92notă informativă

V. Controlul (supravegherea) de stat privind respectarea

cerinţelor prezentei Reglementări tehnice
105. Controlul (supravegherea) de stat privind respectarea cerinţelor stabilite de prezenta Reglementare tehnică, referitor la autovehiculele (şasiurile) puse în circulaţie şi componentele (şasiurilor) lor, cu excepţia celor furnizate la comanda de stat în scopuri de apărare, este efectuat de către organul central de specialitate al administraţiei publice.

106. Controlul (supravegherea) de stat privind respectarea cerinţelor stabilite de prezenta Reglementare tehnică, referitor la autovehiculele puse în circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova, este efectuat de către Ministerul Afacerilor Interne.

107. Controlul (supravegherea) de stat privind respectarea cerinţelor stabilite de prezenta Reglementare tehnică, referitor la autovehiculele (şasiurile) şi componentele lor, furnizate la comanda de stat în scopuri de apărare, este efectuat de către Ministerul Apărării.

108. Realizarea măsurilor de control de stat (supraveghere) se efectuează în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova.

109. Controlul (supravegherea) de stat se realizează prin verificarea arbitrară a conformităţii proprietăţilor şi caracteristicilor modelului autovehiculului (şasiului) sau componentei acestuia, selectat aleatoriu, cu unele cerinţe separate, prevăzute de capitolul II al prezentei Reglementări tehnice.

Dacă verificarea depinde de efectuarea încercărilor, ea trebuie realizată în laboratoarele de încercări acreditate. În cazul în care cerinţele regulamentului tehnic se conţin în Regulamentele CEE/ONU, încercările trebuie să se efectueze numai în conformitate cu aceste Regulamente. În privinţa celorlalte cerinţe ale regulamentului tehnic, încercările trebuie să se efectueze în conformitate cu standardele naţionale, incluse în lista standardelor naţionale, aprobată de Guvernul Republicii Moldova, care conţine normele şi metodele cercetărilor (încercărilor) şi măsurărilor, inclusiv normele de selectare a modelelor, necesare pentru aplicarea şi utilizarea prezentei Reglementări tehnice. Rezultatele verificărilor sînt perfectate prin procese-verbale ale încercărilor şi prin concluzia laboratorului de încercări acreditat.

Vînzătorul, precum şi producătorul şi solicitantul (în cazul în care solicitantul era reprezentant al producătorului), indicaţi în documentele care certifică conformitatea cu prezenta Reglementare tehnică, sînt notificaţi referitor la efectuarea unei astfel de verificări şi au dreptul să fie prezenţi la efectuarea ei.

110. Autovehiculul (şasiul) pus în circulaţie, care dispune de omologarea de tip a autovehiculului (şasiului), este considerat necorespunzător cerinţelor prezentei Reglementări tehnice în următoarele cazuri:

1) cel puţin o caracteristică a autovehiculului respectiv (cel puţin una dintre componentele sale), pentru care sînt stabilite anumite cerinţe, nu corespunde acestor cerinţe;

2) parametrii şi caracteristicile de proiectare ale autovehiculului (şasiului) diferă de cele stabilite în omologarea de tip a autovehiculului (şasiului). Excepţii fac modificările respective în construcţia autovehiculelor (şasiurilor), despre care solicitantul a informat organismul de certificare şi referitor la care organismul de certificare a adoptat decizia de păstrare a validităţii documentelor eliberate, ce adeveresc conformitatea cu cerinţele prezentei Reglementări tehnice.

111. Componentele autovehiculelor puse în circulaţie, pentru care au fost eliberate certificate de conformitate sau declaraţii de conformitate, se consideră a fi necorespunzătoare cu cerinţele prezentei Reglementări tehnice, în următoarele cazuri:

1) cel puţin o caracteristică a componentei, pentru care au fost stabilite anumite cerinţe, nu corespunde acestor cerinţe;

2) caracteristicile şi parametrii de proiectare ale componentei diferă de cei stabiliţi în certificatul de conformitate sau în declaraţia de conformitate. Excepţii fac devierile, aflate în limitele admise de la cerinţele nominale, dacă asemenea sînt prevăzute de unele cerinţe aparte ale prezentei Reglementări tehnice.

