1. Adamclisi, com. Adamclisi, jud. Constanţa [Tropaeum Traiani]

202. Sighişoara, jud. Mureş

Punct: Dealul Viilor

Cod sit: 114523.04

Colectiv: Radu Harhoiu - responsabil (IAB), George Baltag (MI Sighişoara), Daniel Spânu, Andrei Măgureanu (IAB), Erwin Gall (absolvent FIB), Andrei Gusti-Streitfelder (student FIB), Kerstin Zintz şi Bianca Coman (studente, Universitatea Tübingen)

Cercetările arheologice din campania anului 2001 şi-au propus rezolvarea mai multor obiective.

Unul din acestea a fost continuarea prelucrării tipologice a materialului ceramic din aşezarea de la Dealu Viilor, ceea ce a însemnat analiza tipologică şi comparativă a inventarului ceramic al celor peste 100 de complexe aparţinând sec. III-VIII, respectiv XII. În acest sens au fost desfăşurate paletele cu inventar ceramic al complexelor şi s-a trecut la analiza lor comparativă. În acelaşi timp au fost verificate la faţa locului desenele efectuate la laboratorul de desen al Institutului şi cele efectuate de domnul Daniel Spânu în baza arheologică de la Dealu Viilor. Rezultatul acestui demers colectiv, întreprins în special după amiază, a constat în definirea mai precisă a tipurilor şi a variantelor şi în limpezirea spectrului topologic al ceramicii din situl în discuţie. Menţionez că aşezarea de la Sighişoara este unul din puţinele complexe arheologice cu locuire continuă pe o perioadă impresionantă de timp, materialul descoperit oferind posibilitatea realizării unei reţele tipologice atât la nivelul întregului spaţiu transilvan, cât şi al bazinului carpatic în general.

Obiectivul principal al campaniei din anul 2000 a constat însă în realizarea cercetării arheologice din punctul “necropolă” a sitului de la Sighişoara Dealu Viilor. Cercetările din acest an continuă un şir lung de campanii de cercetare arheologică întreprinse în acest punct începând din anul 1989 şi care, din lipsă de fonduri, au trebuit a fi întrerupte în anii 1997-1999. În felul acesta s-a conturat şi una din problemele urmărite de cercetarea din acest an şi anume aceea a identificării în teren a vechilor săpături, ceea ce permite şi condiţionează racordarea şi integrarea noilor cercetări în cadrul unui program logic de investigare arheologică. Menţionez că, deşi zona a fost declarată rezervaţie arheologică, aici, în urma schimbării regimului de proprietate a solului, au avut loc schimbări masive, care au dus la degradarea microzonei, la pierderea sistemului de borne şi din păcate şi la distrugerea unor complexe arheologice.

În cursul campaniei din anul 2001 au fost identificate următoarele complexe arheologice:

Complexul 362 (SII, car 1): groapă cu cărbuni; groapă rotundă, 0,3 x 0,35 m, care apare la - 0, 3 m şi se termină 0,5 m inventar: mult cărbune; frgm. ceramice, printre care o buză cu perete cu impresiuni-brâu alveolar sub buză şi mici frgm. de oase calcinate ??? la - 0, 35 m.

Complexul 363 (SII, car 1): groapă rotundă, 0,3 x 0,3 m, care apare la - 0,3 m şi se termină 0,6 m şi are marginile uşor arse; inventar: cenuşă şi un ciob lucrat cu mâna.

Complexul 364 (Sd2): În partea vestică a sondajului, apare la -0,65 m o aglomerare de chirpici,frgm. ceramice şi oase de animale, pe o suprafaţă de 1,4 x 1,4 m, fără a putea fi precizată o delimitare clară. La - 0,75 m începe pământul viu

Complexul 365 (Sd2) se delimitează clar ca o vatră pe care au apărut frgm. ceramice, printre care şi o buză lucată la roata rapidă, brun-roşcat, alveole sub buză, linii în val. Deasupra vetrei (=365) a apărut un fragm. ceramic de sec. XII, fiind deci vatra unei locuinţe de sec. XII, care se întinde probabil la N de sondaj şi care a perforat stratul de cultură conţinând materiale ceramice preistorice. Se prezintă astfel sub forma unei vetre-cuptor a cărei cupolă n-a mai putut fi sesizată. Urmele apar la - 0,6 m, sub care, la -0,7 m apare podeaua vetrei groasă de 8 cm, mai îngroşată înspre N, înspre peretele secţiunii. Sub prăbuşirea cupolei: vas borcan de sec. 12.

Complexul 366. (S. II, caroul 3-7); Cercetat parţial; pată neagră, care se prelungeşte până în caroul 6; se manifestă sub forma unei pete negricioase, cu chirpici,are o întindere neobişnuită ocupând carourile 3/7. Complexul coboară vertical până la adâncimea de -2,5 m, unde formează o treaptă, după care se adânceşte în solul viu până la adâncimea de -3,7 m. Dimensiuni surprinse în secţiune: 5 x 2 m. Frgm. ceramice lucrate la roata rapidă (sec. 12); oale borcan şi fragmente de la o găleată de lut şi o unealtă de fier, uşor aplatizată la un capăt şi ascuţită la celălalt, prevăzută la mijloc cu două “gheare” de secţiune dreptunghiulară. L.: 17 cm; Gr.: 0,7 cm.

Complexul 367 (S. I car 3-4, perete vestic). Cercetat parţial. Apare la - 0,7 m sub forma unei grupări mari de lespezi de două pietre circular ovale (30x40; 50x80 cm, mărginite de 2 pietre triunghiulare (1 x 0,5 m), care intră în peretele sudic; pare să fi fost depus într-o groapă (care nu s-a putut observa), poate ca un fel de capac; sub pietre nici un fel de inventar.

Complexul 368: (S. I car. 4-5, perete vestic), Cercetat parţial. - 0,7/0,8 m, delimitându-se mai clar; apare la - 0,7 m şi intră în peretele estic al secţiunii, dispare la - 1,05 m. Nu este clar dacă a fost o groapă de mormânt. Dimensiuni în S. I: 0,5 x 0,25 m; orientare SV-NE; fără inventar

Complexul 369 (mormântul 1/01= M185) (Sd1). apare la - 0,7 m o groapă rectangulară cu colţurile rotunjite care intră în peretele vestic: Dimensiuni 1,4 x 0,8 m; se manifestă ca o groapă rectangulară cu colţurile rotunjite, care se delimitează clar la -0, 85 şi merge până la -0,95 m şi care conţine frgm. mici de oase răvăşite, printre care şi dinţi de lapte extrem şi un humerus care pare a fi tăiat din vechime Orientare a gropii V-E. Deci este un mormânt de copil, răvăşit şi fără inventar.

Complexul 370 (mormântul 2/01=186). În Sd1;-0,80 m o pată rectangulară cu dimensiunile de 1,50x 0,50 m orientată NV-SE;). Groapa rectangulară care se adânceşte în pământ până la 1,38 m, formând un fel de treaptă la -1,10 m. Dimensiuni: 0,65 x 0,55m; Orientare: NE-SV. Inventar: câteva oase de animale, printre care o măsea de cal. Poate fi un mormânt jefuit din a doua jumătate a sec. 6 şi prima jum. a sec. 7. (Band etc.).

Complexul 371 (M 3/01 = M 187): (S. I: în caroul 4-5) Groapă de formă dreptunghiulară, cu colţurile rotunjite, care se observă la - 0,75 m şi are fundul la 2,6 m, îngustându-se treptat spre fund. Orientare SV-NE. Dimensiunile gropii: 2,4 x 2 m; pe fund 1,3 x 2,2 m. Mormânt jefuit. Fără inventar. În peretele de S, spre colţul sudic, la -1,85 m câteva falange; în apropiere, puţin mai înspre N, câteva falange şi vertebre la - 2,53 m. În malul vestic al gropii, între 2,2/2,45 m, pe o suprafaţă de de 0,4 x 0,6 m, masate: o claviculă, apoi oase din bazin, câteva coaste şi 2-3 falange. Urmează femurele, tibiile şi peroneele 2 humerusuri, un radius, un omoplat, poate al doilea păstrat fragmentar, falange de la mâini şi de la picioare dintre care unele lipsesc, 2 ulne şi 10 vertebre. În partea de N al acestei suprafeţe s-au păstrat fragmente din calota craniană, mandibula şi un maxilar? Păstrat fragmentar. Impresia este a unui fel de împachetare a acestor părţi de schelet, ceea ce nu este exclus.

Complexul 372 (S. II, car 7/8), Cercetat parţial. Apare la - 0,8 m ca o pată neagră şi care dispare la -1,05. Dimensiuni surprinse 2 x 2,5 m. Intră în malul estic al secţiunii. Inventar frgm. ceramice de sec. 12.

Complexul 373. (SII car. 7) Groapă pigmentată cu cărbune. Adâncimea la care a fost surprinsă situaţia este de 0,98 m; groapă oval-rectangulară; dimensiuni: 0,63 x 0, 30 m. Merge până la 1,40 m; Inventar: cărbune şi cenuşă.

Complexul 374: (S. I car. 6) se conturează la -1,2 m o groapă rectangulară care intră în malul de V al secţiunii. Dimensiuni: 0,5 x 0,6 m, care se adânceşte până la - 1,2 m; fără inventar

Complexul 375. (SII, car. 7-8, casetă), La - 0,95 m, se conturează un colţ de complex ce pare a fi o groapă rotundă-ovală cu dimensiunile de 0,5 x 0,5 m; ad: -1,3 m (de la nivelul solului), -0,6 m de unde pare să se adâncească; fără inventar.

Complexul 376: (SI caseta 371) - 1,2 m se conturează o groapă cu colţurile rotunjite care intră în malul estic; dimensiuni: 0,4 x 0,4 m. Se sapă groapa fără inventar; adâncimea: -1 m de la nivelul solului, -0,4 m de la pornire.

Complexul 377: (caseta lui S. II) Cercetat parţial. Se conturează la -0,70 o zonă bogată în chirpici şi fragmente ceramice din sec. XII, care ocupă practic toată caseta, cu excepţia colţurilor de NE şi de NV. Poate avea legătură cu 372 şi după răzuială pare să se întretaie cu 366. El se află şi peste 375. Se recoltează un bogat material ceramic. Reprezintă umplutura unei locuinţe cu inventar extrem de bogat, alcătuit mai ales din ceramică de sec. XII, tehnologic mai rudimentară decât cea a lui 366, creând impresia unei roţi încete sau de trecere la roata rapidă.

Complexul 378: (partea estică a casetei / S. II). Groapă rotund-ovală care apare la -1,05 m. Dimensiuni: 0,25 x 0,3 m; - 1,45 m; fără inventar.

Complexul 379. (partea estică a casetei/S. II) Groapă rotund-ovală care apare la -1,05 m. Dimensiuni: 0,6 x 0,3 m; - 0,3 m; fără inventar.