Analiza politica empirica

ANALIZA POLITICA EMPIRICA

Note de curs - octombrie, noiembrie, decembrie 1997

Cuprins:
Descriere a cursului.

Introducere

1. Stiinta, stiinte sociale, stiinte politice.

1.1 Trasaturi ale cunoasterii stiintifice

1.2. Explicatie stiintifica

1.3. Rolul metodologiei
2. Etapele cercetarii empirice
3. Ipoteze, concepte, variabile

3.1. Variabile

3.2. Concepte

3.3. Ipoteze de cercetare

4. Etica in stiintele sociale

4.1. Conditii minimale in realizarea cercetarii.

5. Masurarea

5.1. Natura masurarii:

5.2. Nivele de masurare

5.3. Erori de masurare

5.4. Validitate
Distributii de frecvente. Reprezentari grafice
6. Experimentul

6.1. Experimentul clasic

6.2. Alte tipuri de experimente

6.3. Cercetarea transversala

6.4. Quasi-experimentul

Introducere¹
1. obiective ale unui curs de metode de cercetare

2. metode de cercetare in stiintele politice

3. stiinta ca atitudine
La cele mai multe dintre cursuri studentilor li se cere sa asimileze fapte si sa fie capabili sa le repete -- nu doar in aceasta facultate, nu doar in UBB, sau intr-un sistem de invatamint traditional. Destul de rar studentilor li se cere sa fie curiosi, sa puna intrebari, sa faca investigatii proprii. Acest lucru este un paradox in cazul tarilor dezvoltate si este pe cale sa devina un paradox si la noi, deoarece aceste abilitati privind munca independenta sint cel mai mult / incep sa fie cel mai mult cerute dupa absolvirea facultatii.

Investigarea realitatii intr-un mod independent constituie obiectul oricarui curs de metode de cercetare, indiferent de domeniul academic de studiu. Scopul unui curs de metode il constituie incurajarea studentilor sa fie nu doar consumatori ci si producatori de informatie.

O asumptie implicita ce sta la baza educatiei in cele mai multe universitati este aceea ca o mare parte a informatiei de care avem nevoie pentru a raspunde la intrebarile cu care ne confruntam este cunoscuta, se afla in carti sau in mintea profesorilor care predau si de aceea studentii nu trebuie decit sa o asimileze. Lucrurile stau diferit, in orice disciplina stiintifica si, in special, in cele care au ca obiect de studiu realitatea umana -- aici, chiar si cunostiintele cele mai solide se refera la clase limitate de obiecte si la fenomene limitate in timp.

ex. relatia triunghiulara intre opinie publica, presa scrisa si politici publice, in SUA, 1996, are sens sa fie verificata pentru tarile estice, sau pentru SUA la alt moment de timp.

Nu avem cauze unice si deterministe, avem cauze multiple dintre care unele sint intotdeauna nedeterminate.

ex. apartenenta la un partid poate fi explicata de un anumit tip de socializare, calitate si cantitate a educatiei formale, factori de personalitate, factori de oportunitate, dar ramine intotdeauna ceva.

Concluzia este ca studentii trebuie sa formuleze intrebari proprii si sa realizeze cercetare pentru a obtine raspunsuri. Abilitatile necesare pentru investigatiile proprii, cu caracter stiintific, le sint necesare si in calitate de cetateni, pentru a interpreta, evalua si contribui la rezolvarea problemelor din societatea in care traim. In aceasta privinta, un curs de metode de cercetare constituie un aspect esential al educatiei democratice.

Atitudinile si tehnicile de cercetare creativa necesita timp si efort. De aceea sint atit de multe in curricula voastra. Nu trebuie sa le considerati, insa, ca pe niste cursuri asemeni celorlalte sau ca pe una dintre specializari. Cursurile de metode constituie o parte importanta a infrastructurii pentru celelate cursuri. Pentru oricare din subdomeniile stiintelor politice modalitatile de identificare si de rezolvare a problemelor sint parte a metodologiei disciplinei, iar studiul metodologiei este subiectul cursurilor de metode de cercetare. Metodologia are in vedere diferitele modalitati prin care este acumulata cunoasterea dar nu dicteaza continutul acelei cunoasteri.

2. Subiectul nostru de interes sint stiintele politice. Nu doar studiul politicii (fara a incerca acum sa lamurim ce inseamna asta), dar un studiu stiintific. Ce inseamna acest lucru? Pentru inceput sa spunem doar atit: un studiu riguros si sistematic. Asta implica suprapunerea dintre trei lucruri: subiect, teorie si metoda.
Subiect: trebuie sa fie important si interesant; sa aiba relevanta pentru lumea in care traim, sa fie despre modul in care oamenii traiesc impreuna si rezolva decizii colective impreuna.

In plus, subiectul trebuie sa aiba atasata o propozitie, numita ipoteza, care are urmatoarele calitati: scurta, concreta, empirica, formulata in termeni generali (poate fi aplicata unui numar mai mare de cazuri). Este formulata ca o relatie intre doi factori si este de forma, "daca A atunci B". Cercetarea este structurata astfel incit sa testeze aceasta afirmatie.

S. trebuie sa fie clar specificat. Nu este suficient sa spui ca studiezi Revolutia româna sau alegerile generale, trebuie sa poti preciza mai mult ce anume te intereseaza; ce speri sa gasesti; cum poate sa contribuie cercetarea la rezultatele despre revolutiii sau despre alegeri.

Ex. studiul efectului prezentelor televizate asupra preferintelor alegatorilor in timpul alegerilor din 1996; s. efectului unor factori de mentalitate determinati regional asupra votului; transformari suferite de serviciile secrete din Romania in primele 6 luni din 1990 (lucrare a Prof. R. Hall, prezentata la sesiunea de comunicari stiintifice a studentilor din vara anului 1997).

Teorie: Cunoasterea stiintifica are un caracter sistematic. Acest lucru se traduce prin faptul ca este organizata in teorii adica in sisteme de concepte aflate in relatie din care pot fi deduse propozitii testabile.

Teoriile determina modul in care construim o lume inteligibila pornind de la fapte particulare, felul in care definim variabile care permit identificarea de regularitati in cadrul unor observatii separate, modul de conectare a relatiilor pentru a forma o perspectiva mai larga.

Fiecare subiect de cercetare trebuie sa aduca o contributie la cunoasterea sistematica. Semnificatia lui este apreciata din perspectiva teoriilor la care se refera, a locului pe care il ocupa in raport cu teorii concurente.

Exemplu. Subiectul il constituie studiul factorilor care influenteaza stabilitatea unui regim democratic. Sint teorii care afirma prevalenta factorilor de tip economic si teorii care afirma ca factorii culturali sint cei mai importanti. Daca arat ca doua tari identice din punct de vedere economic si diferite din perspectiva unor anumiti factori culturali difera si din punctul de vedere a stabilitatii studiul meu infirma o teorie de primul tip si vine in sprijinul unei teorii de al doilea tip.

Metoda: pentru a arata ca imaginea pe care o propunem pentru a descrie aspecte ale realitatii este adevarata avem nevoie de metode riguroase. Trebuie sa putem evalua relatia care exista intre modelul pe care il propunem si realitatea cunoscuta prin experienta directa.

Trebuie cunoscute conventiile stiintei sociale care ne permit sa decidem ce este adevarat si ce este fals.

Metodologia stiintifica este un sistem de reguli si proceduri explicite care stau la baza cercetarii si prin care este evaluata cunoasterea. Sistemul este intr-o evolutie continua iar canoanele de cercetare sint subiect de critica si schimbare.
3. Stiinta presupune mai mult decit o serie de tehnici pentru formularea ipotezelor si evaluarea lor. Necesita curiozitate, o anumita etica a adevarului si apartenenta la comunitatea stiintifica.

Omul de stiinta nu respecta nici o autoritate, nu preia afirmatii ca fiind adevarate numai pentru ca sint multi cei care cred acest lucru sau pentru ca vin de la persoane cu prestigiu (Funar a cistigat alegerile in Cluj pentru ca a stiut sa exploateze teama romanilor fata de maghiari, distributia votului la alegeri poate fi explicata printr-o mentalitate regionala diferita, o participare ridicata la vot indica un nivel ridicat de democratizare). Oamenii de stiinta au o atitudine sceptica fata de informatia care le este prezentata. Adevarul este adesea dificil de cunoscut si greu de afirmat.

1. Stiinta, stiinte sociale, stiinte politice.

1.1 Trasaturi ale cunoasterii stiintifice

1.2. Explicatie stiintifica

1.3. Rolul metodologiei

Vom cauta raspunsuri unor intrebari cum ar fi:

*Ce este o abordare stiintifica? *Care sint beneficiile acestui tip de abordare in ceea ce priveste cunoasterea societatii? *Cum poate fi dobindita o cunoastere ferma asupra diferitelor aspecte ale realitatii umane si in special asupra politicului?

Scopul stiintei este de a explica, prezice si de a permite intelegerea faptelor empirice. Dar ce intelegem prin explicatie stiintifica, predictie si intelegere?
Cuvintul stiinta deriva din latinescul scire, "a stii". Prin stiinta se intelege atit ansamblul de cunostiinte care se refera la un domeniu unitar al realitatii cit si ansamblul de metode, reguli folosite in colectarea acestor cunostiinte. Astfel biologia nu include stiintele umane desi oamenii sint fiinte vii, economia este diferita de stiintele politice ("ceea ce distinge economia ca disciplina de alte discipline nu este subiectul ci modul specific de abordare", Gary Becker).
Orice stiinta trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

1. sa posede un obiect propriu de cercetare

2. un sistem conceptual specific

3. discursul stiintific este construit prin respectarea legilor generale ale logicii

4. exista modalitati practice prin care se testeaza validitatea discursului teoretic, adica tehnici de verificare obiectiva a propozitiilor. (Rotariu, Curs de metode si tehnici ...)
Alte modalitati de cunoastere in afara celei stiintifice: cunoastere comuna, prin intermediul miturilor, intuitie, credinta.
1.1. Urmatoarele trasaturi disting stiinta de celelalte forme de cunoastere:

(1) este empirica si permite verificarea empirica, (2) nu este normativa, (3) este transmisibila, (4) generala, (5) provizorie.

1.se bazeaza pe perceptii, experienta si observatii adica putem sa ne folosim simturile pentru a observa si inregistra aparitia fenomenelor care ne intereseaza (ex. proteste politice, nr. de voturi in alegeri, opinia publica, invazii ale teritoriului unei tari de catre alta).

Totusi cunoasterea stiintifica nu este dobindita numai prin perceptiile celor cinci simturi. Observatia, ca activitate mentala, nu este complet independenta de termenii, conceptele si teoriile stiintei (K.Popper) (ex. film documentar despre irigatii pentru un trib african).

Prin verificare empirica intelegem faptul ca acceptarea sau respingerea unei afirmatii care este parte a teoriei este influentata de observatie. Stereotip / prejudecata.

cunoastere stiintifica / cunoastere mistica / cunoastere comuna.

(ex. Ted Gurr, in (5), campanii prezidentiale sau Nastase-Ciorbea).

2. Cunoasterea normativa evalueaza aspecte ale realitatii si prescrie ceea ce ar trebui sa fie. Fenomenele sint valorizate, puse in termeni de bun si rau.

Cunoasterea stiintifica nu este normativa .

(discutie: studii privind (1) locul de amplasarea a capitalei Braziliei, Brasilia; (2) modul de trai al tiganilor in Romania (Zamfir&Zamfir)).

Valorile cercetatorului influenteaza alegerea temei de cercetare insa testarea propozitiilor nu trebuie sa fie influentata de acestea (ex., studiu al efectelor pedepsei capitale).

3. Cunoasterea stiintifica este transmisibila. Asta inseamna ca metoda prin care se obtin cunostiintele este facuta explicita astfel incit rezultatele pot fi analizate iar cercetarea repetata.

