Propunerea de Politică Publică



Yüklə 0,85 Mb.
səhifə1/16
tarix12.01.2019
ölçüsü0,85 Mb.
#95975
  1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   16

Propunerea de Politică Publică



privind protecţia insuficientă a producătorilor agricoli contra riscurilor de cădere a grindinii

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare
Chişinău 2012

Cuprins


Lista de abrevieri 4

1. Descrierea problemei 5

1.1. Cauzele problemei 12

1.2. Efectele problemei 13

2. Beneficiarii politicii publice 14

3. Obiectivele politicii publice 14

4. Opţiunile de soluţionare a problemei 14

5. Analiza opţiunilor 15

6. Opţiunea recomandată 21

7. Recomandări generale 23

8. Sinteza procesului de consultare 24

Anexe 25

Anexa 1. Arborele problemei 25

Anexa 2. Alocări bugetare pentru susţinerea serviciului antigrindină si suprafaţa terenurilor protejate, 2004-2014 25

Anexa 3. Frecvenţa tipurilor de cazuri asigurate, % din total cazuri de asigurare subvenţionată, 2011 26

Anexa 4. Suprafaţa protejată de SSIAPH şi eficacitatea fizică a serviciului, mii ha, %, 1967-2010 26

Anexa 5. Repartizarea numărului de obiecte convective pe teritoriul Republicii Moldova, media pe sezoanele anilor 2006-2010 27

Anexa 6. Schema suprafeţelor protejate de SSIAPH 28

Anexa 7. Suprafeţele protejate de SSIAPH şi numărul de puncte de lansare pe raioane, 2011 29

Anexa 8. Cheltuielile reale ale SSIAPH în perioada 2005-2011, mil. lei 30

Anexa 9. Analiza utilizării rachetelor şi mijloacelor financiare, 2009 - 2011 30

Anexa 10. Distribuţia gospodăriilor asigurate contra grindinii pe raioane, 2011 30

Anexa 11. Suprafeţele afectate de grindină din cadrul celor asigurate de companiile de asigurare Moldasig şi Moldcargo, 2007-2010, ha 31

Anexa 12. Mărimea despăgubirilor achitate de companiile de asigurări pentru căderile de grindină, mii lei per ha, 2007-2010 32

Anexa 13. Schemă de finanţare a serviciului antigrindină în perioada sovietică 33

Anexa 14. Schema organizării finanţării parţiale a SSIAPH conform opţiunii 3 - FNAA 33

Anexa 15. Schema organizării finanţării parţiale a SSIAPH conform opţiunii 4 – SAMA 34

Anexa 16. Statu-quo 35

Anexa 17. Finanţarea de la buget şi suprafeţele afectate conform opţiunii 1 – Statu quo 36

Anexa 18. Opţiunea 2 - Lichidarea SSIAPH 37

Anexa 19. Finanţarea de la buget şi suprafeţele afectate conform opţiunii 2 - Lichidarea SSIAPH 38

Anexa 20. Finanţarea conform opţiunii 3 – FNAA 39

Anexa 21. Finanţarea de la buget, co-finanţarea şi suprafeţele afectate conform opţiunii 3 - FNAA 40

Anexa 22. Finanţarea conform opţiunii 4 - SAMA 41

Anexa 23. Finanţarea de la buget, co-finanţarea şi suprafeţele afectate conform opţiunii 4 - SAMA 42

Anexa 24. Analiza opţiunilor de finanţare a SSIAPH, mil. lei 43

Anexa 25. Opţiunile de finanţare a SSIAPH, 2007-2020, mil. lei 43

Anexa 26. Estimarea valorii potenţiale a primei de asigurări în agricultură 44

Anexa 27. Informaţie despre asigurările agricole subvenţionate, 2004-2010 46

Anexa 28. Experienţa altor state în finanţarea serviciilor de protecţie antigrindină 46

Anexa 29. Sumarul experienţei internaţionale de finanţare a lucrărilor de protecţie antigrindină 48

