Universitatea spiru haret

Probleme specifice de evaluare prezintă acţiunile, ca părţi componente ale capitalului social, şi obligaţiunile, ca diviziuni ale împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni. Ambele categorii de titluri sunt negociabile, fapt pentru care evaluarea lor prezintă anumite caracteristici.

A. Evaluarea acţiunilor, în sistemul contabilităţii curente, ocazionează folosirea mai multor categorii de valori, asa cum se prezintă în continuare.

• 
  Valoarea nominală este dată de raportul dintre valoarea capitalului social şi numărul de titluri emise (acţiuni sau părţi sociale);
  
• 
  Valoarea bursieră sau de piaţă a unei acţiuni se stabileşte prin negociere la bursa de valori, pe baza raportului dintre cerere şi ofertă, raport numit cotaţie. Această valoare nu este totdeauna semnificativă, deoarece cotaţiile pot fi influenţate de factori externi unităţii căreia îi aparţin acţiunile, cum este cazul unor mutaţii în economie, publicităţii efectuate în legătură cu firma şi ramura ei de activitate s.a. Această situaţie impune ca valoarea de piaţă să fie completată cu valori stabilite plecând atât de la profitul distribuit sau realizat şi în fapt cu valori financiare şi de randament, cât şi de la patrimoniu, utilizându-se valori matematice contabile, valori matematice intrinsece etc.
  
• 
  Preţul de emisiune sau cursul acţiunilor este preţul care trebuie plătit decătre persoanele care subscriu acţiunile sau părţile sociale. Preţul de emisiune poate fi egal sau mai mare decât valoarea nominală,
  
• 
  • Valoarea financiară (VF) reprezintă suma care, plasată la o anumită rată de capitalizare (R), produce un venit anual egal cu dividendul titlului (D). Rata de capitalizare este formată, din rata de bază la care se adaugă o primă de risc. Rata de bază (neutră) corespunde unor plasamente fără riscuri şi cel mai adesea, mărimea ei se stabileşte la nivelul dobânzii practicate la obligaţiunile de stat. Prima de risc este cu atât mai mare cu cât exploatarea prezintă riscuri interne (determinate prin documentare şi investigaţii) şi riscuri externe (ţin seama de rentabilitatea ramurii din care face parte întreprinderea).
  
• 
  VF= dividend net annual / acţiune Rata anuală de venit
  
• 
  • Valoarea de randament (VR) reprezintă valoarea corespunzătoare profitului anual net (sau mediu) pe acţiune înainte de distribuire (repartizare) ce se poate capitaliza în cursul exerciţiului financiar la o rată de capitalizare, sau, altfel spus, reprezintă suma care este plasată pe parcursul unui an şi cu o anumită rată de profit ce determină obţinerea unui venit egal cu rezultatul unitar sau beneficiul aferent unei acţiuni.
  
• 
  Profitul net anual/acţiune ce se ia în calcul este cel stabilit înainte de efectuarea distribuirii (încorporării) în rezerve.
  
• 
  Valoarea matematică contabilă (VMC), denumităşi valoare bilanţieră, reprezintă activul net contabil aferent unei acţiuni, determinându-se astfel:
  

VF	=	Profit anual/acţiune
		Rata anuală de venit

VMC = Activ net contabil : Numărul total de acţiuni ce compun capitalul social, unde: Activ net contabil = Activ total -Datorii -Active fictive

sau: Activ net contabil = Capitaluri proprii -Active fictive

Activ fictiv = Cheltuieli de constituire + Cheltuieli cu emisiunea de acţiuni + Primele privind rambursarea obligaţiunilor + Activele de regularizare si asimilate (cheltuieli înregistrate în avans).

Exemplu situaţia patrimonială a unei societăţi pe acţiuni se prezintă astfel: Pe baza acestor informaţii se calculează

Elemente	Sume	Elemente
Mijloace de transport	6000	Capital social subscris vărsat ( 1000 de Acţiuni)	15000
Materii prime	11500	Alte rezerve	2000
Casa	1000	Rezultat reportat (pierdere)	3000
Echipament tehnologic	8000	Credite pe termen lung	4000
Cheltuieli de constituire	1000	Furnizori de imobilizări	6500
Materiale de natura Obiectelor de inventar	1200	Contribuţia la asigurări sociale	1000
		Personal remuneraţii datorate	1000

		Prime de capital	2200
Total	28.700	Total	28.700

-valoare nominala: 15000/1000 = 15 lei

-valoarea matematică contabilă a unei acţiuni [28.700-(4000 + 6500+ 1000+ 1000)-1000)]/ 1000 = 15,2 lei/ acţiune

