Universitatea “ babeş-bolyai” cluj napoca

Secţiunea 3. Urmele de forţare a sigiliilor

Pentru a asigura inviolabilitatea anumitor casete , vagoane , mijloace de transport, se aplica peste sistemele de inchidere ale acestora sigilii din plumb sau plastic care sunt apoi strânse cu ajutorul unor cleşti speciali care imprimă de obicei şi un sigiliu sec cu serie.

Forţarea plumbilor se poate face prin "plimbarea plumbului" pe sfoară sau sârma pe care este aplicat, find lărgite în acest mod canalele şi scos nodul, permitând dezlegarea firului sigiliului, care după aceea se va inchide la loc. In acest caz vor fi găsite urme de plumb pe sfoara sau sârma sigililui, canalele prin care trece aceasta vor fi lărgite, deformate.

O altă modalitate de forţare a plumbilor este prin desprinderea lor (tăiere, forţare cu un instrument ascuţit ) şi apoi inlocuirea lor cu alte sigilii confectionate în prealabil. Aceasta operaţie va putea lăsa urme pe sfoara sau sârma sigiliului, sau se va manifesta prin aspectul necorespunzător al plumbului, diferenţa seriei marcate, etc.

Se mai pot aplica procedee de deschidere a plumbilor prin tăierea lor în lungul canalelor, după aceea plumbul este relipit cu ajutorul unui fier de lipit sau substante chimice. Urmele de acest gen sunt destul de uşor vizibile.

In general, operaţiile de violare a sigiliilor de plastic sau plumb lasă pe acestea urme vizibile, dinamice.

Urmele instrumentelor de spargere se vor fixa prin descrieea lor amănunţită în procesul verbal ( dimensiuni, aspect, eventuale materiale străine conţinute în urme), se vor face fotografii de detaliu, la scară, utilizându se iluminarea laterală sub un inghi incident de natura a permite valorificarea prin fotografii de umbre. Se pot ridica şi urme prin mulare parafină sau ghips  continuându se apoi examinarea în condiţii de laborator, unde pot fi create pentru comparaţie şi urme experimentale cu obiectul bănuit a fi creat urmele suspecte.
Secţiunea 4. Urmele de incendiu.
Acest tip de urme pot fi intâlnite în cele mai diverse infractiuni, cât şi în cazul producerii unor evenimente naturale, accidente, etc. In functie de cauza, de locul şi natura incendiului urmele produse de acesta pot apărea sub diferite forme, constând din urme de aufmare, corbonizare, diferite obiecte, materiale, fiinţe, distruse parţial sau integral de ardere. De cele mai multe ori, intervenţia pentru stingerea incendiului duce la distrugerea urmelor, la alterarea lor, obiectele sunt mutate de la loc, încât este greu de făcut cercetarea locului faptei în cazul unor incendii.

Clasificarea urmelor de incendiu se face în funcţie de cauza care le a determinat, rezultând astfel:

 incendii generate de cauze naturale;

 incendii generate accidental;

 incendii create intenţionat.
1. Incendiile naturale sunt în general produse de electricitata atmosferica, de razele solare, sau de autoaprinderi.

a)electricitatea atmosferica poate avea ca sursă în special trăynetul. Acesta este o descarcare electrică naturală cu durata extrem de scurtă (milisecunde ) dimensiuni diferite şi intensităţi de mii de amperi şi tensiuni chiar de milioane de volţi. Aceste caracteristici conduc la dezvoltarea unor temperaturi care pot atinge puncte de topire pentru scticlă, metale, piatră, etc. Ca urmare a actiunii traznetelor metalul se poate topi, chiar se poate volatiliza, depunându se sub forma de stropi pe obiectele din apropiere, unele metale se magnetizeaza, nisipul se poate topi devenind local o masă sticloasă, materialele inflamabile( haine, case, pomi, etc. ) se aprind, pereţii şi hornurile crapă, caramida (chiar şi cea refractară ) devine lucioasă.

Traznetul loveste în general clădiri inalte, hornuri , copaci, etc. El poate însă sa loveasa şi persoane aflate în locuri deschise, pe inaltimi. Pe haine urmele produse de traznet au forma unor rupturi cu margini de arsuri, uneori sunt circulare. Obiectele metalice aflate asupra persoanei ( ceasuri, unelte) se magnetizează, iar bijuteriile din aur se pot volatiliza, rămânând în locul lor urme de arsură. Pe piele, trăznetul lasă urme specifice , sub forma unor arborescenţe, sau cu aspect de frunze de ferigă.

b)Razele solare produc destul de rar incendii, de oarece trebuie întrunite cumulativ conditiile de uscăciune a aerului şi vegetaţiei şi concetrarea razelor solare în focar pe anumite materiale inflamabile. Urmele vor apărea sub forma de funingine depozitată, în locul de initiere a incendiului, obiecte incomplet arse, cenuşă, care permit stabilirea directiei de propagare a arderii şi uneori şi a focarului incendiului.

c)Autoaprinderile sunt generate de cauze intrinseci chiar materialului însuşi. De exemplu, în industria morăritului, a prelucrării florii soarelui, minerit - lipsa de aerisire a depozitelor, silozurilor, haldelor de cărbune poate duce la creşterea temperaturii materialului depozitat ( făina, şroturi vegetale, bumbac, cşrbune, etc. ), atingănd uneori limite de 600 700 ^oC şi declanşând un proces de ardere lentă care devine tot mai puternic şi produce consecinţe grave ( explozii ale unor silozuri, depozite, etc. ). Procesele de ardere lenta pot să se maturizeze în intervale ce ating 2 3 săptămâni.
2. Incendii accidentale pot fi determinate de cele mai diverse cauze printre care: foc nesupravegheat, tigari uitate la intamplare, aparate electric defecte, scantei ale electricitatii statice produsa de hainele din fibre şi ntetice în medii propice ( gaze, pulberi ). Urmele acestor incendii constau în funingine, cenusa, materiale arse partial, zidarie distrusa, conductori electrici şi izolatori degradati , arsi, etc.

3. Incendii intentionate

 este evident ca sunt produse de infractor, in special ca sa îşi acopere urmele, din razbunare, in scop criminal.

Dupa comiterea unor furturi pot fi incendiate locuintele sau magazinele pentru a sterge urmele şi a ingreuna cercetarea, alteori, după comiterea unui omor, sau a unei talharii urmate de moartea victimei, se incendiaza casa. Uneori, o delapidare este "acoperita" cu un incendiu declansat " întamplător " în preziua unui control de fond.

Aceste incendii pot fi declansate atât instantaneu cât şi prin utilizarea unor dispozitive de intârziere cu fitil, cu temporizare, etc.

Urmele de incendiu se analizează cu atenţie pentru a identifica sursa şi directia, modul de propagare al incendiului. Se vor face fotografii şi schiţe ale locului incendiului. Se identifică şi se ridică diferite obiecte parţial arse care oferă date despre originea şi natura incendiului. Se vor cerceta cablurile electrice, panourile de siguranţe, instalatiile de încălzit, iluminat, verificându se integritatea lor, prezenţa şi calibrarea corectă a siguranţelor fuzibile, eventualele improvizaţii, etc.