Universitatea “ babeş-bolyai” cluj napoca

Secţiunea 9 .Falsuri sigilografice

Sigiliile pot fi realizateatât din cauciuc cât şi din metal. In general ele produc urme de stratificare cu tus, dar pot fi şi sigilii seci("timbre seci")de genul celor aplicate pe diplomele de studii, pe actele de identitate, pe unele documente autentificate, etc. in general pe acte care dovedesc o anumita calitate, stare.

Confectionarea sigiliilor se face după anumite reguli privind forma(de exemplu sigilii rotunde cu steama, patrate cu inscriptii, triungiulare de viza, s. a. )Unele elemente sunt generale forma, dimensiunile, lungimea şi caracterele literale.

Exista şi elemente cu caracter individual, avand un potenţial identificator . Unele provin chiar din procesul de confectionare a stampilei, fiind legate de calitatea materialului folosit cât şi de priceperea şi instrumentele de care a dispus cel care a confectionat şi giliul. De exemplu litere deviate de la axa, grame literale mai scurte sau mai lungi, s. a. m. d.

Alte caracteristici indentificatoare se datoreaza uzurii, deformarii conturului, stirbiri ale muchiilor, imbacsirea cu tus sau fibre microscopice de hartie a caracterelor, etc Elementele de uzura sunt ades interpretate gresit de către falsificatori şi sunt omise de pe copia(falsul) pe care o confectioneaza.

Dintre procedeele clasice de contrafacere a sigiliilor mentionam:

1. Desenarea se copiaza prin transparenta sau prin dia  proiectie o impresiune originala. In acest proces are loc de obicei o distorsionare a liniilor şi foarte des pot aparea diferente de proportii.

2. Transferul unei impresiuni autentice

Se poate realiza utilizand albus de ou fiert, sau hartia ori pelicula fotografica umezita. Imprimarea care rezulta este neclara, confuza, datorita difuziei tusului prin umectare.

3. Contrafacerea cliseului

Se procedeaza la gravarea manuala  intr o bucata de guma sau de cauciuc. Realizarea este de obicei imprecisa, lipsita de finete, descoperirea acestuor falsuri fiind relativ usoara.

O metoda mai rar folosita, însă existenta, este realizarea unei stampile prin imbucsarea mai multor bucati provenind din mai multe stampile vechi. Rezulta o stampila cu asimetrii şi diferente de uzura a unor portiuni.

Uneori sunt aplicate monede sau chiar alte stampile care sunt rotite pentru a face imprimarea ilizibila.

Metode moderne de realizare a falsurilor şi gilografice

Cea mai efeicienta, însă dificil de realizat sub aspectul procurarii şi giliului original, este "furtul"impresiunii" cu cauciuc şi liconic. Acesta preia cele mai mici detalii, şi permite realizarea unui negativ după care se va putea tuna poi un şi giliu aproape identic cu modelul original, de mare precizie. Dificultatea ramane în procurarea şi giliului original pentru luarea mulajului.

O metoda de data recenta este realizarea de forme de stampila cu ajutorul unui sistem computerizat. ⁹⁹ Metoda se foloseste la origine în activitatea de producere a stampilelor de cauciuc în scop comercial. Pentru realizarea acestor sigilii se utilizeaza scanarea unei impresiuni autentice de stampila, care este stocata în memoria unui computer ( un model 386 sau mai performant).

Prin intermediul unor programe Correl Draw se poate opera asupra imaginii. Aceasta este prelucrata în statia grafica, putand fi rearanjata imaginea, literele, pot fi introduse sau inlaturate unele şi mboluri, litere, cifre. Imaginea astfel obtinuta este redata cu o imprimanta cu jet de cerneala, realizandu se apoi un negativ pe un planfilm negativ,

Cu ajutorul unui gel monomer expus la radiatie ultraviolet (UV)se obţine în urma unui proces de developare şi polimerizare un şi giliu corespunzator modelului creat cu ajutorul computerului . Erorile acestei metode pot apara în special în faza de prelucrare a imaginii grafice, cind anumite elemente sunt intelese eronat sau sunt apreciate ca neesentiale(uzuri particulare, plasari specifice ale unor semne)pe care din "dorinta

de perfectiune"falsificatorul le corecteaza, sau intervin chiar corectii prin programul computerelor, indepartandu se astfel de impresiunea autentica.

In toate cazurile când se pune problema unui fals şi gilografic, este necesar sa se procure impresiuni ale şi gililui în litigiu din perioada din care se sustine ca provine actul ce contine impresiunea contestata. /perioade apropiate, aceeasi luna, an, chiar zi. Chiar şi în cazul unor falsuri grosolane se va putea ilustra pentru comparaţie cu impresiunmi cu garantii de autenticitate.

Secţiunea 10. Identificarea masinii de scris şi a dactilografului

Identificarea tipului masinii de scris

Asupra acestui subiect se impun cateva precizari legate de diferentele de tehnica de dactilografiee. In functie de specificul fiecarei situatii vor exista elmente ce pot serviatat la identificarea masinii folosite la dactilografierea unui act cvat şi a persoanei care a dactilografiat textul.

Diferitelor marci de masini de scris le corespund anumite caractere de scris(bold, script, elite, italic, sanserif, etc. )De asemena, pentru marci diferite, masinile vor avea un pas diferit al mecanismului principal. Pasul masinii de scris este spastiul dintre doua elemente grafice succesive, sau distanta cu care se deplaseaza carul masinii la o apasare pe taste. Masurarea pasului masinii de scris se face cu ajutorul unei grile speciale Schneeberger.

în identificarea masinilor de scris se pot folosi:distanta randurilor, pozitia caracterelor pe claviatura, tipul carcterelor ( talpa, conturul, marimea, inclinarea). Identificarea după aceste elmente generale poate fi completata cu elemente care permit identificarea individuala.

Identificarea individuala a masinii de scris se va face tinand cont de elemente ce apar în procesul utilizarii masinii:

 aplatizarea şi uzura unor caractere

 dereglarea barelor sau a carului;

 uzuri sau ruperi , uscari ale panglicii, ceea ce va genera imprimari partiale sau lipsa imprimarii unor litere.

Defectele şi uzurile masinii de scris se vor manifesta în textul scris prin dezalinierea literelor pe verticala,câtşi pe orizontala, sau deformarea unor litere. Sunt afectate de deformari în special vocalele care sunt mai des folosite(a, e, i, o, u).

Interventiile , inlocuirile de caractere, reparatiile mecanismului masinii de scris sunt în general observabile, ele reflectandu se în aspectul imprimarii mai clare a literelor reparate sau inlocuite, inclinarea diferita faţa de axa celorlalte litere. în baza acestor elemente, atunci când se disspune de material de comparaţie suficient se poate proceda la aprecierea datei dactilograsfierii unui act, mai ales când e vorba de perioade mai indepartate de timp. In acest scop se pot cauta în arhive acte dactilografiate cu aceeasi masina datand din perioade anterioare şi ulterioare celei prezumate la actul în litigiu.

Masinile moderne de scris cu caractere şi pas interschimbabil ridica probleme deosebite, identificarea acestora fiind extrem de dificila, ea tinand mai ales de eventualitatea existentei unor defecte ale literelor care nu au fost inlocuite. Masinile moderne de scris au caracterele pe rozete de plastic care por fi inlocuite foarte simplu atunci când apar defecte sau se deformeaza unele litere.

Stabilirea adaugirilor în textele dactilografiate

In acest caz, se pleaca de un text initial care este dactilografiat, iar ulterior dactilografierii, la un anumit interval de timp, textul este alterat prin introducerea unor mentiuni noi, ceea ce presupune reintroducerea hartiei actului în masina de scris.

Prin pozitionarea identica a marginii de sus a paginii se va putea obţine o aliniere corecta în plan orizontal, dar este mult mai dificila realizarea cu precizie a alinierii pe verticala. Pe cale de consecinta, caracterele, cifrele, textele sau cuvintele adaugate vor apare cu o anumita deplasare spre stanga sau dreapta coloanei formate de caracterele dactilografiate initial.

Pentru masurare se poate folosi o rigla, sau grila Schneeberger pentru masurarea pasului masinii de scris.

Un alt element care poate indica adaugarea unui text cu masina de scris este culoarea mai intensa a scrierii adaugate, când banda a fost inlocuita .

când se scrie cu alta masina decat cea folosita initial vor putea aparea diferente de caractere dar şi de intensitate a imprimarii, în functie de starea de functionare a acesteia.

Identificarea autorului unei dactilografieri

Problema, desi controversata, data fiind dificultatea ei, nu este imposibil de solutionat. Precizia determinarilor în baza carora va fi identificat autorul unui text dactilografiat este legata şi de lungimea textlui de care se dispuneatâtîn litigiucâtşi de la persoanele banuite.

O persoana cu oarecari cunostiinte şi deprinderi de dactilografie va aplica presiune egala asupra tastelor, rezultand imprimari relativ egale ale literelor fara perforaea hartiei. Textul va avea un aspect ingrijit, fara erori de pozitionare, stersaturi sau reimprimari ale unor litere.

Identificarea autorului este relativ mai usoara în cazul persoanelor care nu au depris suficient, sau nu au practicat dactilografia. în acest caz, se vor avea în vedere aspectele de topografie a paginii proprii presoanei de la care se iu probe de dactilografie, care apoi se vor compara cu elementele respective ( margine, spatiere, aliniere ) din textul în litigiu.

Se va examina:

 dispunerea în pagina a textului, titlului şi antetelor;

 dimensiunea marginii din stanga;

 modul de utilizare al aliniatelor şi numarul de spatii blanc pentru aliniat;

 modul de despartire a cuvintelor şi despartirea randurilor;

 modul deprescurtare a unor expresii uzuale(pt. , s. a. m. d. )si modul de numerotare a paginilor;

modul de corectare a greselilor de dactilografiere(prinrebatere peste semnul gresit, razuire, acoperire cu X etc.).