• Valoarea intrinsecă (VI) este o variantă a VMC, care se calculează prin raportarea activului net rectificat la numărul total de acţiuni ce compun capitalul, după formula:

VI= activ net rectificat Total acţiuni

Activul net rectificat, denumit şi intrinsec, se determină prin corectarea activului contabil net cu plusurile şi minusurile de valoare latentă, astfel:

Activul net	=	Activul net	+	Provizioanele pentru	-	Capitalul
rectificat		contabil		riscuri si cheltuieli		subscris
				nejustificate		nevărsat
				(devin rezerve)

B. Evaluarea obligaţiunilor emise de unitatea patrimonială se efectuează în contabilitate cu ajutorul unor categorii distincte de valori şi anume: nominală, de emisiune, de rambursare.

-valoarea nominală este cea indicată pe titlul folosit ca obligaţiune.

-valoarea de emisiune este o valoare negociabilă la bursa de valori şi reprezintă preţul de vânzare a obligaţiunii. În principiu, valoarea de emisiune este egală cu valoarea nominală. -valoarea de rambursare este o valoare stimulativă de restituire a împrumuturilor prin adăugarea la valoarea nominală a unei prime de rambursare.

Capitalul social se divizează în titluri de valoare, care certifică existenţa unei creanţe în activul net al societăţii, sub forma acţiunilor şipărţilor sociale, după caz. Astfel, în societăţile de persoane (S.N.C., S.C.S., S.R.L.) capitalul social se divizează în părţi sociale, titluri de valoare care nu se pot negocia pe piaţa financiară. În societăţile pe acţiuni, capitalul social se divizează în acţiuni, titluri de valoare negociabile pe piaţa financiarăşi reprezintă o unitate de drept de proprietate într-o societate. Acţiunile, după modul de transmitere, pot fi nominative sau la purtător iar după drepturile care le conferă deţinătorilor, pot fi acţiuni comune (ordinare) şi acţiuni preferenţiale.

Evaluarea curentă a capitalului social presupune evaluarea titlurilor prin care acestea se identifică:părţi sociale şi acţiuni. Pentru aceasta, în literatura de specialitate şi în practica din ţara noastră se utilizează termeni precum: valoarea nominală (imprimată pe fiecare titlu), valoarea de piaţă (suma obţinută din vânzarea/sau se plăteşte la achiziţia unei acţiuni pe o piaţă activă), valoarea de rentabilitate compusă din valoarea financiară a titlului (reprezintă suma care, plasată la o anumită rată a dobânzii, produce un venit egal cu dividendul titlului) şi valoarea de randament a titlului (valoarea corespunzătoare profitului net nerepartizat ce revine pe o acţiune, capitalizat în funcţie de rata medie a dobânzii pe piaţă). Valorile patrimoniale sau de activ sunt fondate pe calculul valorii întreprinderii pornind de la bilanţşi exprimă valoarea pe care ar trebui să revină global asociaţilor, dacă aceştia ar partaja elementele de activ existente în societate, după plata datoriilor. Valoarea patrimonială sau de activ poate îmbrăca formele: valoarea matematică contabilă (se calculează raportând capitalurile proprii la numărul de titluri) şi valoarea de lichidare a titlurilor (valoarea care rezultă din vânzarea forţată a întreprinderii într-un interval limitat)

Făcând comparaţii între valoarea nominală a titlurilor şi valoarea matematică contabilă putem aprecia gradul de capitalizare a rezultatelor pe parcursul activităţii întreprinderii. De asemenea, raportul dintre valoarea matematică contabilăşi valoarea de piaţă a titlului permite aprecierea performanţelor / nonperformanţelor înregistrate de întreprindere.

Capitalul social = Număr acţiuni / Părţi sociale x Valoarea nominală

Mărimea minimă a capitalului social depinde de tipul de societate, aşa cum stabileşte Legea nr. 31/1990, modificată prin Legea nr. 302/2005, respectiv:

• 
  La societăţile în nume colectiv şi în comandită simplă nu este stabilită o limită minimă a capitalului social;
  
• 
  La societăţile pe acţiuni, capitalul social nu poate fi mai mic de 25.000 euro, în echivalent lei, iar valoarea nominală minimă a unei acţiuni este de 0,10 lei.
  
• 
  La societăţile cu răspundere limitată capitalul social minim este de 200 lei şi se divide în părţi sociale egale a căror valoare nominală nu poate fi mai mică de 10 lei;
  

• La societăţile pe acţiuni trebuie să fie minimum 5 acţionari, iar la SRL, maximum 50

acţionari. În tabelul de mai jos sunt sintetizate principalele caracteristici ale societăţilor comerciale:

Tip societate		Societăţi în		Societăţi în comandită			Societăţi pe acţiuni		Societăţi cu răspundere limitată
Indicatori	Nume colectiv SNC		simplă							pe acţiuni
Mărimea minimă a capitalului social						25.000 euro	25.000 euro		200 lei
Capital social divizat în:		părţi sociale		părţi sociale		acţiuni	acţiuni		părţi sociale
Valoarea nominală minimă a unei acţiuni/părţi sociale						0,10 lei	0,10 lei		10 lei
Număr de proprietari						minim 5	minim 5		maxim 50
Responsabili­tatea proprietarilor		nelimitată şi solidară		nelimitată si solidară a tuturor asociaţilor comanditaţi; comanditarii sunt obligaţi numai până la concurenţa aportului lor			sunt obligaţi numai la plata acţiunilor lor		Sunt obligaţi numai până la concurenţa aportului lor

Conturile privind capitalul social

Contabilitatea capitalului social se realizează cu ajutorul contului sintetic de gradul I 101 „Capitalul social“, dezvoltat pe două conturi sintetice de gradul II 1011 „Capital subscris nevărsat“ şi 1012 „Capital subscris vărsat“. Contul 101 „Capital social“ este un cont de pasiv cu ajutorul căruia se ţine evidenţa capitalului social subscris şivărsat în naturăşi/sau în numerar de acţionarii sau asociaţii societăţii conform actelor de constituire a societăţii şi a documentelor justificative privind vărsămintele de capital, precum şi evidenţa creşterii sau reducerii capitalului social. Contabilitatea analitică a capitalului social se ţine pe acţionari sau asociaţi cuprinzând numărul şi valoarea nominală a acţiunilor sau a părţilor sociale subscrise sau vărsate.

Se creditează cu:

-valoarea capitalului subscris la constituirea societăţilor;

-rezervele destinate măririi capitalului social;

-profitul net realizat în exerciţiile precedente sau la închiderea exerciţiilor curente destinate măririi capitalului social;

-rezervele din reevaluare;

-primele de fuziune şi de aport legate de capital încorporate în capitalul social;

-cu valoarea mijloacelor fixe executate sau achiziţionate, în cazul măririi capitalului social precum şi cu valoarea obligaţiunilor transformate sau convertite în acţiuni.

Se debitează cu:

-valoarea capitalului social retras de acţionari sau asociaţi;

-valoarea pierderilor înregistrate în exerciţiile financiare precedente şi după închiderea exerciţiului curent care reduc capitalul social;

-valoarea acţiunilor proprii (acţiuni nominative) aparţinând acţionarilor la capitalul social care nu au făcut plata vărsămintelor datorate.

Soldul creditor reprezintă capitalul social subscris, vărsat/nevărsat.

Delimitarea în contabilitate a capitalului subscris nevărsat se realizează prin contul 1011 „Capital subscris nevărsat“, care se creditează cu mărimea capitalului subscris nevărsat şi se debitează pe măsura realizării aporturilor.

Soldul creditor exprimă mărimea capitalului subscris nevărsat. Se soldează când eliberarea aporturilor este terminată.

Pentru evidenţa capitalului subscris vărsat se utilizează contul 1012 „Capital subscris vărsat“, care se creditează pe măsura încasărilor aporturilor subscrise şi a creşterilor de capital prin autofinanţare şi din alte surse şi se debitează cu diminuarea capitalului. Soldul creditor exprimă mărimea capitalului subscris vărsat.

Pentru reflectarea în contabilitate a operaţiilor referitoare la decontările cu asociaţii sau acţionarii privind aportul acestora la capitalul social subscris se foloseşte contul 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul“. Se debitează cu capitalul social subscris sub forma aporturilor în numerar şi/sau în natură. Subscrierea poate fi făcută la valoarea nominală a acţiunilor sau la o valoare superioară valorii nominale. Se creditează la realizarea aporturilor subscrise prin transferul bunurilor sau valorilor de către asociaţi, în proprietatea societăţii, în contrapartida drepturilor lor sociale. Soldul poate fi debitor şi reprezintă aportul la capitalul subscris nevărsat (creanţa societăţii asupra investitorilor).

În acelaşi timp, în contul 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul“ sunt reflectate şi datorii ale societăţii faţă de asociaţii săi. Astfel de operaţii constau în rambursările de capital sub formă de numerar sau de bunuri cu ocazia reducerii capitalului social, retragerii unor asociaţi sau lichidării societăţii. Ca urmare, din momentul constituirii obligaţiei de a restitui părţi din capital până în momentul stingerii datoriei, contul 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul“ are soldul creditor.