(probleme pentru stiintele sociale dar si pentru cele ale naturii, ex. cu efectul violentei TV asupra copiilor).

4. Cunoasterea stiintifica are un caracter de generalitate. Cunostiintele care descriu, explica, prezic o clasa mai larga de fenomene sint mai valoroase decit cele care au in vedere o clasa mai ingusta. (ex.:legea gravitatiei). Dupa Milton Friedmann valoarea unei teorii stiintifice este data de doua criterii: simplitate si eficienta (cu sens de generalitate).

5. Cunoasterea are un caracter provizoriu. Cercetarile din viitor pot sa dovedeasca intotdeauna un grad de inadecvare a intelegerii noastre fata de un fenomen. Observatii noi, metode masurare mai sensibile, imbunatatiri in designul cercetarii si testarea unor explicatii alternative pot pune in evidenta limitele unui ansamblu de cunostinte stiintifice acumulate pina la un moment dat.
Q: Ce este comun si ce este diferit intre reprezentarile unor aspecte ale realitatii sociale prin cercetare sociala, respectiv prin filme documentare?

Comentati urmatorul fragment din T.Garton Ash. 1997. Foloasele prigoanei. Lanterna magica. p.137:

Numai istoricii profesionisti, cu metode de cercetare testate, cu principii de selectie explicite sicare folosesc corect marturiile, numai ei ne pot da armele de care avem nevoie pentru a incepe sa privim lucrurile in fata.[...] Asta nu inseamna ca orice istoric e automat mai impartial decit orice regizor de film. Dar (cel putin intr-o societate libera) insasi conditia de istoric implica responsabilitate si deschidere fata de atacul reciproc...
1.2.Explicatie stiintifica.
Incepind cu David Hume (1711-1776) prin termenul de explicatie se intelege o modalitate de a pune in relatie fenomenul care trebuie explicat cu alte fenomene prin intermediul unor legi generale. Richard Braithwaite arata in ce mod:

"Functia stiintei ... este de a stabili legi generale care acopera comportamentul obiectelor empirice sau a obiectelor la care se refera acea stiinta si in felul acesta ne permite sa punem impreuna cunostintele noastre despre evenimente cunoscute separat, si de a face predictii corecte ale unor evenimente inca necunoscute. Daca stiinta este intr-un stadiu mai dezvoltat, acele legi generale formeaza o ierarhie in care legi speciale apar ca si consecinte logice ale unui numar mic de legi foarte generale. Daca stiinta este intr-un stadiu incipient legile sint doar generalizari prin care lucrurile sint clasificate in diferite clase." (Nachmias,p.8)

(ce legatura este intre o lovitura de stat in America de Sud, un razboi civil in Africa, violentele intre negrii americani in anii '60 etc.; dar intre numarul de copii pe familie intr-un sat din Maramures, si cel dintr-o familie de evrei dintr-o colonie venetiana din sec. 17)

Carl Hempel face distinctie intre doua tipuri fundamentale de explicatie stiintifica: deductiva si inductiva:

- explicatie deductiva: fenomenele sint explicate demonstrind ca pot fi deduse dintr-o lege universala. Daca premisele (afirmatii care specifica apartenenta la domeniul de aplicabilitate a legii) sint indeplinite atunci concluzia are loc in mod necesar.

Ex: legea gravitatiei care explica deplasarea unui corp aruncat, teoria imitatiei si influenta TV asupra copiilor, abordarea economica asupra comportamentului uman.

- explicatie inductiva: este un tip de rationament/explicatie in care generalul este dedus (inferat) din particular.

Adesea ambele tipuri coexista in cadrul aceluiasi demers explicativ. Ex. Efectul vestilor proaste asupra increderii sociale (portmonee pierdute / gasite, asasinarea lui R.Kennedy, experiment).
1. A explica inseamna a pune in evidenta un anumit tip de relatie intre mai multe fenomene, dintre care unul este fenomenul de explicat iar celelate sint fenomene explicative.

Fenomenele se manifesta prin variatii ale unor proprietati in elementele multimii studiate. Multimea studiata se numeste populatie teoretica, elementele ei se numesc unitati de analiza sau cazuri.