Anexa 30. Studiu de caz - Finanţarea lucrărilor de protecţie antigrindină în Grecia 48

Anexa 31. Studiu de caz - Compania Naţională Austriacă de Asigurări Antigrindină „Die Osterreichische Hagelversicherung” 51

Anexa 32. Plantaţie intensivă de măr, echipată cu sistem de protecţie prin plasă, r-l Briceni, 2011 53

Anexa 33. Plase de protecţie în condiţii de căderi masive de grindină 53

Lista de abrevieri



ACSA Asociaţia de Consultanţă şi Şcolarizare în Agricultură

AGROINFORM Federaţia Naţională a Agricultorilor din Moldova AGROinform

AIPA Agenţia de Intervenţii şi Plăţi pentru Agricultură

APC Administraţia Publică Centrală

APL Administraţia Publică Locală

BNM Banca Naţională a Moldovei

BNS Biroul Naţional de Statistică

ELGA Hellenic Agricultural Insurance (Compania de stat de asigurări agricole din Grecia)

FNAA Fondul Naţional de Asigurări în Agricultură

FNFM Federaţia Naţională a Fermierilor din Moldova

IEFS Institutul de Economie, Finanţe şi Statistică

MAI Ministerul Afacerilor Interne

MAIA Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare

RSSM Republica Sovietică Socialistă Moldovenească

SAMA Societatea de Asigurări Mutuale Agricole

SSIAPH Serviciul Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice

UTA Unitatea teritorială autonomă

UniAgroProtect Uniunea Republicana a Asociaţiilor Producătorilor Agricoli UniAgroProtect

1.Descrierea problemei


Agricultura prin înseşi natura sa este o activitate riscantă. Grupa de riscuri cu cel mai important impact sunt riscurile naturale, din care face parte grindină. Grindina prezintă un pericol preponderent pentru culturile agricole anuale şi perene cu o valoare adăugată înaltă şi din această cauză ea are poate avea efecte negative asupra venitului agricol, a siguranţei alimentare, a capacităţii de dezvoltare şi de atragere a investiţiilor, dar şi a competitivităţii sectorului agricol.

Căderile de grindină în Republica Moldova deseori poartă un caracter catastrofal. Analiza datelor pentru ani 1966-2005 demonstrează că în perioada aprilie-septembrie pot interveni în mediu până la 21 zile cu căderi de grindină, valoarea maximă fiind de 50 zile şi cea minimă de 6 zile cu căderi de grindină pe sezon1.

Institutul de Cercetări Ştiinţifice în domeniul Economiei şi Organizării Producţiei Agricole din RSSM în baza analizei datelor pentru 26 de ani (1955-1981) a stabilit că pe teritoriul RSSM erau afectate de căderi de grindină în mediu circa 257 mii ha de terenuri agricole anual2. În perioada de până la 1967, când în RSSM abia au început să fie implementate activităţi masive de contracarare a acestui fenomen natural pierderile din cauza grindinii alcătuiau circa 90 mil. USD anual3.

Conform calculelor efectuate, în baza datelor SSIAPH, în mediu pe anii 2007-2010 au fost afectate de grindină circa 26 mii ha, din care în mediu circa 8 mii ha au fost afectate pe suprafeţele protejate de SSIAPH, iar alte circa 18 mii ha pe suprafeţele care nu au fost protejate de acest serviciu.

În ultimi ani se înregistrează o creştere a volumului de pierderi cauzate suprafeţelor agricole protejate de către SSIAPH, ceea ce se datorează în primul rând insuficienţei rachetelor în dotare, necesare pentru activitatea serviciului de protecţie. Aceasta este deosebit de evident pe fundalul scăderii intensităţii proceselor de cădere a grindinii în Republica Moldova în ultimii ani4.

Luând ca bază pentru calcule datele despre suprafeţele afectate recalculate pentru 100% daune şi reieşind din valoarea totală a producţiei de origine vegetală per hectar poate fi estimată valoarea medie a pagubelor pricinuite plantaţiilor agricole. Astfel în mediu pentru perioada 2005-2010 valoarea pagubelor cauzate de grindină poate fi evaluată la circa 41 mil. lei anual, din care circa 11 mil. lei reprezintă daunele cauzate suprafeţelor protejate de SSIAPH, iar circa 30 mil. lei - suprafeţelor neprotejate (vezi tabel 1).


Tabel 1. Daunele cauzate de căderile de grindină pe teritoriile protejate şi pe cele neprotejate de SSIAPH, 2005-2010, mil. lei




2005

2006

2007

2008

2009

2010

Media 2005-2010

Producţia vegetală globală, mil. lei

8449

9079

7941

10600

7861

13616

9591,0

Suprafaţa totală a terenurilor agricole, mii ha

2521,6

2518,2

2511,8

2506,2

2503,6

2501,1

2510,4

Producţia vegetală per ha, mii lei

3,4

3,6

3,2

4,2

3,1

5,4

3,8

Total suprafeţe afectate de grindina, recalculate la 100% daune, ha

7573

8126

19349

10651

8590

11213

10917,1

inclusiv






















Suprafeţele afectate pe teritoriul protejat de SSIAPH, ha

72

1671

4528

3709

3397

3824

2867

Suprafeţele afectate pe teritoriul neprotejat de SSIAPH, ha

7501

6455

14821

6942

5193

7389

8050,0

Estimarea daunelor, mil. lei

25,4

29,3

61,2

45,0

27,0

61,0

41,5

Inclusiv






















Daune pe suprafeţele protejate, mil. lei

0,2

6,0

14,3

15,7

10,7

20,8

11,3

Daune pe suprafeţele neprotejate, mil. lei

25,1

23,3

46,9

29,4

16,3

40,2

30,2

Efectele nefaste ale căderilor de grindină pot fi combătute prin mai multe metode. Acestea cuprind metode de combatere activă şi pasivă a grindinii. Metodele de combatere activă a grindinii presupun însămânţarea norilor ce prezintă pericol de grindină cu un reagent specific prin intermediul generatoarelor terestre, aviaţiei, artileriei şi a rachetelor. Eficacitatea fizică tehnologic garantată a acestor metode diferă. Astfel în cazul generatoarelor terestre el ajunge până la 40%, aviaţiei până la 60%, iar in cazul utilizării artileriei şi rachetelor acest indicator atinge 75%. În ultimul timp tot mai des se aplică şi metoda de protecţie pasivă contra grindinii prin intermediul plaselor. Diverse proiecte de protecţie a culturilor agricole şi a obiectivelor sociale de căderile de grindină sunt implementate în peste 50 de ţări ale lumii.

In Republica Moldova cea mai practicată este metoda de combatere a grindinii cu ajutorul rachetelor. Această metodă permite o tratare mai operativă, comparativ cu alte metode, a obiectelor de intervenţie cu reagent, şi reduce pierderile de la căderea grindinii de 5-10 ori.

Serviciul antigrindină în Republica Moldova a fost format în anul 1964, iar activităţile sistematice de protecţie au început în anul 1967. Iniţial a fost protejate doar 100 mii ha de terenuri agricole. Ulterior suprafaţa terenurilor protejate de serviciul antigrindină au crescut până la 2490 mii ha în anul 1990 (vezi anexa 4).

În perioada 2000-2001 lucrările de protejare au fost practic stopate. În anul 2001 activităţile de protecţie au început abia în mijlocul lunii iulie pe o suprafaţă de 265 mii hectare. În pofida faptului că în anul 2001 intensitatea căderilor de grindină a fost redusă, circa 47,2 mii hectare de terenuri agricole au fost afectate de grindină anual în perioada anilor 2000-2001, comparativ cu media anuală a suprafeţelor afectate de circa 29,8 mii hectare în perioada 2002-2010. Pierderile din cauza grindinii în anii 2000-2001 au fost estimate la circa 32 mil. lei anual.

Măsurările efectuate pe suprafeţele de control în perioada 1962-2005 demonstrează că pe teritoriile protejate suprafeţele afectate de grindină au fost în mediu de 8 ori mai mici comparativ cu cele de control.

În anul 2005 Serviciul Antigrindină a fost reorganizat în Serviciul Special IAPH prin Hotărârea Guvernului nr. 1120 din 27.10.2005, cu modificările efectuate prin Hotărârea Guvernului nr. 302 din 23.03.2007 şi Hotărârea Guvernului nr. 269 din 14.03.2008. În prezent Serviciul Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorolojice (SSIAPH) este o instituţie subordonată Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi finanţată din bugetul de stat şi mijloacele speciale.

SSIAPH dispune de 12 unităţi speciale, care coordonează activitatea a 108 puncte de lansare a rachetelor. În cadrul SSIAPH sunt angajaţi 1124 persoane cu un salariu mediu de circa 1700 lei lunar. Actualmente doar 9 unităţi activează în regim operativ, altele trei activează în regim de pază5. Ele protejează împotriva grindinii o suprafaţă de 1400 mii de hectare de terenuri agricole din 24 de raioane ale ţării, ceea ce constituie circa 46%6 din tot teritoriul Republicii Moldova. Totodată, serviciul dispune de infrastructura necesară pentru asigurarea protecţiei a circa 2 mil. ha de terenuri, în condiţiile unei finanţări suficiente.

Conform datelor SSIAPH un punct de lansare a rachetelor asigură protecţia a circa 12-13 mii ha de terenuri agricole. Costurile medii de protejare a unui hectar de terenuri agricole de către SSIAPH sunt în prezent de circa 45 lei pe hectar.

Cheltuielile reale ale SSIAPH au crescut de la 17,3 mil. lei in anul 2005 până la 50 mil. lei în anul 2011, din care circa 43 la sută au constituit cheltuielile pentru întreţinerea personalului şi circa 57 % - cheltuieli operaţionale. Cheltuielile pentru procurarea rachetelor au constituit 23,6 mil. lei în anul 2011, sau circa 47% din total finanţări (vezi anexa 8). De menţionat, că în perioada 2005-2011 suprafeţele protejate de SSIAPH au crescut de la 667 la 1400 mii ha. (vezi figura 1).

Crearea pe teritoriul republicii a unei întreprinderi mixte de asamblare a rachetelor antigrindină a permis reducerea preţului de procurare până la 418 USD, comparativ cu preţul de 470 USD pentru o rachetă procurată din Rusia. Aceasta a permis economisirea a peste 10 mil. lei în perioada 2006-2011.

În scopul perfecţionării tehnologiei şi creşterii eficienţei serviciilor SSIAPH, începând cu anul 2009 au început să fie implementate rachete de tip „Loza” de producţie bulgară. Aceste rachete pot fi aplicate direct deasupra punctului de lansare, ceea ce permite creşterea eficienţei serviciilor SSIAPH. Totodată, aceste rachete sunt şi mai ieftine, preţul lor de procurare fiind de circa 400 USD bucata. Aplicarea diferitor tipuri de rachete permite o acoperire mai bună a suprafeţelor cu protecţie antigrindină şi creşterea eficienţei serviciilor SSIAPH.


Figura 1. Cheltuielile reale ale SSIAPH şi suprafeţele protejate în perioada 2005-2011, mil. lei, mii ha


Sursa: Boost Moldova (2005-2010), SSIAPH (2011)
Conform normelor tehnologice eficienţa optimă a serviciului de protecţie este atinsă în condiţiile când în mediu fiecare punct de lansare este asigurat cu cel puţin 70 de rachete antigrindină per sezon, ceea ce constituie 7560 rachete în total pentru cele 108 puncte de lansare.

În perioada 2009-2011 SSIAPH a activat în condiţiile unui deficit financiar de 10-11 mil. lei anual, ceea ce a creat probleme semnificative în aprovizionarea cu rachete, şi respectiv a redus semnificativ gradul de protecţie contra grindinii. Alocările din bugetul de stat pentru SSIAPH în anul 2011 au fost suficiente pentru achiziţionarea a doar 4020 rachete, ceea ce constituie circa 53% din necesarul tehnologic de rachete (vezi anexa 9).

