Valoarea amortizării anuale va fi recalculată raportând valoarea reevaluată la numărul de ani rămasi de utilizare.
Amortizarea anuală = 2500/1ani = 2500 lei
Exemplul 2:
I. O societate comercială cumpără un autoturism în data de 31.12.200N în valoare de 30.000 lei; amortizabil în 5 ani folosind metoda liniară, deci cu o amortizare anuală de 6000 lei.
La sfârsitul anului 200N+3 valoarea justă a autoturismului rezultată din calculele unui evaluator este de 15.000 lei.
Rezolvare: Valoarea netă contabilă = Valoarea contabilă actualizată – Amortizarea cumulată Valoarea netă contabilă = 30.000 – (3 ani * 6000 lei/ an)= 12.000 lei Valoarea justă = 15.000 lei Diferenţe din reevaluare = 15.000lei – 12.000lei = 3.000 lei
Folosind metoda valorii brute de tratament al amortizării vom avea următoarele operaţii: Etapa 1. Se calculează coeficientul de reevaluare K = valoarea reevaluată (valoarea justă)/
valoarea netă contabilă
K = 15.000 lei/12.000 lei = 1,25
Etapa 2. Se actualizează valoarea brutăşi amortizarea cumulată Dacă înregistrarea efectului acestei operaţiuni de reevaluare se face dintr-o singură notă contabilă, atunci vom aveam
Elemente
|
Valori iniţiale (Vi)
|
Valori actualizate = Vi* K
|
Diferenţe
|
Valoare brută
|
30.000
|
37.500
|
7. 00
|
Amortizare
|
18.000
|
22.500
|
4.500
|
Valoare netă
|
12.000
|
15.000
|
3.000
|
2133
|
=
|
%
|
7.500 lei
|
Mijloace de transport
|
|
2813
|
4.500 lei
|
|
|
Amortizarea
|
|
|
|
mijloacelor de
|
|
|
|
transport
|
|
|
|
105
|
3000 lei
|
|
|
Rezerve din
|
|
|
|
reevaluare
|
|
Valoarea amortizării anuale va fi recalculată raportând valoarea reevaluată la numărul de ani de utilizare.
Amortizarea anuală = 37.500/ 5 ani = 7500 lei
II. La sfârşitul anului 200N+4 se efectuează o nouă evaluare a activului ajungând la o valoare de
6.000 lei. Valoarea netă contabilă = Valoare contabilă– Amortizarea cumulată Valoarea netă contabilă = 37.500 – ( 4 ani * 7500 lei/ an)= 7.500 lei Valoarea justă = 6.000 lei Diferenţe din reevaluare = 6.000lei – 7.500lei = -1.500 lei
Folosind metoda valorii brute de tratament a amortizării vom avea următoarele operaţii Etapa 1 Se calculează coeficientul de reevaluare K = valoarea reevaluată (valoarea
justă)/valoarea netă contabilă
K = 6.000lei/7.500 lei = 0.8
Etapa 2 Se actualizează valoarea brutăşi amortizarea cumulată
Elemente
|
Valori iniţiale (Vi)
|
Valori actualizate = Vi* K
|
Diferenţe
|
Valoare brută
|
37.500
|
30.000
|
-7.500
|
Amortizare
|
30.000
|
24.000
|
-6.00
|
Valoare netă
|
7.500
|
6.000
|
– 1500
|
Dacă înregistrarea efectului acestei operaţiuni de reevaluare se face dintr-o singură notă contabilă, atunci vom aveam
%
|
=
|
2133
|
7.500 lei
|
2813
|
|
Mijloace de transport
|
6000 lei
|
Amortizarea mijloacelor de transport
|
|
|
|
105
|
|
|
1.500 lei
|
Rezerve din reevaluare
|
|
|
|
Contabilitatea acţiunilor proprii
Acţiunile reprezintă titluri de valoare emise de către societăţile pe acţiuni, ce aduc beneficii posesorilor sub forma dividendelor.
Adunarea Generală a Acţionarilor poate hotărî răscumpărarea acţiunilor proprii, dar valoarea
acestora nu poate depăşi 10% din capitalul social subscris. Se pot dobândi numai acţiuni integral liberate şi numai în cazul în care capitalul social subscris este integral vărsat. Acţiunile dobândite nu dau drept la dividende.
Conform Legii nr. 31/1990 modificată cu Legea nr. 302/2005, plata acţiunilor astfel dobândite se va face numai din profitul distribuibil şi din rezervele disponibile ale societăţii, cu excepţia celor legale.
Răscumpărarea acţiunilor proprii se poate face în următoarele scopuri: -reducerea capitalului social prin anularea acţiunilor proprii răscumpărate; -cesionarea de către personalul unităţii a unui număr de acţiuni proprii; -regularizarea cursului acţiunilor proprii pe piaţa bursieră sau extrabursieră etc. Contabilitatea acţiunilor proprii se realizează cu ajutorul contului sintetic 109 „Acţiuni proprii”
cu funcţie contabilă de activ şi al cărui conţinut economic reprezintă conturi rectificative ale capitalurilor proprii. Funcţionează prin două conturi sintetice de gradul II:
-
1091 „Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt”
-
1092 „Acţiuni proprii deţinute pe termen lung” În debitul acestui cont se înregistrează: -valoarea acţiunilor proprii răscumpărate, la cost de achiziţie (cont 5121, 5311); În creditul acestui cont se înregistrează: -valoarea nominală a acţiunilor proprii anulate (cont 1012); -diferenţa dintre costul de achiziţie (mai mare) şi valoarea nominală sau preţul de vânzare
(mai mic) a acţiunilor anulate sau vândute (cont 6583); -costul de achiziţieal acţiunilor proprii vândute (cont 461, 5121, 5311). Soldul debitor al contului 109 reprezintă valoarea acţiunilor proprii răscumpărate existente în
portofoliu, la cost de achiziţie.
Exemplu:
Adunarea Generală a Acţionarilor hotărăşte răscumpărarea a 300 de acţiuni proprii, prin plata în numerar la preţul de 3 lei/ acţiune. În termen de 6 luni, acţiunile proprii se cesionează personalului unităţii la preţul de 2,9 lei/acţiune, încasarea făcându-se în numerar.
Rezolvare:
-dobândirea acţiunilor proprii, încasate în numerar:
1091 Acţiuni proprii deţ nute pe termen scurt = 5311 Casa în lei (300 acţ. X 3 lei/acţ.)
|
900 lei
|
-cesionarea acţiunilor proprii:
|
|
% 5311 Casa în lei ( 300 x 2,90) 6583 Cheltuieli privind alte operaţii de capital (300 x (3-2,90)) = 1091 Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt
|
900 lei 870 lei 30 lei
|
Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar
|
|
Rezultatele exerciţiului financiar sunt structuri de capitaluri proprii care îmbracă forma profitului sau pierderii, şi în raport cu perioada la care se referă sunt: rezultate reportate şi rezultate ale exerciţiilor curente.
Rezultatul exerciţiului financiar se stabileşte la închiderea acestuia şi reprezintă soldul final al contului 121 „Profit sau pierdere”.
Profitul contabil brut astfel obţinut se corectează cu cheltuielile nedeductibile, se impozitează după care se obţine profitul contabil net. Acesta se repartizează, de regulă, la sfârşitul exerciţiului financiar pe următoarele destinaţii:
a) destinaţii prevăzute obligatoriu de lege: rezerve legale, acoperirea pierderilor din anii precedenţi, vărsăminte la bugetul statului (minim 50% din profitul net repartizat de către societăţile cu capital majoritar de stat), surse proprii de finanţare aferente profitului rezultat din vânzări de active (la societăţile cu capital majoritar de stat), respectiv aferente facilităţilor fiscale la impozitul pe profit;
b) destinaţii stabilite prin actul constitutiv al societăţii (rezerve statutare);
c) destinaţii hotărâte de către AGA: surse proprii de finanţare, alte rezerve, participarea salariaţilor la profit (în cotă de până la 10% din profitul net realizat de către societăţile cu capital majoritar de stat), dividende, capital social.
Repartizarea definitivă a profitului se înregistrează în contabilitate pe destinaţiile de mai sus (excepţie făcând rezervele legale, după aprobarea situaţiilor financiare anuale.
Contabilitatea rezultatului reportat
Rezultatul reportat ţine evidenţa rezultatului sau părţii din rezultatul exerciţiului financiar precedent a cărui repartizare a fost amânată de Adunarea generală a acţionarilor8. Rezultatul reportat poate fi un rezultat favorabil (profit care nu a fost distribuit acţionarilor, încorporat în capital sau trecut la rezerve) sau un rezultat nefavorabil (pierdere, care urmează să afecteze rezultatele viitoare, rezervele sau chiar capitalul social).