Relatia despre care este vorba in def. presupune o legatura de determinare (cauzalitate) a variatiei specifice fenomenului de explicat de catre variatiile specifice fenomenelor explicative.
Exemplu: se incearca explicarea deficitului bugetar prin % din PIB cheltuita in cercetarea fundamentala cu 10 ani inainte; populatia teoretica este constituita de tarile lumii.

distinctie intre a determina si a varia impreuna:

%PIB Deficit %PIB Deficit
D.Ec.

Este vorba despre diferenta intre a covaria si a determina.

Exemplu in care sensul determinarii este invers fata de cel pus in evidenta de covariatie.
consum de lapte rata cancer

dezv. economica poluare

Exemplul clasic prin care este evidentiata diferenta dintre covariatie intre doua fenomene si cauzalitate porneste de la observatia faptului ca fertilitatea tinde sa fie mai ridicata in localitatile in care sint mai multe berze la 1000 de locuitori decit in cele in care sint berze putine. (vezi Rotariu, Curs de metode si tehnici ...)
Care din urmatoarele doua modele explicative este mai bun?

educatie vot educatie abilitati privind birocratia vot

spirit civic
Sint doua criterii folosite pentru a aprecia calitatea unei explicatii:

0. 
   I. o explicatie este completa atunci cind permite intelegerea (verstehen): cind este clar de ce un individ descris de proprietatile cu rol explicativ are un anumit comportament (atitudini, orientari, actiuni) din perspectiva fenomenului de explicat (traditie inaugurata de Weber).
   

Exemplu: reguli electorale numar de partide

vot strategic

Consecinta: explicatia trebuie sa acopere nivelul individual. Pentru ca in stiintele sociale explicam adesea fenomene la nivel macro prin fenomene la nivel macro explicatia trebuie sa aiba trei pasi (James S. Coleman, The foundations of social theory).

0. 
   II. explicatia este completa atunci cind permite o predictie perfecta
   

Q. Este posibila o explicatie perfecta in stiintele sociale?

0. 
   fenomenele au un caracter determinist / non-determinist (Isaiah Berlin, Patru eseuri despre libertate.)?
   
1. 
   posibile extinderi ale 'Teoremei fluturelui' din meteorologie in stiintele sociale (Teoria haosului, fractali)
   

Este posibila predictia fara explicatie?

Viziunea economistilor (neoclasici, M. Friedman in Filozofia stiintei economice, D. Hausman. Ed. Humanitas) este exprimata prin metafora cu frunzele copacului ...

Exemplu. Teoria fertilitatii (Gary Becker. O abordare economica a comportamentului uman), Factori sociotropici / individuali in vot.

Economia, medicina se bazeaza adesea pe predictie fara explicatie. In stiintele politice accentul cade in mai mare masura pe explicatie.
Q. Comentati afirmatia: predictia este posibila in absenta explicatiei dar, in general, este intarita de aceasta (Michael Lewis-Beck).
Exemple:

A. teorii ale revolutiei.

De ce revolutiile apar adesea in timpul perioadelor de schimbare sociala cind conditiile sociale par sa se imbunatateasca?

Una din explicatiile acestui fapt afirma ca imbunatatirea conditiilor in societate creaza frustrare intre unii membrii ai societatii, conducind la revolutie.

Explicatia poate fi descompusa in trei pasi:

1. imbunatatirea conditiior sociale determina frustrare.

2. frustrarea tinde sa determine agresivitate

3. agresivitatea conduce la revolutie

B. Etica protestanta si spiritul capitalist (Max Weber).

Etica religioasa care caracteriza acele societati care au devenit protestante in timpul reformei cuprindea valori care au favorizat dezvoltarea organizatiilor economice capitaliste. Etapele in care poate fi descompusa aceasta argumentatie sint urmatorii:

1. doctrina religioasa protestanta genereaza anumite valori printre aderentii ei

2. indivizii care au anumite valori (cele de la 1.) adopta anumite de comportamente economice.

3. anumite comportamente economice ale indivizilor duc la aparitia organizatiilor economice de tip capitalist intr-o societate.
Comentariu: James Coleman (Foundations of social theory) considera incompleta o explicatie care pune in relatie doua fenomene de tip macro-social. Explicatia trebuie sa acopere trecerile macro-micro, micro-micro si micro-macro, cea mai dificila fiind de obicei ultima.
1.3.Poate fi politica studiata in mod stiintific?
Stiintele politice studiaza oamenii incercind sa gaseasca explicatii pentru comportamentul lor politic. Studiul comportamentului uman ridica o serie de probleme specifice:

1. oamenii sint fundamental mai complecsi decit subiectele de studiu din alte stiinte (bacterii, elemente subatomice, insecte, etc.).

2. instrumentele folosite pentru a colecta evidenta empirica influenteaza realitatea de studiat intr-un mod care nu poate fi complet controlat (de fapt, acelasi lucru se intimpla si in mecanica cuantica) (ex. dezirabilitate sociala, studiul unor comportamente ilegale).

3. puterea de investigatie a instrumentelor specifice acestei stiinte este inevitabil limitata: (a.) faptele care au relevanta sint prea complexe pentru a putea fi cuprinse in totalitate; (b) raza de actiune a acestor instrumente este limitata si de considerente etice (ex. dreptul ca viata privata a subiectilor sa nu fie afectata, de a cunoaste scopul investigatiei etc.) (c) adesea, conceptele care sint studiate sint abstracte si au o incarcatura valorica ridicata (ex. modul in care este masurat somajul influenteaza rezultatele analizei).

4. cercetatorii studiaza adesea o realitate din care fac parte si ei (neutralitate axiologica, cercetare asupra comunismului in Romania condusa diferit de un fost detinut politic si de un fost comunist).
Unele din problemele expuse mai sus si care se intilnesc in toate disciplinele stiintifice care analizeaza comportamentul uman sint amplificate in studiul comportamentului politic de chiar specificul acestuia: miza obtinerii unui anumit rezultat este mai mare atunci cind acesta se refera la distributia resurselor in societate, structura de putere, modul de impunere a unor anumite valori.
1.4. Tipuri de abordari in stiintele politice
Adesea sint distinse doua moduri de abordare in stintele politice, in linii mari consecutive in timp: (a) de tip traditional si (b) de tip modern sau comportamentalist (behaviorist).

a. se pot distinge trei subtipuri mari ale abordarii traditionale:

(1) istoric - descriere a evolutiilor istorice care au condus la anumite evenimente politice

(2) legalist - studiul constitutiilor si al codurilor legale

(3) institutional - descriere a functiilor institutiilor politice

A avut un caracter mai mult descriptiv decit explicativ iar preocuparea pentru verificari empirice sistematice a fost in general scazuta.
b. incepind cu anii '50 cercetarile in stiintele politice s-au focalizat asupra comportamentului politic al indivizilor si al grupurilor. David Easton sublinia intr-un articol din 1967:

"Comportamentul politic are regularitati care pot fi descoperite. Acestea pot fi exprimate in generalizari sau teorii cu valoare explicativa si predictiva. Mijloacele prin care datele sint obtinute si interpretate trebuie sa fie examinate riguros, rafinate si validate. Precizia in inregistrarea datelor si exprimarea rezultatelor necesita masurare si cuantificare. Evaluarea etica si explicatia empirica implica doua tipuri distincte de propozitii care, din motive ce tin de claritatea expunerii, ar trebui sa fie analizate diferit. Cercetarea ar trebui sa fie sistematica."
Reactia fata de acest curent s-a numit post-behaviorism iar principiile ei pot fi sintetizate astfel (Johnson si Joslyn):

1. A stii inseamna a avea responsabilitatea de a actiona iar a actiona inseamna a te angaja in reformarea (reshape) societatii. Omul de stiinta poarta o raspundere speciala pentru a-si pune cunostiintele la dispozitie.