Potrivit experţilor, în cazul unor ploi frecvente cu grindină, sistemul antigrindină poate fi incapabil de a riposta din cauza numărului insuficient de rachete. Astfel, în anul 2010 circa 8,8 mii hectare din cadrul suprafeţelor protejate de SSIAPH şi 17 mii ha de terenuri agricole din afara zonei de protecţie au fost afectate de grindină. Creşterea în ultimii ani a suprafeţelor afectate de grindină de pe suprafeţele protejate se datorează în primul rând aprovizionării insuficiente cu rachete a punctelor de lansare.

În strategia de cheltuieli în domeniul agriculturii, gospodăriei silvice şi gospodăriei apelor pentru anii 2012 – 2014 se prevede majorarea alocaţiilor bugetare pentru serviciul antigrindină până la 97 mil. lei în anul 20147. Alocările planificate pentru această perioadă însă nu permit menţinerea protecţiei suprafeţelor agricole la nivelul eficienţei tehnologice, dat fiind faptul că, conform specialiştilor SSIAPH, creşterea finanţării este preconizată doar pentru majorarea salariilor, aceste prognoze fiind elaborate în conformitate cu normele metodologice privind elaborarea si prezentarea de către APC a propunerilor la proiectul bugetului de stat pe anul 2012 şi aprobate de către ministerul finanţelor pe data de 16 iunie 2011. De menţionat că prevederile acestui plan sunt deja revizuite spre reducere, astfel suma planificată de 62,4 mil. lei pentru anul 2012 a fost micşorată cu 10 mil. lei până la 52,4 mil. lei. Cu un grad înalt de probabilitate poate fi presupus că finanţarea pe anii 2013-2014 de asemenea va fi efectuată reduceri semnificative comparativ cu cifrele planificate.

Cele mai intense procese de cădere a grindinii se manifestă în raioanele de nord şi în unele raioane din partea de sud ale republicii. Totodată, repartizarea obiectelor convective pe teritoriul Republicii Moldova poartă un caracter instabil şi variază de la an la an. Astfel în mediu pe anii 2006-2010 cele mai multe obiecte convective au fost înregistrate în raza raioanelor Călăraşi, Orhei, Străşeni, Ungheni din zona de Centru, dar şi în raioanele Teleneşti, Făleşti, Sîngerei, Floreşti, Soroca, Briceni din zona de Nord, precum şi în raioanele Căuşeni, Leova, Cantemir, Cahul, Hînceşti şi UTA Găgăuzia din zona de Sud a republicii (vezi anexa 5). Numărul obiectelor convective nu este stabil de la an la an şi variază în dependenţă de mai mulţi factori de ordin geografic şi climatic.

În conformitate cu intensitatea căderilor de grindină sunt amplasate şi punctele de lansare a rachetelor. Astfel, activităţile de protecţie sunt desfăşurate preponderent în raioanele cele mai predispuse căderilor de grindină din zona de Centru şi Nord, şi într-o măsură mai mică în partea de sud a republicii (vezi anexa 6). Cele mai mari suprafeţe protejate de SSIAPH sunt în raioanele Sîngerei – 103 mii ha, Drochia – 100 mii ha., UTA Găgăuzia - 100 mii ha, Floreşti – 98 mii ha şi Făleşti – 94 mii ha (vezi anexa 7). De menţionat că randamentul optim de activitate al serviciului este atins în condiţiile când protecţia antigrindină cuprinde suprafeţe compacte de cel puţin 100 mii ha.