Contabilitatea sintetică a rezultatului reportat se realizează cu ajutorul contului sintetic de gradul
I: 117 „Rezultatul reportat“, care se detaliază conform OMF 1752/2005 pe două conturi sintetice de gradul II:
-
1171 -Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită:
-
1174 -Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile. 117 „Rezultatul reportat“, cont bifuncţional se creditează cu: -pierderile contabile ale exerciţiilor precedente acoperite din rezerve; -pierderile realizate în exerciţiile precedente, care reduc capitalul social; -profitul net realizat în exerciţiul precedent şi nerepartizat; -rezultatul favorabil provenit din corectarea erorilor contabile. În debitul contului 117 „Rezultatul reportat“ se înregistrează: -pierderile contabile realizate în exerciţiul precedent; -profitul net realizat în exerciţiile precedente, repartizat pentru rezerve, participarea salariaţilor
la profit, vărsăminte din profitul net al regiilor autonome, dividende cuvenite acţionarilor sau
asociaţilor;
-rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile.
Soldul debitor al contului reprezintă pierderea neacoperită, iar soldul creditor, profitul
nerepartizat.
Exemplu:
1. La finele exerciţiului financiar S.C. „X“ nu repartizează profit în sumă de 10.000 lei. În anul financiar următor Adunarea generală a acţionarilor decide utilizarea acestui sold pentru:
-acoperirea unor pierderi din exerciţiul curent de 1.200 lei;
-încorporarea în masa capitalului a sumei de 3.000 lei;
-crearea unei rezerve facultative de 500 lei;
-profit repartizat pentru dividende către acţionari în sumă de 1.000 lei;
-profit repartizat pentru participarea salariaţilor la profit în sumă de 4.300 lei.
a) Evidenţierea profitului nerepartizat la finele exerciţiului:
121 = 117 10.000 lei Profit şi pierdere Rezultatul reportat
8 Criveanu, M. şi colab., 2003. Contabilitate financiară, Editura Sitech, Craiova, pag. 67.
b) Utilizarea profitului reportat din exerciţiul precedent pe destinaţii:
117
|
=
|
%
|
10.000 lei
|
Rezultatul reportat
|
|
121
|
1.200 lei
|
|
|
Profit şi pierdere
|
|
|
|
1012
|
3.000 lei
|
|
|
Capital subscris
|
|
|
|
vărsat
|
|
|
|
1068
|
500 lei
|
|
|
Alte rezerve“
|
|
|
|
457
|
1.000 lei
|
|
|
Dividende de plată
|
|
|
|
424
|
4.300 lei
|
|
|
Participarea
|
|
|
|
salariaţilor
|
|
2. Dacă la finele exerciţiului financiar precedent S.C. „X“ înregistrează o pierdere de 1.000 lei şi nu poate fi imputată exerciţiului încheiat, atunci ea este reportată în exerciţiul următor tot cu ajutorul contului 117 „Rezultatul reportat“.
În exerciţiul următor societatea rezolvă problema astfel: -acoperirea pierderii de 500 lei din profitul din profitul perioadei curente; -acoperirea pe seama capitalului social a unei pierderi de 200 lei; -repartizarea altor rezerve constituite anterior pentru acoperirea pierderii de 300 lei. a) Imputarea pierderii de la finele exerciţiului financiar precedent, exerciţiilor viitoare:
117 = 121 1.000 lei Rezultatul reportat Profit şi pierdere b) Recuperarea pierderii reportate: % = 117 1.000 lei 129 Rezultatul reportat 500 lei Repartizarea profitului 1012 200 lei Capital social vărsat 1068 300 lei Alte rezerve
Contabilitatea rezultatului exerciţiului
Din punct de vedere contabil rezultatul exerciţiului reprezintă diferenţa dintre veniturile şi
cheltuielile unui exerciţiu, putând fi favorabilă (profit) sau nefavorabilă (pierdere). Rezultatul exerciţiului cuprinde rezultatul curent, rezultatul extraordinar şi impozitul pe profit. Rezultatul curent cuprinde diferenţa dintre veniturile din operaţiuni curente, respectiv
veniturile din exploatare şi veniturile financiare şi cheltuielile curente respectiv cheltuielile de exploatare şi cheltuielile financiare.
reprezintă diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile extraordinare, care nu sunt legate de activitatea curentă. Prin însumarea rezultatului curent şi al rezultatului extraordinar se obţine rezultatul exerciţiului aferent veniturilor totale sau rezultatul înainte de impozitare, ce se calculează lunar, cumulat de la început6ul anului fiscal.
Impozitul pe profit reprezintă o cheltuială fiscală pe care o suportă contribuabilii în conformitate cu legislaţia în vigoare potrivit căreia cota de impozit pe profit începând cu 01.01.2005 este de 16%. Profitul impozabil anual se determină ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile anului fiscal corectată cu o serie de elemente nedeductibile şi deductibile din punct de vedere fiscal. La profitul impozabil astfel determinat se aplică cota de impozit şi se determină impozitul pe profit datorat bugetului statului.
Rezultatul exerciţiului reprezintă soldul final al contului de profit şi pierdere, ce este supus repartizării potrivit legii.
Contabilitatea rezultatului exerciţiului se ţine cu ajutorul a două conturi sintetice de gradul I, şi anume:
-121 „Profit şi pierdere“;
-129 „Repartizarea profitului“.
Contul 121 „Profit şi pierdere“ se creditează cu veniturile exerciţiului financiar decontate la închiderea conturilor din clasa 7 „Conturi de venituri“ şi se debitează cu cheltuielile aceleiaşi perioade, decontate la închiderea conturilor din clasa 6 „Conturi de cheltuieli“. Soldul creditor reprezintă profitul realizat, dacă veniturile depăşesc cheltuielile, iar soldul debitor, pierderea realizată, dacă cheltuielile depăşesc veniturile. Contul 121 „Profit şi pierdere“ este un cont bifuncţional.
Contul 129 „Repartizarea profitului“ ţine evidenţa repartizării profitului realizat în exerciţiul curent. Contabilitatea analitică se ţine pe destinaţiile profitului (participarea salariaţilor la profit; constituirea surselor proprii de finanţare; dividende cuvenite acţionarilor sau asociaţilor; constituirea de rezerve; vărsăminte la buget; alte destinaţii). Contul 129 „Repartizarea profitului“ este un cont de activ, în debit înregistrează sumele repartizate din profit pe destinaţii, rezervele constituite din profitul realizat în exerciţiul curent precum şi pierderile contabile realizate în exerciţiile precedente din profitul realizat în anul curent iar în credit profitul net realizat în exerciţiul financiar precedent, care a fost repartizat pe destinaţii legale. Soldul contului reprezintă profitul realizat aferent anului în curs.
Exemplu:
1. La finele lunii se înregistrează închiderea conturilor de venituri şi a conturilor de cheltuieli:
Conturi de venituri = 121 (Clasa a VII-a) Profit şi pierdere
121 = Conturi de cheltuieli Profit şi pierdere (Clasa a VI-a)
2. Se înregistrează compensarea pierderilor pe seama capitalului social:
1012 = 117 Capital subscris vărsat Rezultatul reportat
3. La finele exerciţiului financiar se înregistrează pierderea contabilă reportată în exerciţiul următor:
117 = 121 Rezultatul reportat Profit şi pierdere
4. La finele exerciţiului financiar se înregistrează profitul net rămas:
121 = 117 Profit şi pierdere Rezultatul reportat
5. Se repartizează profitul net obţinut la finele exerciţiului financiar pentru: -participarea salariaţilor la profit; -distribuirea de dividende; -constituirea surselor proprii de finanţare; -constituirea de rezerve legale şi statutare.
129 = %
Repartizarea profitului 424
Participarea personalului la
profit
457
Dividende de plată
1061 Rezerve legale 1063 Rezerve statutare
6. Acoperirea pierderii contabile din exerciţiul precedent din profitul realizat în exerciţiul curent:
129 = 117 Repartizarea profitului Rezultatul reportat
7. La finele exerciţiului financiar, după aprobarea bilanţului contabil anual se înregistrează închiderea contului 129 „Repartizarea profitului“ cu profitul net realizat în exerciţiul financiar precedent, cum a fost repartizat pe destinaţii.
121 = 129 Profit şi pierdere Repartizarea profitului
Delimitări privind provizioanele
Provizioanele sunt destinate să acopere datoriile a căror natură este clar definită si care la data bilanţului este probabil să existe, sau este cert că vor exista, dar care sunt incerte în ceea ce priveste valoarea sau data la care vor apărea.
Provizioanele:
-nu pot fi utilizate pentru ajustarea valorilor activelor,
-nu pot depăşi din punct de vedere valoric sumele care sunt necesare stingerii obligaţiei curente la data bilanţului,
-sunt o datorie cu exigibilitate sau valoare incertă.
Dostları ilə paylaş: |