112. În cazurile rezultatelor nesatisfăcătoare ale verificării, organul de control (supraveghere) de stat, în termen de 10 zile, notifică despre aceasta:

producătorul;

solicitantul (dacă acesta este reprezentant al producătorului);

organul de certificare care a perfectat documentele ce adeveresc conformitatea cu cerinţele prezentei Reglementări tehnice.

La primirea notificării, persoanele menţionate acţionează în conformitate cu punctele 51 şi 52 din prezenta Reglementare tehnică.

Despre acţiunile şi măsurile luate pentru restabilirea conformităţii producţiei persoanele nominalizate informează, în modul prevăzut, organul controlului (supravegherii) de stat.

Organul central de specialitate al administraţiei publice este în drept să facă apel în instanţă cu o plîngere privind retragerea forţată a unei partide concrete de autovehicule (componente).

113. În cazul depistării, în timpul efectuării controlului (supravegherii) de stat, a neconformităţii autovehiculului aflat în exploatare cu cerinţele prevăzute în anexa nr.7 la prezenta Reglementare tehnică, exploatarea acestuia este interzisă.

VI. Dispoziţii tranzitorii
114. Omologarea de tip a autovehiculului şi certificatele de conformitate, perfectate cu referite la autovehicule şi la componentele acestora pînă la intrarea în vigoare a prezentei Reglementări tehnice, îşi păstrează valabilitatea pînă la expirarea termenului pentru care au fost eliberate.

Anexa nr. 1

la Reglementarea tehnică „Omologarea

autovehiculelor şi certificarea componentelor acestora”

Lista

obiectelor reglementării tehnice asupra cărora se extinde acţiunea regLEMENTĂRII tehnicE despre siguranţa autovehiculelor
1. Autovehicule

1.1. Clasificarea autovehiculelor pe categorii

Nr. d/o	Obiectele Reglementării tehnice	Poziţia tarifară
1.	Categoria - autovehiculele cu autopropulsie
1.1.	Mopede, ciclomotoare, mokiki, inclusiv: Categoria L1 – autovehiculele cu două roţi, viteza maximă constructivă a cărora de maximum 50 km / h, echipate: în cazul motorului cu ardere internă – cu o capacitate cilindrică a motorului, de maximum 50 cm^3, sau în cazul motorului electric – cu o putere nominală maximă în regim de încărcare continuă, de maximum 4 kW. Categoria L2 – autovehiculele cu trei roţi cu orice amplasare a roţilor, viteza maximă constructivă a cărora de maximum 50 km / h, şi echipate: în cazul motorului cu ardere internă cu aprindere prin scînteie – cu o capacitate cilindrică a motorului, de maximum 50 cm^3, sau în cazul motorului cu ardere internă de alt tip – de o putere maximă efectivă, de maximum 4 kW, sau în cazul motorului electric – de o putere maximă netă continuă, de maximum 4 kW	871110 871390
1.2.	Motociclete, scutere, mototriciclete, inclusiv: Categoria L3 – autovehiculele cu două roţi, capacitatea cilindrică a motorului cărora (în cazul motorului cu ardere internă) peste 50 cm^3 (sau) viteză maximă constructivă (pentru orice motor)- peste 50 km / h. Categoria L4 –autovehiculele cu trei roţi amplasate asimetric în raport cu planul longitudinal mediu, capacitatea cilindrică a motorului cărora (în cazul motorului cu ardere internă) e de peste 50 cm^3 şi (sau) viteză maximă constructivă (pentru orice motor) peste 50 km/h Categoria L5 – autovehiculele cu trei roţi amplasate simetric în raport cu planul longitudinal al autovehiculului, capacitatea cilindrică a motorului cărora (în cazul motorului cu ardere internă) peste 50 cm^3 şi (sau) viteza maximă constructivă (pentru orice motor) – peste 50 km/h	871120 871130 871140 871150 871190
1.3.	Cvadricicluri, inclusiv: Categoria L6 – autovehiculele cu patru roţi, a căror masă fără încărcătură de maximum 350 kg, exclusiv masa acumulatoarelor (în cazul autovehiculului electric) avînd viteza maximă constructivă de maximum 50 km/h şi echipate: în cazul motorului cu ardere internă cu aprindere prin scînteie – cu o capacitate cilindrică a motorului, de maximum 50 cm^3, sau în cazul motorului cu ardere internă de alt tip – de o putere maximă netă a motorului, de maximum 4 kW sau în cazul motorului electric – de o putere efectivă maximă continuă a motorului, de maximum 4 kW. Categoria L7 – autovehiculele cu patru roţi, altele decît autovehiculele din categoria L6, masa fără încărcătură de maximum 400 kg (550 kg pentru autovehiculele destinate transportului de mărfuri), exclusiv masa acumulatoarelor (în cazul autovehiculele cu tracţiune electrică), avînd putere maximă efectivă a motorului de maximum 15 kW	871110
2.	Categoria M – autovehiculele care au nu mai puţin de patru roţi, utilizate pentru transportul de pasageri
2.1.	Autoturisme, inclusiv: Categoria M1 – autovehiculele utilizate pentru transportul de pasageri, care au, în afara scaunului conducătorului auto, cel mult opt locuri pe scaune	870210
2.2.	Autobuze, troleibuze, autovehiculele de pasageri specializate şi şasiurile lor, inclusiv: Categoria М2 – autovehiculele utilizate pentru transportul de pasageri, care au, în afara scaunului conducătorului auto, mai mult de opt locuri pe scaune şi o masă maximă ce nu depăşeşte 5 tone Categoria M3 – autovehiculele utilizate pentru transportul de pasageri, care au, în afara scaunului conducătorului auto, mai mult de opt locuri pe scaune şi o masă maximă ce depăşeşte 5 tone	870210 870290
3.	Categoria N – autovehiculele utilizate pentru transportul de mărfuri - camioanele şi şasiurile lor, inclusiv:
3.1	Categoria N1 – autovehiculele utilizate pentru transportul de mărfuri, avînd o masă maximă care nu depăşeşte 3,5 tone Categoria N2 – autovehiculele utilizate pentru transportul de mărfuri, avînd o masă maximă mai mare de 3,5 tone, dar nu mai mare de 12 tone Categoria N3 – autovehiculele predestinate pentru transportul de mărfuri, avînd o masă maximă mai mare de 12 tone	870410 870421 870422 870423 870431 870490
4.	Categoria O – Remorci (semiremorci) pentru autoturisme şi camioane, motociclete, scutere şi cvadricicluri, inclusiv:
4.1	Categoria O1 – Remorci, masa maximă a cărora nu depăşeşte 0,75 tone Categoria O2 – Remorci, masa maximă a cărora depăşeşte 0,75 tone, dar nu depăşeşte 3,5 tone Categoria O3 – Remorci, masa maximă a cărora depăşeşte 3,5 tone, dar nu depăşeşte 10 tone Categoria O4 – Remorci, masa maximă a cărora depăşeşte 10 tone	871610 871620 871631 871639 871640

Note:

1. Autovehiculul destinat pentru transportul de pasageri şi mărfuri se referă la categoria:

М – în cazul în care produsul dintre numărul de pasageri, prevăzut de construcţie, şi masa convenţională a unui pasager (75 kg) depăşeşte masa mărfii transportate concomitent cu pasagerii;

N – în cazul în care această condiţie nu se îndeplineşte.

2. În cazul unei semiremorci sau al unei remorci cu axă (e) centrală(e), prin noţiunea de masă maximă se înţelege sarcina verticală statică transmisă la sol prin axă/axe de la semiremorca sau de la remorca cuplată cu autotractor cu axă centrală, şi încărcată cu sarcina maximă.
1.2. Autovehicule de teren (categoria G)
1.2.1. La autovehiculele de teren (categoria G) pot fi referite autovehiculele din categoriile M şi N, dacă ele satisfac cerinţele descrise în cele ce urmează:

1.2.1.1. Autovehiculele din categoria N₁, avînd o masă totală ce nu depăşeşte 2 tone, precum şi autovehiculele din categoria M₁ sînt considerate autovehicule de teren, dacă au:

1.2.1.1.1. Cel puţin o axă faţă şi cel puţin o axă spate, construite pentru a fi motoare simultan, inclusiv autovehiculele la care antrenarea unei axe poate fi decuplată;

1.2.1.1.2. Cel puţin un dispozitiv de blocare a diferenţialului sau un mecanism care asigură un efect similar şi

1.2.1.1.3 Dacă pot (în cazul unui autovehicul fără remorcă) urca o pantă de 30%.

1.2.1.1.4. Ele, de asemenea, trebuie să satisfacă cel puţin cinci din următoarele şase condiţii:

1.2.1.1.4.1. Unghiul de abordare să fie de cel puţin 25°;

1.2.1.1.4.2 Unghiul de degajare să fie de cel puţin 20°;

1.2.1.1.4.3. Unghiul de rampă să fie de cel puţin 20°;

1.2.1.1.4.4. Garda la sol sub axa din faţă să fie de cel puţin 180 mm ;

1.2.1.1.4.5 Garda la sol sub axa din spate să fie de cel puţin 180 mm;

1.2.1.1.4.6. Garda la sol dintre axe să fie de cel puţin 200 mm.

1.2.1.2. Autovehiculele din categoria N₁, avînd o masă totală ce depăşeşte 2 t, sau din categoriile N₂, M₂ sau M_3, avînd o masă totală ce nu depăşeşte 12 t, sînt considerate autovehicule de teren, dacă toate roţile lor sînt concepute pentru a fi simultan motoare, inclusiv autovehiculele la care una dintre axe este decuplabilă, sau în cazul în care satisfac cerinţele următoare, cînd:

1.2.1..2. 1. Cel puţin o axă faţă şi o axă spate sînt concepute pentru a fi simultan axe motoare, inclusiv autovehiculele la care una dintre axe este decuplabilă;

1.2.1..2.2. Există, cel puţin, un dispozitiv de blocaj al diferenţialului sau un mecanism care asigură un efect similar;

1.2.1..2.3. Autovehiculele (în cazul unui autovehicul fără remorcă) pot urca o rampă de 25%.

1.2.1.3. Autovehiculele din categoria M₃, avînd o masă maximă care depăşeşte 12 t, şi autovehiculele din categoria N₃ sînt considerate autovehicule de teren în cazul în care sînt echipate cu roţi concepute pentru a fi simultan motoare, inclusiv autovehiculele la care una dintre axe poate fi decuplată sau în cazul în care satisfac următoarelor condiţii:

1.2.1.3.1. Cel puţin jumătate din axe să fie motoare;

1.2.1.3.2. Să fie echipate cel puţin cu un dispozitiv de blocare a diferenţialului sau cu un mecanism care asigură un efect similar;

1.2.1.3.3. Autovehiculele (în cazul unui autovehicul fără remorcă) să poată urca o pantă de 25%;

1.2.1.3.4. Se respectă, cel puţin, patru din următoarele şase condiţii:

1.2.1.3.4. 1. Unghiul de abordare să fie de cel puţin 25°;

1.2.1.3.4. 2. Unghiul de degajare să fie de cel puţin 25°;

1.2.1.3.4. 3. Unghiul de rampă să fie de cel puţin 25°;

1.2.1.3.4. 4. Gardă la sol sub axa faţă să fie de cel puţin 250 mm;

1.2.1.3.4. 5. Gardă la sol dintre axe să fie de cel puţin 300 mm;

1.2.1.3.4. 6. Garda de sol sub axa spate să fie de cel puţin 250 mm.

1.2.2. Autovehiculele speciale şi specializate, fabricate pe baza şasiului autovehiculelor din categoria G, de asemenea, fac parte din categoria G.

1.2.3. La notarea categoriei autovehiculelor de teren simbolul G trebuie să se combine cu simbolurile M sau N (de exemplu, N₁G).

Note:

1. În cadrul verificării, în scopul clasării autovehiculelor la categoria G, autovehiculele din categoria N₁, a căror masă maximă nu depăşeşte 2 t, autovehiculele din categoria M₁ trebuie să fie în stare de exploatare, adică să fie alimentate cu lichid de răcire, lubrifianţi, carburant, scule, roată de rezervă, precum şi să fie luată în considerare masa conducătorului auto, admisă a fi de 75 kg. Alte autovehicule trebuie să fie încărcate la masa maximă tehnic admisibilă, declarată de uzina producătoare.

2. Capacitatea autovehiculului de urcare a valorii stabilite a rampelor cerute (25 % şi 30 %) este demonstrată prin metoda de calcul; în mod excepţional, serviciul tehnic poate solicita prezentarea unui autovehicul de tipul respectiv pentru o încercare practică.

3. La măsurarea unghiurilor de atac (consolei din faţă) şi de degajare (consolei din spate), precum şi a unghiului de rampă, lambourile de noroi nu sînt luate în considerare.

4. Se aplică următoarele definiţii pentru unghiurile consolei din faţă (atac) şi consolei din spate (de degajare), precum şi pentru unghiul de rampă şi garda la sol:

unghiul de abordare – conform standardului internaţional ISO 612 (1), punctul 6.10 (vezi figura 1);

unghiul de degajare – conform standardului internaţional ISO 612, punctul 6.11 (vezi figura 2);

unghiul de rampă – conform standardului internaţional ISO 612, punctul 6.12 (vezi figura 3);

garda la sol dintre axe – cea mai mică distanţă dintre planul de sprijin şi punctul fix cel mai coborît al autovehiculului care se află pe elementul lui rigid. Cărucioarele cu axele multiple se consideră că au o singură axă (vezi figura 4).

Prin garda la sol sub o axă se înţelege distanţa dintre punctul superior al arcului de cerc, care trece prin mijlocul suprafeţei portante a roţilor unei axe (a roţilor interioare ale axei în cazul pneurilor jumelate) şi care atinge punctul fix cel mai coborît al autovehiculului între roţi, fixat rigid între roţi şi planul de sprijin (vezi figura 5). Nici o parte rigidă a autovehiculului nu trebuie să pătrundă, parţial sau total, în segmentul haşurat al figurii 5.

Figura 1. Unghiul de atac Figura 2. Unghiul de degajare

Figura 3. Unghiul de rampă Figura 4. Garda la sol dintre axe

Figura 5. Garda la sol sub o axă
1.3 Autovehicule speciale şi specializate

care implică cerinţe suplimentare de securitate

Nr. d/o

Obiectele Reglementării tehnice

Poziţia tarifară

1	2	3
1.	Autopompă de beton	870590
2.	Autobetonieră	870540
3.	Gudronator (maşină de asfaltat)	870590
4.	Automacara şi autovehiculele echipate cu macarale – manipulator	870510 870520
6.	Ambulanţe	870321 870322 870323 870324 870331 870332 870332 870333 870390
7.	Basculante	870410
8.	Camion-cisternă pentru ciment	870590
10.	Complexe medicale pe şasiurile autovehiculelor	870210 870290 870600 870400
11.	Maşină pentru stingerea incendiilor (de pompieri)	870530
12.	Autovehiculele pentru serviciile de urgenţă şi poliţie	870210 870290 870400
13.	Autovehiculele pentru utilităţi şi întreţinere a drumurilor	870600
14.	Autovehiculele pentru deservirea sondelor de petrol şi gaze naturale	870600
15.	Autovehiculele pentru transportul încasărilor băneşti şi mărfurilor de valoare	870600
16.	Autovehiculele pentru transportul copiilor	870210 870290
17.	Autovehiculele pentru transportul încărcăturilor de lungime	870600
18.	Autovehiculele pentru transportul produselor petroliere	870600
19.	Autovehiculele pentru transportul de lichide alimentare	870600
20.	Autovehiculele pentru transportul gazelor petroliere lichefiate la presiuni de pînă la 1,8 MPa	870600
21.	Autovehiculele pentru serviciul de urgenţă de transportare a persoanelor în stare de arest	870210 870600
22.	Autovehiculele echipate cu mecanism de ridicare cu platforme de lucru	870600
23.	Autovehiculele - furgoane pentru transportarea produselor alimentare.	870400 870600