sunt generate de contextul social şi de caracteristicile bio-psihologice ale individului.
Idealul educaţional:
Idealul educaţional:
are o dimensiune socială, o dimensiune pedagogică şi o dimensiune psihologică;
exprimă în esenţa sa modelul sau tipul de personalitate solicitat de condiţiile sociale ale unei etape istorice, pe care educaţia este chemată să-l formeze în procesul desfăşurării ei.
? În ce document este specificat idealul educatiei?
(LEN, art.2, aln. 3)
Vechii greci: A+B+F (kalokagathia)
Vechii greci: A+B+F (kalokagathia)
Natura și educația se aseamănă în multe privințe: educația schimbă într-adevăr omul, dar prin această schimbare îi dă o a doua natură. (Democrit)
Azi – v. profilul de formare (cele 8 domenii de competență cheie)
Scopul şi obiectivele reprezintă intenţionalităţi ale procesului instructiv-educativ care indică schimbări ce urmează să se producă în conştiinţa şi conduita individuală.
Scopul şi obiectivele reprezintă intenţionalităţi ale procesului instructiv-educativ care indică schimbări ce urmează să se producă în conştiinţa şi conduita individuală.
Diferenţierile constau în gradul de generalitate, gradul de complexitate, timpul necesar realizării finalităţilor proiectate.
Scopul stabileşte achiziţiile ample şi complexe, verificabile după o anumită perioadă de timp:
Scopul stabileşte achiziţiile ample şi complexe, verificabile după o anumită perioadă de timp:
1.Scopuri generale ale învăţământului- determinate de rolul, de funcţiile sociale şi individuale ale învăţământului.
2. Scopuri specifice ciclurilor curriculare şi tipurilor de şcoli - determinate de particularităţile vârstei şi ale structurilor profesionale (precizate în Curriculumul naţional).
reflectarea anticipată a unui rezultat sub forma unei performanţe ce poate fi identificată la încheierea acţiunii educaţionale,
reflectarea anticipată a unui rezultat sub forma unei performanţe ce poate fi identificată la încheierea acţiunii educaţionale,
indică achiziţii specifice concrete, testabile, măsurabile, controlabile după un interval de timp scurt.
indică întotdeauna o acţiune pe care urmează să o realizeze elevul, acţiune ce se exprimă printr-un comportament observabil (ex. La sfârşitul lecţiei elevul va fi capabil să ilustreze cu un exemplu concret principiul pus în discuţie).
de anticipare a unei realităţi
de anticipare a unei realităţi
orice obiectiv indică un rezultat al educației ce nu există încă, dar urmează să se producă
pot să apară efecte ale curriculum-ului ascuns datorită variabilelor de natură umană
de comunicare axiologică
obiectivele comunică prin formularea lor valorile în slujba cărora este pusă educaţia
comunității sociale și părinților, cadrelor didactice, elevilor
de evaluare (obiectivele au în vedere identificarea unui răspuns al elevului; orice evaluare se raportează la obiective)
de evaluare (obiectivele au în vedere identificarea unui răspuns al elevului; orice evaluare se raportează la obiective)
Eficacitate (O proiectate/O realizate), eficiență (O realizate/resurse folosite)
de organizare şi (auto)reglare a procesului instructiv-educativ (vizează toate etapele proiectării şi realizării unei lecţii)
de organizare şi (auto)reglare a procesului instructiv-educativ (vizează toate etapele proiectării şi realizării unei lecţii)
Proiectare
Implementare
Evaluare
A. Între cele trei categorii de finalităţi trebuie să existe unitate şi continuitate.
A. Între cele trei categorii de finalităţi trebuie să existe unitate şi continuitate.
B. Nivelul de autoritate educaţională la care se stabilesc aceste finalităţi depinde de gradul de centralizare al sistemului de învăţământ dintr-o ţară.
În cazul României, finalităţile educaţionale sunt stabilite de către autorităţile centrale (Ministerul Educaţiei şi Comisii de Specialitate) până la nivelul obiectivelor operaţionale.