Secţiunea 11

RIDICAREA ACTELOR SUSPECTE în VEDEREA EXAMINĂRII

SELECTAREA MATERIALELOR DE COMPARTIE
Exista reguli procedurale clare cu privire la aceste activitati, dar nu la acestea ne vom referi, ci la unele greseli care se comit în ridicarea, manipularea, prezentarea actelor contestate, câtşi în colectarea materialelor de compartie.

Actele în litigiu (contestate, suspecte) vor trebui intotdeauna manipulate cu atentie, folosind pecâtposibil manusi sau pensete. Ele pot sa fie purtatoarea ale unor urme(papilare, resturi de grafit de la copierea traseeelor, etc. ) pe care o gresita ridicare şi manipulare sa le distruga sau sa le altereze.

în acelasi sens, este total gresita practica de a prinde axctelec în litigiu prin coasere la dosar, sau prin gaurire cu ace de gamalie, ori prin capsare alaturi de probe. Toate aceste manevre produc ume noi, du când în general la ceea ce specialistii numesc"contaminarea urmelor ". Astfel, o coasere la dosar sau o prindere cu ac de gamalie poate sa distruga sau sa acopere o urma de prindere anterioara cu ac de gamalie, realizata cu ocazia fixarii unui act sub cel fals în scopul copierii prin trasnsparenta a unei semnaturi.

Nu se vor face mentiuni scrise pe actul suspect, fiind total gresita practica instantelor de a mentiona pe actele în litigiu:

"Vizat spre neschimbare". Actele în litigiu trebuie impachetate în plicuri, evitand plierea şi şi gilandu se plicul. Pe plic se va mentiona conţinutul . Plicul poate fi ulterior cusut la dosar fara a se gauri actul contestat.

Actele rupte vor fi recuperate bucata cu bucata. Dupa recuperare se va proceda la recompunerea lor pe o suprfata plana(o bucata de sticla). La aceasta operatie se va tine seama de urmele de pliere, de continuitatea randurilor, de dimensiunile şi forma unor desene, etc. Actul refăcut va fi fotografiat. El pote fi acoperit cu o spuma de poliacetat de vinil care după evaporare ramane sub forma unei pelicule protectoare.

Actele arse(total sau partial)

Ridicarea şi conservarea acetora se face prin diverse metode în functie de gradul lor de distrugere. In primul rand NU se vor stropi cu apa actele careîncă ard sau careîncă fumega, Aceasta actiune ar duce la distrugee cenusei care poate fi exploatata la identificarea unor resturi de text.

Hartia arsa NU se va prinde cu mana!, ci se va crea un curent usor de aer cu un carton, ridi când actul ars şi introdu când dedesubt o coala de hartie(carton), apoi se va ambala totul intr o cutie cu vata pentru a nu continua distrugerea actului ars.

Atunci când materialul nu este ars în intregime se poate proceda la evidentierea scrisului de pe act, dacă acesta este realizat cu creionul, cu cerneluri ferogalice, cu masina de scris, sau prin tiparire de oarece, aceste substante sunt rezistente la temperaturi inalte. Actul va fi în prealabil tratat în mediu umed(aburi)sau prin pulverizare cu uleiuri minerale, apoi se trece la examinarea în radiatie UV sau IR, exploatandu se capacitatea de reflexie a substantelor folosite la scriere. ¹⁰⁰

Culegerea materialelor de comparaţie

Materialul de comparaţie este foarte important pentru calitatea concluzei asupra unui act suspect. De calitatea şi veridicitatea materialului de comparaţie depinde în mare masura precizia şi profunzimea constatarilor expertului.

Este necesar ca la selectarea materialului de comparaţie sa se porneasca numai după o buna observare a actului contestat. Aceasta permite organului de ancheta sau instantei de judecata sa inlature din materialul de comparaţie acele acte care au fost prezentate"pro causa", ele fiind în fapt chiar unele falsuri. Uneori, in lipsa unui mateial corespunzator, partile depun ca material autentic de comparaţie acte contrafăcute în scopul de a corespunde cu actul în litigiu care este şi el un fals.

Materialul de comparaţie va trebui sa cuprinda acte datand din perioade anterioarecâtşi contemporane actului în litigiu ( luna, an ).

Expresie a rolului activ, magistratul sau organul judiciar va trebui sa recolteze materiale pentru comparaţie continand scris şi semnaturi cu garantii de autenticitate(de exemplu contracte autentice de cumparare a locuintei, carti de munca, etc. ).

Desi se cere destul de des stabilirea vechimii anumitor acte, trebuie aratat ca precizia cu care poate fi stabilitat aceasta vechime este relativa, ea variind de la aprecieri probabile la concluzii cu marja de eroare de 15 20 de ani în functie de timpul scurs de la data afirmativa a intocmirii actului contestat.

CAPITOLUL VIII

ELEMENTE DE METODICĂ ŞI TACTICĂ CRIMINALISTICĂ