În raioanele Cahul, Hînceşti, Orhei, Şoldăneşti şi Teleneşti în mediu mai puţin de 20% din suprafeţele acestor raioane sunt protejate de către SSIAPH. Totodată, SSIAPH nu întreprinde de loc activităţi de protejare contra grindinii în raioanele Anenii Noi, Basarabeasca, Căuşeni, Cimişlia, Criuleni, Dubăsari, Ialoveni, Leova, Rezina şi Ştefan Vodă, care întrunesc o suprafaţă totală de 819 mii ha, inclusiv 603 mii ha de terenuri agricole, ceea ce constituie circa 27% din suprafaţa totală şi din suprafeţele agricole ale Republicii Moldova. Lipsa protecţiei antigrindină sporeşte semnificativ riscurile de producţie ale producătorii agricoli din aceste raioane. Dar şi în raioanele, unde suprafeţe semnificative sunt protejate de către SSIAPH, cum ar fi Donduşeni, Drochia, Edineţ, Făleşti, Floreşti, Glodeni, Rîşcani, Sîngerei, Ungheni, în care, în mediu circa 93% din suprafaţa raioanelor sunt acoperite de serviciile SSIAPH, sunt înregistrate frecvent căderi de grindină.

Riscurile de cădere a grindinii pot fi transferate şi prin mecanisme de distribuţie a riscului cum ar fi asigurarea culturilor agricole. Totodată, piaţa asigurărilor agricole în Republica Moldova rămâne a fi sub dezvoltată. Astfel, ponderea asigurărilor agricole pe piaţa asigurărilor din Republica Moldova este de doar circa 3%. Doar două companii – Moldasig şi MoldCargo dispun de licenţa pentru prestarea asigurărilor agricole. Ponderea suprafeţelor agricole asigurate a constituit mai puţin de 1% din suprafaţa totală a terenurilor agricole în anul 2011, ceea ce este cu mult mai puţin comparativ cu Rusia, unde suprafeţele agricole asigurate constituie circa 28% din terenurile agricole, Kazahstan – 61%, 75% în Elveţia şi 90% în Israel.

Asigurarea subvenţionată în agricultură a început în anul 2005, odată cu adoptarea Legii cu privire la asigurarea subvenţionată a riscurilor în agricultură nr.243-XV din 08.07.2004. În fondul bugetar de susţinere a producătorilor agricoli pentru anul 2010 au fost prevăzute circa 15 mln de lei pentru subvenţionarea asigurărilor în agricultură, iar în anul 2011 pentru stimularea mecanismului de asigurare a riscurilor în agricultură au fost prevăzute circa 11,2 mil. Lei. În pofida faptului că volumul subvenţiilor ajunge, în funcţie de culturile agricole, în diferite perioade de timp la 50-80 la sută din valoarea contribuţiei de asigurare, suprafaţa terenurilor agricole asigurate în Republica Moldova a fost doar de 19613 hectare în anul 2011 comparativ cu circa 57 mii ha în anul 2008 (vezi figura 2).
Figura 2. Suprafetele agricole asigurate subventionat, mii ha



Sursa: MAIA, 2011
Pericolul de cădere a grindinii este conştientizat de cea mai mare parte a producătorilor agricoli. Aceasta se demonstrează prin faptul că din suprafaţa totală de 19613 ha asigurate subvenţionat în anul 2011 circa 99% au fost asigurate inclusiv şi contra grindinii. În mediu fiecare producător agricoli asigurat subvenţionat se asigură la 2-3 riscuri. În majoritatea cazurilor producătorii agricoli se asigură contra grindinii (95% din numărul total de cazuri de asigurare), secetei excesive (59%), urmate de suflarea şi spălarea semănăturilor cu 41% şi 43% respectiv (vezi anexa 3).

Din totalul de 162 de gospodării agricole asigurate contra grindinii în anul 2011 în zona de Nord sunt amplasate 126 de gospodării, Centru – 28 gospodării şi Sud – 8 gospodării (vezi figura 3). Cele mau multe gospodării asigurate contra grindinii se găsesc în raioanele Făleşti – 29, Drochia – 17, Floreşti – 14 şi Ungheni – 12 gospodării agricole.

