronumelui interogativ (şi interogativ-relativ) cine ca subiect al unui verb la plural e destul de frecventă²², acordul fiind făcut după înţeles (referenţial), şi nu după formă: tu ştii cine au câştigat? (B1 TV, 22.X.2007); cine plâng? (Antena 1, 18.X.2007); vor să afle cine sunt vinovaţi de atacul asupra românilor (Antena 1, 3.XI.2007); cine au neglijat-o? (Antena 3, 17.X.2007).