2. Daca intelectualii au responsabilitatea de a-si implementa cunostintele, organizatiile compuse din intelectuali - asociatiile profesionale, incluzind si universitatile - nu pot sta deoparte fata de tumultul zilnic (struggles of the day). Politicizarea profesiei este inevitabila si dezirabila.
1.5.Rolul metodologiei

Mijloacele - fizice si intelectuale - prin care se incearca accesul la realitatea investigata precum si transformarea datelor brute culese in date stiintifice, constituie domeniul metodologic al stiintei respective. (Rotariu, Sociologie). Studiile unei stiinte sint atit de tip pozitiv (al fenomenelor naturale sau sociale) cit si de tip metodologic - al caror scop este de a evalua eficacitatea mijloacelor folosite deja si de inventare a unora noi.

- reguli de comunicare (exemplul lui Rapoport citat in Nachmias& Nachmias): sa explici ce este culoarea alba unui orb)

- reguli de gindire

- asigura intersubiectivitatea
2. Etapele procesului de cercetare
Proces de cercetare: ansamblu de activitati, ordonate, prin care se produce cunoastere stiintifica.

Pot fi distinse 7 etape (Nachmias& Nachmias):

1. definirea problemei

2. stabilirea ipotezelor

3. proiectarea cercetarii

4. masurarea

5. Colectarea datelor

6. Analiza datelor

7. Generalizarea

Procesul are o natura ciclica.

Toate etapele sint influentate de teorie.
Exemple de cercetari in stiintele politice.
1.Cercetari privind stabilitatea regimurilor (Johnson si Joslyn)

problema schimbarii / mentinerii regimurilor politice - are o importanta deosebita

*problema: care sint factorii care conduc la tulburari sociale si schimbarea guvernelor?

una din primele incercari de a utiliza metodele cercetarii empirice:

Ted R.Gurr, Why men rebel, 1970, Princeton Press

*concept: deprivare relativa - diferenta dintre asteptarile oamenilor (ceea ce ei cred ca sint indreptatiti sa aiba) si ceea ce pot sa primeasca sau sa mentina.

Cresterea in d.r. se datoreaza ambilor factori (3 posibilitati)

*ipoteza: cu cit este mai mare d.r. cu atit este mai mare frustrarea si, de aici, sansele de a se ajunge la violenta politica.

*proiectarea cercetarii: verificarea ipotezei prin realizarea de sondaje in 13 natiuni

*masura:

-d.r. raspunsurile la intrebarile din chestionar referitoare la : comparatie trecut - present - viitor, comparatie cu idealul de viata pe care si-l imagineaza repondentul.

-tulburari sociale: greve politice, rascoale, lovituri de stat, revolutii, masura a magnitudinii lor.

alti factori care influenteaza trecerea de la frustrare la agresivitate:

atitudini sociale si morale fata de violenta, utilitate asteptata a violentei, gradul de coercitie impus de regimul aflat la putere.

alte observatii despre d.r.: asteptarile sint de grup si sint puse in relatie cu cistigurile grupurile care sint percepute ca fiind similare din pct. de vedere socioeconomic.
Obs

*o lucrare stiintifica poate sa cuprinda mai multe procese de cercetare. Unele procese sint doar incepute (stadiu de ipoteza).

* cum poate folosi guvernul unei tari avind o economie centralizata, in criza, rezultatele teoriei?
Explicatia lui Gurr nu este nici definitiva si nici completa (Coleman).
(Alte teorii (cu aplicabilitate mai restrinsa):

1.2. Violenta politica in America Latina

ditributia posesiei de pamint.

care este pattern-ul posesiei de p. care conduce la violenta, cum se masoara posesia, care sint factorii care inhiba sau exacerbeaza conflictul.

1.3. Lovituri de stat in Africa.

factori posibili: caracteristici sociale, economice, politice, stil de leadership.

cel mai bun predictor pare sa fie durata pentru care liderul a fost la putere.

este o cauza si un efect a abilitatii de a constitui si mentine retele de informare, represiune si patronaj.

1.4. Schimbari de regim dupa participarea la un razboi international.

Date: razboaiele care au avut loc intre 1816 si 1975. Dintre cele 177 de tari studiate 32 au avut schimbari violente de regim in urmatorii trei ani dupa razboi.

factori: razboi pierdut, numar de morti.
2. Media vestica si natiunile non-vestice.
problema generala a dominarii de catre tarile vestice dezvoltate a natiunilor n-v.

probleme specifica:

este media nealiniata dependenta de vest pentru stirile internationale?

urmareste pattern-ul vestic de redare a stirilor?

este traficul global in comunicarea internationala impartit in sfere neocoloniale de influenta?

William Meyer a anlizat dependenta mediei tiparite in citeva tari africane si latino-americane fata de agentiile de stiri transnationale(AST, ex.Reuter):

analiza tuturor stirilor intern. dintr-un esantion de ziare de limba engleza.

fiecare stire a fost caracterizata de sursa, natiunea si regiunea acoperita in stire, lungimea stirii, a faptelor brute care apar in stire (diplomatie, razboaie, dezastre, dar si informatii despre dezvoltate, modernizare...).

56-76% din itemi isi aveau ca sursa AST. Totusi cele care se refera la dezvoltare proveneau din alte surse si erau tratate mai pe larg.

fostele coloniile britanice din africa primeau stirile in special din UK.

vertical flow of news.
Alte intrebari: dominatia mediei vestice slabeste culturile indigene? duce la instabilitate politica? cum se ajunge la aceasta dependenta?)
3. Ingrijorarea fata de cresterea fenomenului criminalitatii in România postrevolutionara, Fenn J., Keil T., Cercetari sociale nr.4, 1994

prezentare a studiului

exercitiu: identificati etapele cercetarii.

1.Problema de cercetat ar trebui sa fie semnificativa, observabila si de natura politica.

natura politica: comportament politic individual, al grupurilor si al natiunilor.

intrebarile incep cu de ce? si nu trebuie sa aiba un caracter normativ (ex. ar trebui ca SUA sa trimita trupe in Somalia sau in Bosnia?).
3. Ipoteze, concepte, variabile
3.1. Variabile

3.2. Concepte

3.3. Ipoteze de cercetare
3.1. variabile: estimari (masuri) ale unor proprietati empirice . Ex: sex, virsta, proprietatea de a raspunde intr-un anumit fel la o intrebare (da, foarte mult...), numarul de cuvinte dintr-un articol, mortalitatea infantila a unei tari, numar de conflicte armate intr-o regiune intr-o perioada, rata de participare la vot pe sectii de votare.

Discutie: unii autori accentueaza asupra distinctiei dintre masurare si estimare (Rotariu si Ilut); al doilea termen este considerat a fi mai larg.

variabila, cazuri, valori. Variabila se refera la o multime de obiecte (oameni, raspunsuri ale unor oameni, tari, conflicte armate) - pe care le numim cazuri - si la un atribut comun tuturor aceste obiecte. Pentru fiecare caz variabila ia o valoare.
Ex. 1000 de persoane sint intrebate:

in ce masura sinteti de acord cu afirmatia: locul femeii este la bucatarie.

1. complet de acord 2. oarecum de acord 3.nu prea sint de acord 4. deloc de acord.
variabila independenta: masuri ale unor fenomene despre care se crede (se presupune) ca influenteaza, afecteaza, cauzeaza alte fenomene.

variabila dependenta: var. despre care se incearca sa se arate ca este influentata de var.ind.

variabila intermediara: var.ind. care este dependenta in raport cu alta var.ind.
Exemplu:

educatie formala ------------> vot

-----------> sentimentul datoriei civice------------->

educatie formala Vot

-----------> abilitatea de a se descurca------------->

cu detalii birocratice

In ambele modele VOT este var. dependenta iar EDUCATIA FORMALA este variabila independenta. SENTIMNTUL ... si ABILITATEA... sint variabile intermediare in al doilea model pentru ca sint dependente in raport cu EDUCATIA si independente in raport cu VOT.
De ce explicatia a doua este mai buna decit prima? Pt. ca putem justifica mai bine fiecare din cei doi pasi (efectul scolii asupra datoriei civice este mai usor de explicat decit cel direct asupra votului).