În raport de cota de participare la capitalul social, fiecare acţionar primeşte o cotă parte din profit denumită dividend. Urmărirea contabilă a dividendelor se realizează cu ajutorul contului de pasiv 457 „Dividende de plată“. Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa dividendelor datorate acţionarilor sau asociaţilor potrivit aportului lor la capital. Contul 457 se creditează cu dividendele datorate acţionarilor sau asociaţilor din profitul realizat. Se debitează cu sumele achitate acţionarilor sau asociaţilor, cu impozitul pe dividende şi cu sumele lăsate în contul asociaţilor, reprezentând dividende. Soldul contului reprezintă dividendele datorate acţionarilor sau asociaţilor.

Contabilitatea operaţiilor privind constituirea capitalului social

Capitalul social, ca sumă iniţială de finanţare a societăţii, se constituie odată cu înfiinţarea acesteia, ca entitate juridică distinctăşi diferită de proprietarii săi, potrivit legislaţiei în vigoare (Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale republicată, Statutul şi contractul de societate).

Exemplu de constituire a unei societăţi comerciale pe acţiuni

Pe data de 15 februarie a.c. se constituie societatea comercială pe acţiuni „X“ cu un capital social de 20.000 lei format din 40.000 acţiuni cu valoarea nominală de 0,5lei. Din totalul acţiunilor,

10.000 sunt remunerate printr-un aport în natură sub forma unei clădiri; 4.000 sunt remunerate sub forma unui stoc de mărfuri, iar restul (26.000) sub formă de aport în numerar. Pentru constituirea societăţii s-au făcut cheltuieli de 1.000 lei.

Pot interveni următoarele situaţii:

A1.Aporturile sunt eliberate integral la constituire (numerarul este depus la banca unde este deschis contul în numele societăţii, la data de 25 februarie a.c., dată la care sunt transferate şi drepturile de proprietate pentru aportul în natură).

Rezolvare:

1. Înregistrarea subscrierilor de capital (15.02. a.c.) făcute de acţionari:

456 = 1011 20.000 lei Decontăricu soc aţii Capitalul subscris privind capitalul nevărsat

2. Depunerea aporturilor în naturăşi numerar la data de 25.02. a.c.:

% = 456 20.000 lei 212 Decontări cu 5.000 lei Construcţii asociaţii privind 371 capitalul 2.000 lei Mărfuri 5121 13.000 lei Conturi la bănci în lei

şi concomitent

3. Transferarea capitalului social de la nevărsat la vărsat:

1011 = 1012 20.000 lei Capitalul subscris nevărsat Capital subscris vărsat

A2. Acţiunile remunerate prin aport în natură sunt integral eliberate la data subscrierii, iar cele sub formă de aport în numerar sunt eliberate pentru 50% din valoarea nominală.

Rezolvare:

1. 
   Înregistrarea subscrierilor de capital (la fel ca la A1, pct. 1)
   
2. 
   Depunerea aporturilor în naturăşi 50% din aportul în numerar:
   

% = 456 13.500 lei 5121 Decontări cu 6.500 lei Conturi la bănci în lei asociaţii privin 212 capitalul 5.000 lei Construcţii 371 2.000 lei Mărfuri

şi concomitent

3. Transferarea capitalului social de la nevărsat la vărsat:

1011 = 1012 13.500 lei Capitalul subscris nevărsat Capital subscris vărsat

4. Se înregistrează cheltuielile ocazionate de înfiinţarea societăţilor comerciale⁶:

201 = 5121 1.000 lei Cheltuieli de constituire Conturi la bănci în lei

Presupunem că diferenţa de 50%, cât reprezintă capitalul subscris şi nevărsat în numerar, se varsă la data de 01.07. a.c. În acest caz pot să intervină următoarele cazuri:

⁶ Cheltuielile de constituire pot fi tratate în două variante: fie recunoscute ca şi cheltuieli ale perioadei în care au fost înregistrate (conform tratamentului prevăzut de IAS 38); fie capitalizate, recunoscute ca o imobilizare necorporală. Cel de-al doilea tratament este exemplificat în problema prezentată, însă trebuie precizat faptul că aceste cheltuieli de constituire nu îndeplinesc condiţiile pentru a fi recunoscute ca element de activ, nefiind susceptibile să genereze beneficii economice viitoare.

B1. La data de 01.05. a.c., din lipsă de lichidităţi, societatea face un apel pentru eliberarea restului de 50% din acţiunile subscrise. Un posesor de 5.000 de acţiuni eliberează în avans restul de 50% din valoarea nominală a acţiunii subscrise.