Companiile de asigurare au înregistrat pe suprafeţele asigurate în mediu pe anii 2007-2010 circa 2180 hectare de terenuri agricole afectate de grindină anual pentru care au fost achitate despăgubiri. Mărimea medie a despăgubirilor a variat de la circa 2 mii lei per hectar de terenuri afectate în raionul Sîngerei până la circa 11 mii lei per hectar în raionul Edineţ.

Figura 3. Distribuţia gospodăriilor agricole asigurate contra grindinii pe zone, 2011

Sursa: AIPA, 2011
Despăgubirile achitate de companiile de asigurări pentru daunele provocate de grindină pe suprafeţele asigurate se ridică în mediu la circa 3800 lei pentru un hectar (vezi anexele 11-12), volumul total de despăgubiri achitate de companiile de asigurări Moldasig şi Moldcargo fiind de peste 33 mil. lei în aceşti ani. Media ponderata a despăgubirilor achitate per hectar în raioanele din zona protejata sunt mai mari decât cele achitate in zonele neprotejate, fapt ce confirmă încă o dată intensitatea mai mare a proceselor de cădere a grindinii în zonele protejate şi respectiv necesitatea concentrării eforturilor de protecţie anume în aceste raioane.

Despăgubirile achitate însă nu sunt suficiente în cazul plantaţiilor intensive de măr care au fost înfiinţate în raioanele Edineţ, Briceni, Floreşti, Străşeni etc. Astfel, despăgubirile achitate unor producători de mere în anul curent, au fost suficiente doar pentru acoperi o parte a costurilor de producţie. Pentru a se asigura suplimentar contra căderilor de grindină mai mulţi producători agricoli au decis să instaleze plase antigrindină, chiar în pofida faptului că se află în cadrul zonei de protecţie a SSIAPH (vezi anexa 32). După afirmaţia acestor producători anual ei sunt afectaţi de 2-3 ori de căderile de grindină, ceea ce reduce la zero toate eforturile acestora de a obţine un produs competitiv. Avantajul plaselor de protecţie constă în reducerea maximă a posibilităţilor de afectare a producţiei de către căderile de grindină. Dezavantajul mare al acestui sistem este costul înalt de procurare, instalare şi exploatarea a acestor sisteme sunt ce variază de la 5000 la 9000 euro per hectar, în dependenţă de producător şi de calitate. Dar, ţinând cont de faptul că durata de exploatare a acestor sisteme este de 6-10 ani, costurile anuale sunt acceptabile în cazul producţiei agricole cu o valoare adăugată înaltă cum ar fi plantaţiile multianuale intensive. Mai mult ca atât, suprafeţele protejate cu plasă, ca regulă nu mai sunt asigurate contra grindini, ceea ce reduce din costurile producătorilor agricoli. Ca rezultat producătorii agricoli beneficiază de o garanţie mai înaltă şi sigură contra căderilor de grindină.

Cu toate că grindina este conştientizată drept pericol de către majoritatea producătorilor agricoli, contribuţia adusă de ei prin intermediul asigurărilor agricole nu este suficientă pentru a susţine activitatea SSIAPH. Pe de altă parte SSIAPH asigură protejarea doar a circa 46% din suprafaţa totală a Republicii Moldova, ceea ce sporeşte semnificativ riscurile de producţie a producătorii agricoli din zonele ce nu sunt suficient acoperite de serviciul de protecţie contra grindinii şi amplifică situaţia de incertitudine a producătorilor agricoli. Ca rezultat, urmările nefaste ale căderilor de grindină reduc semnificativ volumul şi calitatea recoltelor obţinute şi respectiv veniturile producătorilor agricoli.

Astfel, problema poate fi definită în felul următor:

Protecţia insuficientă a producătorilor agricoli contra riscurilor de cădere a grindinii”.

Respectiv se impune identificarea unei soluţii, care ar asigura un nivel adecvat de protecţie pentru producătorii agricoli de pe întreg teritoriul Republicii Moldova.



Yüklə 0,85 Mb.

Dostları ilə paylaş:
  1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   16




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin