Cuprins Sumar executiv IV Crearea bazei pentru o creştere economică durabilă şi incluZivă 11



Yüklə 0,62 Mb.
səhifə23/24
tarix26.10.2017
ölçüsü0,62 Mb.
#14739
1   ...   16   17   18   19   20   21   22   23   24

Managementul resurselor naturale

Context


Guvernul a recunoscut importanţa managementului resurselor naturale în Strategia Naţională de Dezvoltare, dar statutul resurselor ecologice şi naturale din ţară continuă să se înrăutăţească. Aceasta ameninţă atât producţia, cât şi sănătatea populaţiei din Moldova, ceea ce ar putea avea un impact negativ asupra creşterii. De asemenea, ameninţă habitatele naturale şi biodiversitatea.

Provocările principale


Poluarea surselor de apă din Moldova este un pericol pentru accesul intern la apă curată. Calitatea resurselor apelor de suprafaţă variază de la moderat poluată până la poluată, şi apele subterane nu satisfac normele pentru calitatea apei potabile. Situaţia este deosebit de nefavorabilă în spaţiul rural, unde majoritatea oamenilor utilizează apele freatice şi numai 17 procente din familii utilizează apa din sistemele centralizate de aprovizionare cu apă. Starea delapidată a sistemului municipal de aprovizionare cu apă şi a staţiilor de epurare a apelor reziduale şi lipsa investiţiilor în domeniu au contribuit la deprecierea sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă şi de canalizare în întreaga ţară.

În prezent, managementul deşeurilor nu este durabil şi majoritatea locurilor de depozitare a deşeurilor nu se ridică la standardele sanitare. Circa 60 procente din gunoiştile existente au fost utilizate la plina capacitate şi trebuie să fie închise. Practica de reciclare a deşeurilor este încă la etapa de incepţie şi este implementată numai în câteva raioane ale oraşului Chişinău.

În ultimii ani, Moldova a fost tot mai mult afectată de calamităţi climaterice, aşa ca inundaţiile, secetele, grindina, eroziunea solului şi alunecările de teren. Prezicerile existente privind schimbările climaterice stipulează o creştere a temperaturii medii cu 2.7-4.5 grade Celsius, o descreştere a volumului total a precipitaţiilor, dar precipitaţii sporite iarna, care vor rezulta în descreşterea debitului de apă în râuri. Reducerea vulnerabilităţii faţă de calamităţile naturale trebuie să devină o prioritate. Aceasta va necesita ca Guvernul să-şi fortifice capacitatea de a evalua, pregăti, atenua şi reacţiona la aceste provocări.

Sugestii în aspect de politici


Prevenirea poluării resurselor de apă şi utilizarea lor eficientă ar trebui să fie o prioritate pentru ţară. Aceasta include promovarea bunelor practici agricole, diseminarea informaţiei şi instruire pentru fermieri întru prevenirea poluării apei din cauza nutrienţilor şi gunoiului de grajd. Pe lângă aceasta, ţara ar trebui să implementeze un program special de epurare a apei reziduale. Unele localităţi din Moldova varsă apă reziduală fără epurare în râurile şi lacurile din ţară. În această privinţă, este imperativ să se găsească alternative necostisitoare şi eficiente pentru sistemele convenţionale de epurare a apei existente în ţară (vezi de asemenea nota de politici privind aprovizionarea cu apă şi canalizarea).

Trebuie să se acorde atenţie specială îmbunătăţirii managementului deşeurilor. Se recomandă ca Guvernul să actualizeze Programul Naţional existent pentru managementul deşeurilor, care ar trebui să specifice, împreună cu reformele regulatorii şi ale politicilor, o serie de stimuli economici pentru sectorul privat să investească în sisteme regionale modernizate de management al deşeurilor. Optimal, aceste investiţii ar trebui să fie legate de proiecte de finanţare de carbon ale Mecanismului de Dezvoltare Nepoluantă pe baza extragerii metanului. Practicile internaţionale existente pentru managementul deşeurilor ar putea ajuta la implementarea acestor activităţi în Moldova (Caseta 8).

Caseta 8. Metodologia regională de management al deşeurilor solide în Bosnia & Herţegovina 30

Banca Mondială a aprobat recent un credit de 14.3 milioane USD pentru îmbunătăţirea managementului deşeurilor solide în câteva localităţi (Tuzla, Banja Luka şi Mostar) în Bosnia şi Herţegovina. Principala idee a proiectului este de a consolida aruncarea deşeurilor în câteva gunoişti regionale în loc de mai multe gunoişti mai mici.
Practica din trecut de gestionare a deşeurilor din ţară a fost de a crea o gunoişte pentru fiecare localitate. Cu toate acestea, municipalităţile cu capacităţi financiare limitate nu erau în poziţia de a crea şi menţine gunoişti la nivelul dictat de cerinţele tehnice, ecologice şi sanitare. În mod alternativ, proiectul va crea câteva gunoişti regionale care pot deservi câteva municipalităţi. Era clar că crearea acestor gunoişti prin cooperarea mai multor municipalităţi din Bosnia şi Herţegovina era necesară pentru a respecta standardele sanitare îmbunătăţite. Metodologia profită de economiile de scară: costul menţinerii unei gunoişti regionale este mai mic decât suma costurilor menţinerii gunoiştilor individuale mai mici la aceleaşi standarde. S-a estimat că gunoiştile sunt posibil de întreţinut şi permit recuperarea costurilor numai dacă intrările zilnice de deşeuri depăşesc 200-300 de tone. Costurile mai mici probabil vor determina municipalităţile cu bugete mai limitate să investească în managementul deşeurilor solide, care este o problemă acută în Bosnia şi Herţegovina şi în general, în regiunea Balcanilor.


Guvernul ar trebui să pregătească şi să adopte Strategia de gestionare a riscurilor legate de calamităţile naturale şi adaptare care identifică măsurile pe termen scurt, mediu şi lung care urmează a fi întreprinse. Cu toate acestea, nu toate riscurile legate de calamităţile naturale pot fi atenuate şi prin urmare, adaptarea la schimbarea climei este esenţială pentru a reduce vulnerabilitatea, în special, în ce priveşte dezvoltarea rurală şi activităţile agricole. Aceasta necesită de asemenea un program de modernizare a serviciilor naţionale hidrometeorologice, pentru asigurarea prognozelor oportune şi de calitate înaltă a timpului, prognozelor climaterice şi hidrologice şi pentru a monitoriza schimbările din mediu. O bună practică în acest sens poate fi Proiectul naţional de modernizare a hidrometeo din Federaţia Rusă, susţinut de Banca Mondială.

Luând în consideraţie problemele financiare existente şi viitoare, Guvernul ar trebui să fortifice Fondul Ecologic Naţional (FEN) şi să-i îmbunătăţească activitatea. Deoarece FEN poate colecta o cantitate semnificativă de resurse şi finanţa proiecte ecologice mari, se recomandă aplicarea legislaţiei în vigoare pentru plăţile şi impozitele ecologice şi astfel, să se genereze resurse financiare adiţionale. În acelaşi timp, este imperativ să se reorienteze fondurile de la un număr mare de proiecte ecologice mici la un număr mai mic de proiecte mai mari axate pe domeniile prioritare, care ar putea produce rezultate clare pe termen scurt. La îmbunătăţirea eficienţei activităţii FEN, precum şi a finanţării publice a domeniului ecologic se recomandă să se ia în consideraţie cele mai bune practici internaţionale, precum şi îndrumarele pregătite sub auspiciul OCED31.


Yüklə 0,62 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   16   17   18   19   20   21   22   23   24




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2022
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə