92notă informativă

2.2. Cerinţe pentru direcţie
2.2.1. Schimbarea efortului la rotirea volanului trebuie să fie lină pe tot diapazonul unghiului de rotaţie a lui. Nu se admite ieşirea din funcţiune a amplificatorului direcţiei (servodirecţiei) (în cazul existenţei lui pe autovehiculul unic) autovehiculului unic.

2.2.2. Rotirea involuntară a volanului cu amplificatorul direcţiei din poziţia neutră în timpul funcţionării motorului nu se admite.

2.2.3. Jocul total al mecanismului de direcţie nu trebuie să depăşească valorile stabilite de producător în documentaţia de exploatare sau, în absenţa datelor, următoarele valori limită, stabilite de producător:

2.2.3.1. Pentru autovehiculele unice din categoria M₁ şi autovehiculele unice create în baza agregatelor lor, din categoriile M₂, N₁ şi N₂ - 10 °;

2.2.3.2. Pentru autovehiculele unice din categoriile M ₂ şi M₃ - 20 °;

2.2.3.3. Pentru autovehiculele unice din categoria N - 25 °.

2.2.4. Defecţiunile şi lipsa detaliilor de fixare a coloanei de direcţie şi casetei de direcţie, precum şi creşterea mobilităţii unor părţi ale mecanismului de acţionare unul în raport cu celălalt sau cu caroseria (rama) nu se admit. Conexiunile filetate trebuie să fie strînse şi fixate în modul stabilit de constructorul autovehiculului. Jocul în conexiunile levierelor fuzetelor şi articulaţiilor barelor de direcţie nu sînt admise. Dispozitivul de fixare a coloanei de direcţie cu poziţionarea reglabilă a volanului trebuie să fie funcţionabil.

2.2.5. Utilizarea în mecanismul de direcţie şi un mecanismul de acţionare (transmisie) a detaliilor cu urme de deformaţii reziduale, fisuri şi alte defecte nu se admite.

2.2.6. Nivelul fluidului de lucru în rezervorul amplificatorului direcţiei trebuie să fie conform cu cerinţele stabilite de către constructorul autovehiculului în documentaţia de exploatare. Scurgerile fluidului de lucru în amplificatorul hidraulic nu se admit.
2.3. Cerinţe pentru anvelope şi roţi
2.3.1. Fiecare anvelopă, montată pe un autovehiculul unic, trebuie:

2.3.1.1. Să aibă o marcare fasonată cu marca de conformitate din Republica Moldova sau, cel puţin, una dintre mărcile „E”, „e” sau „DOT”.

Exemplul de marcare este prezentat în fig. 2.1.

Figura 2.1. Model de etichetare
Notă: 1 / Mărcile „E” şi „e” sînt mărcile omologate oficial. În locul punctelor de suspensie se indică numărul distinctiv al ţării care a emis omologarea tipului de autovehicul, conform Regulamentelor CEE/ONU şi Directivelor UE.
2.3.1.2. Să aibă inscripţii fasonate care conţin informaţii despre dimensiunea nominală a anvelopei, capacitatea ei de susţinere şi categoria de viteză;

2.3.1.3. Să aibă o dimensiune nominală, corespunzătoare dimensiunii roţii pe care este montată;

2.3.1.4. Să aibă categoria de viteză, adecvată vitezei maxime de proiectare a autovehiculului unic. În acest caz, sarcina maximă reală pe anvelopă nu trebuie să depăşească valoarea corespunzătoare indicelui capacităţii de susţinere, luînd în considerare cerinţele tabelului 2.9. din prezenta secţiune;

2.3.1.5. Să aibă o capacitate de încărcare adecvată sarcinii maxime admise pe axa stabilită de producător în conformitate cu indicaţia din placa producătorului sau obţinută prin calcul.

Notă: Dacă anvelopa este marcată doar cu un singur indice al capacităţii de încărcare, acesta se referă la şinuirea cu o pantă. Asemenea pneuri pot fi folosite pentru şinuirea cu două pante, în cazul în care sarcina efectivă maximă admisă pe anvelopă, corespunzătoare indicelui capacităţii de susţinere (încărcare), menţionat pe anvelopa, este mai mare sau egală cu 0,27 din sarcina maximă admisă pe axă.

2.3.2. Înălţimea desenului benzii de rulare a anvelopelor nu trebuie să fie mai mică de:

2.3.2.1. Pentru autovehiculele unice din categoria L - 0,8 mm;

2.3.2.2. Pentru autovehiculele unice din categoria M₁ - 1,6 mm;

2.3.2.3. Pentru autovehiculele unice din categoriile N şi O - 1,0 mm;

2.3.2.4. Pentru autovehiculele unice din categoriile M₂ şi M₃ - 2,0 mm;

2.3.2.5. Pentru remorci (semiremorci) - la fel ca pentru autotractoarele cu care lucrează.
Cerinţe privind sarcina maximă reală pe anvelopă,

ţinîndu-se cont de categoria de viteză şi indicele capacităţii

de încărcare
Tabelul 2.9

Simbolul categoriei de viteză	Viteza maximă de proiectare a autovehiculului admisă (km/h)	Sarcina maximă reală admisă pe anvelopă (în procente din valoarea corespunzătoare indicelui capacităţii de încărcare (susţinere), indicat pe anvelopă)
F	80 85 90 95 100	100 97 94 90 85
G	80 85 90 95 100 105 110	104 102 100 97,5 95 92 87
J	80 85 90 95 100 105 110 115 120	104 103 102 101 100 98 96 93 88
K	80 85 90 95 100 105 110 115 120	104 103 102 101 100 100 100 97 93
De la L pînă la Н inclusiv	Pînă la 210 inclusiv	100
V	215 220 225 230 235 240	98,5 97 95,5 94 92,5 91
W	240 250 260 270	100 95 90 85
Y	270 280 290 300	100 95 90 85

2.3.3.Anvelopa este considerată nepotrivită pentru utilizare în cazul:

2.3.3.1. Existenţei unui sector al benzii de rulare, pe care înălţimea protectorului anvelopei pe toata lungimea este mai mică decît cea specificată la punctul 2.3.2. din prezenta secţiune. Dimensiunea sectorului este limitată de un dreptunghi, lăţimea căruia nu este mai mare decît jumătate din lăţimea benzii de rulare a protectorului, iar lungimea este egală cu 1/6 din lungimea circumferinţei anvelopei (corespunde lungimii arcului, coarda căruia este egală cu raza anvelopei), în cazul în care sectorul este situat în mijlocul benzii de rulare a protectorului. În cazul uzurii neuniforme a anvelopei, se iau în considerare cîteva sectoare cu uzură diferită, suprafaţa totală a cărora are aceeaşi valoare;

2.3.3.2. Apariţiei unui indicator de uzură (proeminenţei pe fundul canalului benzii de rulare, înălţimea căruia corespunde înălţimii minime admise a protectorului anvelopei), dacă uzura este uniformă sau există indicatori în fiecare din cele două secţiuni, în cazul uzurii neuniforme a benzii de rulare;

2.3.3.3. Înlocuirii sertarelor cu obturatoare, dopuri şi alte dispozitive;

2.3.3.4. Deteriorărilor locale ale anvelopelor (spărturi, umflături, tăieturi străpunse şi nestrăpunse, care dezbracă coarda, precum şi al stratificărilor locale ale protectorului.

2.3.4. Nu se admite:

2.3.4.1. Lipsa chiar a unui bolţ sau a unei piuliţe de fixare a discurilor şi jantelor roţilor;

2.3.4.2. Prezenţa fisurilor pe discurile şi jantele roţilor, urmelor de înlăturare a lor prin sudură;

2.3.4.3. Încălcări aparente ale formelor şi mărimilor găurilor pentru şuruburi de fixare în discurile roţii;

2.3.4.4. Instalarea pe aceeaşi axă a autovehiculului unic a anvelopelor de diferite dimensiuni, construcţii (radiale, diagonale, cu cameră, fără cameră), modele, cu diferite desene ale pneurilor, rezistente la îngheţ şi nerezistente la îngheţ, noi şi renovate, noi şi cu desene ale protectorului.
2.4. Cerinţe privind vizibilitatea spre înainte,

dispozitive de ştergere şi de spălare
2.4.1. Conducătorul auto, în timpul conducerii autovehiculului, trebuie să aibă posibilitatea de a vedea drumul în faţa sa fără careva obstacole, precum şi să aibă o imagine de ansamblu din dreapta şi din stînga autovehiculului unic.

2.4.2. Nu se admite existenţa obiectelor suplimentare sau suprafeţelor care limitează vizibilitatea din scaunul conducătorului, cu excepţia: prizelor de aer, oglinzilor retrovizoare, pieselor ştergătoarelor de parbriz, antenelor radio exterioare, aplicate sau încorporate în sticlă, elementelor de încălzire ale dispozitivelor de degivrare şi uscare a parbrizului.

2.4.3. Nu se admite existenţa fisurilor pe parbrizele autovehiculelor unice în zona de curăţare a ştergătorului pe jumătatea geamului, amplasat din partea conducătorului auto.

2.4.4. Autovehiculul unic trebuie să fie echipat cu un sistem de curăţare a parbrizului de givraj şi aburire, montat în construcţia autovehiculului unic.

Sistemul care foloseşte aerul încălzit pentru curăţarea sticlei trebuie să aibă un ventilator şi o priză de aer de alimentare spre parbriz prin duză.

2.4.5. Autovehiculul unic trebuie să fie echipat cu, cel puţin, un ştergător de parbriz şi, cel puţin, un injector pentru dispozitivul de spălare a parbrizului.

2.4.6. Fiecare dintre lamele ştergătorului de parbriz, după deconectare, trebuie să revină automat în poziţia iniţială, amplasată la marginea zonei de curăţare sau sub ea.

2.4.7. Dispozitivul de spălare a parbrizului trebuie să asigure alimentarea cu lichid în zonă de curăţare a sticlei.

2.5. Cerinţe privind dispozitivele pentru vizibilitate indirectă
2.5.1. Autovehiculul unic trebuie să fie echipat cu oglinzi retrovizoare care asigură cîmpul de vedere în conformitate cu tabelul 2.10. În cazul în care vizibilitatea prin geamurile din spate ale autoturismelor este imposibilă, se impune instalarea oglinzilor retrovizoare exterioare pe ambele părţi.
Cerinţe privind prezenţa oglinzilor retrovizoare pe autovehiculul unic
Tabelul 2.10

Categoria autovehicu-lului	Caracteristica oglinzii	Clasa oglinzii	Numărul şi amplasarea oglinzilor pe autovehicul	Prezenţa oglinzii
М1 , N1	Interioară	I	Una interioară	Obligatorie numai în cazul vizibilităţii prin ea
	Exterioară principală	III (sau II)	Una în stînga	Obligatorie
			Una în dreapta	Obligatorie în cazul vizibilităţii insuficiente prin oglinda interioară, în alte cazuri se admite
	Exterioară cu unghi mare de vizibilitate	IV	Una în dreapta, una în stînga	Se admite
	Exterioară, vizibilitate laterală	V*	Una în dreapta, una în stînga	Se admite
	Exterioară, vizibilitate spre înainte	VI*	Una în faţă	Se admite
M2, M3	Exterioară principală	II	Una în dreapta	Obligatorie
	Interioară	I	Una interioară	Se admite
	Exterioară, cu unghi mare	IV	Una în dreapta, una în stînga	Se admite
	Exterioară, cu vizibilitate laterală	V*	Una în dreapta, una în stînga	Se admite
	Exterioară, cu vizibilitate spre înainte	VI*	Una în faţă	Se admite
N2 (nu mai mult de 7,5 tone)	Exterioară principală	II	Una în dreapta, una în stînga	Obligatorie
	Interioară	I	Una interioară	Se admite
	Exterioară, cu unghi mare	IV	Una în dreapta, una în stînga	Se admite
	Exterioară, cu vizibilitate laterală	V*	Una în dreapta, una în stînga	Se admite
	Exterioară, cu vizibilitate spre înainte	VI*	Una în faţă	Se admite
N2 (mai mult de 7,5 tone), N	Exterioară principală	II	Una în dreapta, una în stînga	Obligatorie pentru autovehiculele cu amplasarea organelor de conducere în faţă**
	Exterioară, cu unghi mare	IV	Una în dreapta
	Exterioară, cu vizibilitate laterală	V*	Una în dreapta
	Exterioară, cu vizibilitate spre înainte	VI*	Una în faţă
	interioară	I	Una interioară	Se admite
	Exterioară, cu vizibilitate laterală	V*	Una în stînga	Se admite

Note: * Oglinda trebuie să fie amplasată la o înălţime nu mai mică de 2 m de la suprafaţa de sprijin. Ea nu trebuie instalată la autovehiculele unice, cabina conducătorului cărora se află la o asemenea înălţime încît această cerinţă nu poate fi îndeplinită.

Clasele oglinzilor retrovizoare:

I – oglinzi retrovizoare interne plate sau sferice;

II - oglinzi retrovizoare principale exterioare sferice de dimensiuni mari;

III – oglinzi retrovizoare principale exterioare de dimensiuni mici plate sau sferice (se admite o rază a curburii mai mică decît pentru oglinzile de clasa II);

IV – oglinzi retrovizoare exterioare cu unghiuri mari sferice;

V – oglinzi cu vizibilitate laterală exterioare sferice;

VI - oglinzi cu vizibilitate spre înainte sferice.

** Prin amplasarea organelor de conducere în faţă se înţelege configuraţia în care mai mult de jumătate din lungimea motorului se află în spatele celui mai îndepărtat punct din faţă al bazei parbrizului, iar butucul volanului - în pătrimea din faţă a lungimii autovehiculului unic.

2.5.2. Autovehiculele unice care au mai puţin de patru roţi, cu caroseria care, în întregime sau parţial, acoperă conducătorul auto, trebuie să fie echipate:

2.5.2.1. Fie cu o oglindă retrovizoare internă din clasa I şi o oglindă retrovizoare exterioară de clasa II sau de clasa III, care se instalează pe autovehiculul unic din partea conducătorului auto;

2.5.2.2. Fie cu două oglinzi retrovizoare exterioare de clasa II sau de clasa III - cîte una pe fiecare parte a autovehiculului unic.

2.5.3. Oglinzile retrovizoare obligatorii trebuie să fie fixate bine pentru a preveni deplasarea lor arbitrară în timpul circulaţiei autovehiculului unic, care conduce la schimbarea cîmpului de vizibilitate.

2.5.4. Trebuie să fie posibilă reglarea:

2.5.4.1. Oglinzii obligatorii interne - din scaunul conducătorului auto;

2.5.4.2. Oglinzii exterioare din partea conducătorului auto sau din stînga, în cazul în care conducătorul auto ocupă o poziţie centrală - din interiorul autovehiculului unic cu uşa închisă (sticla poate fi coborîtă, iar oglinda poate fi fixată în poziţia sa din exterior).

2.5.5. Suprafaţa de reflexie a oglinzilor retrovizoare trebuie să fie amplasată într-o carcasă de protecţie, iar suprafeţele acestei carcase, venind în contact cu o sferă cu diametrul de 165 mm, în cazul unei oglinzi exterioare, şi de 100 mm, în cazul unei oglinzi interioare, trebuie să aibă raza curbelor de cel puţin 2,5 mm, cu excepţia găurilor pentru elementele de fixare şi adînciturile cu lăţimea maximă mai mică de 12 mm, cu condiţia că muchiile lor sînt rotunjite, iar în cazul oglinzilor retrovizoare exterioare, sînt capabile să se rotească în jurul axei de rotaţie în direcţia suprafeţei autovehiculului unic sub acţiunea forţei de 00 N, aplicată orizontal la punctul extrem al carcasei oglinzii atît înainte, cît şi înapoi în direcţia de mişcare. Axa de rotaţie a oglinzii trebuie să se afle la o distanţă de cel mult 50 mm de la suprafaţa autovehiculului unic pe care se fixează oglinda. Dispoziţiile prezentului punct nu se aplică oglinzilor, orice punct al cărora este amplasat la o înălţime nu mai mică de 2 m de la sol, precum şi orice parte ale căror fixări (cu excepţia oglinzilor propriu-zise) nu ies în afara gabaritului maxim al suprafeţei exterioare a autovehiculului unic în secţiune transversală.

2.5.6. În cazul în care marginea de jos a oglinzii exterioare se află la o înălţime mai mică de 2 m deasupra solului, pentru un autovehicul unic cu o încărcătură care corespunde masei sale totale, această oglindă nu trebuie să iasă mai mult decît cu 250 mm în afara lăţimii totale a autovehiculului unic, măsurată fără oglinzi retrovizoare.

2.5.7. Este necesar să se respecte cerinţele privind cîmpul de vizibilitate prin oglinzile retrovizoare, prevăzute de Regulamentul CEE/ONU nr. 46.
2.6. Cerinţe privind vitezometrul
2.6.1. Pe fiecare autovehicul unic din categoriile L, M şi N trebuie să fie instalat un vitezometru.

2.6.2. Scara vitezometrului trebuie să fie gradată în kilometri pe oră, cu intervale de timp regulate.

2.6.3. Indicaţiile vitezometrului trebuie să fie vizibile în orice moment al zilei.

2.6.4. Viteza autovehiculului unic, conform indicaţiilor vitezometrului, nu trebuie să fie mai mică decît viteza reală.

3. Cerinţe privind sistemul de siguranţă pasivă
3.1. Cerinţe privind securitatea contra traumelor a sistemului de direcţie al autovehiculelor unice din categoriile M₁ şi N₁
3.1.1. Sistemul de direcţie trebuie să fie proiectat astfel încît să se reducă riscul traumatizării conducătorului auto, atît în condiţiile exploatării normale, cît şi în cazul accidentelor, cauzate de o coliziune frontală.

3.1.2. Volanul trebuie să fie proiectat astfel încît, la o acţiune obişnuită din partea conducătorului auto, să nu poată prinde o parte din haine sau bijuterii (de exemplu, dacă partea medie a jantei roţii este confecţionată din tablă de plană, ea nu trebuie să aibă găuri).

3.1.3. Volanul urmează a fi proiectat în aşa fel încît să reducă la minimum riscul lezării feţei sau comoţiei cerebrale în cazul lovirii de el.

3.1.3.1. Suprafaţa volanului, întoarsă spre conducătorul auto, trebuie să fie în contact cu o sferă avînd diametrul de 165 mm, fără prezenţa muchiilor ascuţite cu raza curburii mai mică de 2,5 mm.

3.1.3.2. Janta roţii de direcţie trebuie să fie acoperită sau fabricată dintr-un material care, la deformare, nu se fragmentează şi nu formează aşchii. Butucul central al roţii trebuie să aibă un înveliş de protecţie sau să fie adîncit în raport cu suprafaţa jantei roţii.

3.1.3.3. Şuruburile utilizate pentru fixarea volanului de butuc, în cazul în care sînt ieşite în afara, trebuie să fie încastrate la acelaşi nivel cu suprafaţa.

3.1.3.4. Spiţele de metal neacoperite pot fi utilizate în cazul în care sînt stabilite razele curbelor.

3.1.4. Dacă bara de direcţie sau caseta de direcţie este amplasată în spatele axei roţilor din faţă, nici o parte a agregatului de forţă nu trebuie să se sprijine în arborele de direcţie în punctul de ieşire a lui din bara sau caseta de direcţie, ceea ce poate constitui cauza transmiterii efortului la coloană în direcţia conducătorului auto.