Advisory Services Agreement on
Obiectivul Strategic 3: Asigurarea unui sistem naţional de transport sigur, accesibil și curat pentru cetățeni
Yüklə 1,97 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Programul 3.1. Transport mai sigur
- Programul 3.2. Transport mai puțin poluant
- Programul 3.3. Creşterea accesibilităţii transportului
- Programul 3.4. Conectarea zonelor rurale la principalele artere de transport rutier
- Programul 3.5. Dezvoltarea sistemelor de transport inteligente
Obiectivul Strategic 3: Asigurarea unui sistem naţional de transport sigur, accesibil și curat pentru cetățeniSectorul transporturilor are un impact considerabil asupra aspectelor legate de siguranță și de mediu. Principalele provocări trebuie abordate de către Ministerul Transporturilor. Siguranța Asigurarea transportului în siguranță în România este unul dintre obiectivele principale ale Ministerului Transporturilor, având în vedere faptul că implică pierderea de vieți omenești și integritatea sistemului de transport. Pentru a-și asuma responsabilitatea privind îmbunătățirea siguranței, ministerul trebuie să acționeze ca instituție publică principală. În ceea ce privește accidentele rutiere mortale, România se plasează pe locul doi din punctul de vedere al celor mai slabe performanțe din Uniunea Europeană. Accidentele rutiere pe drumurile naționale și autostrăzi reprezintă aproape 50% din totalul accidentelor rutiere mortale. Acesta este un semn clar că siguranța infrastructurii rutiere trebuie să fie îmbunătățită, astfel încât să poată fi prevenite accidentele mortale. În ceea ce privește accidentele feroviare mortale, trebuie consolidată siguranţa circulaţiei trenurilor şi menţinut nivelul extrem de redus al accidentelor în care sunt afectaţi clienţii transportului feroviar. Pe de altă parte, având în vedere numărul mare de accidente grave la trecerile la nivel. ministerul trebuie să colaboreze cu CFR SA pentru a identifica şi întreprinde măsurile necesare în scopul de a reduce numărul de decese la trecerile la nivel cu calea ferată. Ministerul consideră că siguranța transportului aerian reprezintă o responsabilitate importantă și se va asigura că standardele de siguranță sunt în conformitate cu obligațiile internaționale și europene, cum ar fi Convenția privind aviația civilă internațională și Convenția Eurocontrol31. Ministerul va asigura siguranța navigației pe căile navigabile interioare și maritime și va consolida măsurile care reduc numărul de decese din acest sector. Așadar ministerul se va asigura că autoritățile competente își vor îmbunătăți capacitățile privind condițiile de siguranță pe Dunăre. Impactul asupra mediului Impactul din ce în ce mai mare al sectorului transporturilor asupra mediului a devenit o preocupare pentru minister. În România există o tendință constantă de creștere a emisiilor anuale de GES generate de sectorul transporturilor, iar această creștere este semnificativ mai mare în comparație cu media UE-28 a emisiilor de GES. Aceasta indică faptul că emisiile produse de sectorul transporturilor nu sunt sub control. Sectorul transporturilor din România reprezintă 12.5% din totalul emisiilor de GES. Ar trebui dezvoltate stimulente economice pentru mijloacele de transport mai puțin poluante, cum ar fi vehiculele fără combustibili fosili sau transportul feroviar. Orașele pot desfășura proiecte pilot care să abordează flotele de transport public curat, modernizarea tramvaielor și facilitarea modurilor nemotorizate. Planurile de mobilitate urbană durabilă ar trebui să abordeze astfel de priorități pentru combaterea poluării aerului care rezultă din aglomerare și emisiile de GES, ținând seama de reducerea utilizării combustibililor fosili în transportul urban. Ministerul are responsabilitatea de a implementa obligațiile europene care decurg din Regulamentul Natura 2000, în vederea conservării patrimoniului natural al României și a reducerii externalizărilor negative, cauzate de sectorul transporturilor.32 România are mandatul de a-și spori gradul de conștientizare în materie de ecologie. Prioritățile de mediu trebuie luate în considerare în timpul elaborării studiilor de impact și ar trebui să fie menținute pe parcursul întregului ciclu de viață al proiectelor. Aceste priorități ar trebui să vizeze diminuarea externalităților negative, precum poluarea aerului și a apei, poluarea sonoră și impactul negativ asupra biodiversității.
Pe lângă diminuarea externalităților negative rezultate din sectorul transporturilor, acesta ar trebui să contribuie la îmbunătățirea calității vieții și a echității sociale în țară, precum și la încurajarea incluziunii sociale, în loc să constituie un factor discriminator suplimentar. Prioritățile-cheie includ (i) creşterea accesibilităţii transporturilor feroviare şi rutiere; (ii) o mai bună orientare a măsurilor de îmbunătățire a transportului către populațiile dezavantajate; și (iii) oferirea de informații mai rapide și mai relevante în materie de transporturi, în special prin măsuri de investiții în Sistemele de Transport Inteligente (STI). Asigurarea accesului la transportul public pentru cetățenii cu nevoi speciale Populația rurală nu trebuie să aibă acces limitat sau redus la principalele zone economice ale țării. Ministerul ar trebui să dezvolte conexiuni rutiere care să conecteze zonele rurale cu rutele de transport și ar trebui să dezvolte servicii de transport public pentru a asigura conexiuni mai bune. Ministerul va lua măsurile necesare pentru a îmbunătăți accesul la transport pentru persoanele cu deficiențe de mobilitate și pentru persoanele în vârstă. Întrucât astfel de bariere pentru transport trebuie să fie reduse și deoarece acestea afectează în mod negativ cetățenii în ceea ce privește accesul la locurile de muncă, serviciile de sănătate, serviciile sociale și alte servicii. Ministerul va oferi și va implementa un cadru care să stimuleze operatorii de transport public să ofere servicii de transport speciale cetățenilor săi cu mobilitate redusă. În plus, ministerul va asigura respectarea optimă a normelor existente pentru asigurarea accesibilității la transportul public al persoanelor cu nevoi speciale. Informații relevante și în timp real privind transportul ar trebui să fie disponibile pe scară mai largă, în special prin îmbunătățirile legate de sistemele de transport inteligente (STI) Pentru toți utilizatorii de transport, persoane fizice și companii, este nevoie de o informare mai bună cu privire la ofertele de transport, traficul, parcarea sigură și situația infrastructurii. Recomandările directivelor europene privind sistemele de transport inteligente (STI) ar trebui să fie implementate pe deplin și să contribuie la o mai bună gestionare a mobilității în România. O mai bună administrare a informațiilor prin telematică va facilita interfețele între utilizatori, operațiuni și infrastructură în câteva sectoare și va spori performanța generală în domeniul transportului. Ar trebui implementat cadrul general pentru utilizarea STI. Obiectivele prioritare ar trebui să fie domeniile-cheie în care STI poate sprijini rezolvarea unor probleme existente: siguranța rutieră, facilitarea operațiunii de tranzitare, informarea celor aflați în trafic cu privire la rutele și condițiile de transport, urmărirea și managementul flotelor de vehicule, nave, trenuri și orice încărcătură aferentă. Implementarea STI poate oferi o viziune mai rapidă managerilor de infrastructură cu privire la starea operațiunilor din domeniul lor, o mai bună gestionare a traficului și să îi ajute să reacționeze rapid și eficient în orice situație. Patru programe principale sprijină acest obiectiv strategic:
Ministerul și-a manifestat îngrijorarea față de situația alarmantă a siguranței rutiere din România și a elaborat o Strategie națională de siguranță rutieră pentru perioada 2016-2020 în vederea rezolvării acestei probleme și pentru a reduce la jumătate numărul de accidente rutiere mortale până în 2020. Programul vine în sprijinul măsurilor de siguranță a traficului rutier incluse în această strategie, în special al măsurilor care vizează siguranța infrastructurii rutiere, inclusiv reducerea „punctelor negre” (segmente de drum cu o concentrație ridicată de accidente rutiere mortale) în rețeaua națională. ISP recunoaște că acțiunile prezentate în cadrul Strategiei naționale de siguranță rutieră implică acțiuni pentru mai multe ministere, dar acest ISP ia în considerare doar activitățile care intră sub incidența mandatului Ministerului Transporturilor. De asemenea, programul sprijină eforturile din sectorul aerian pentru analiza incidentelor, precum și acțiunile din sectorul feroviar pentru reducerea trecerilor la nivel, facilitarea accesului la transport pentru persoanele cu dizabilități și reducerea numărului de accidente mortale în sectorul căilor navigabile interioare. Programul 3.2 – Transport mai puțin poluant România a adoptat o strategie multi-sectorială menită să atenueze efectele schimbărilor climatice și să reducă emisiile de GES. Această strategie include mai multe acțiuni legate de sectorul transporturilor. Acest program include asistență tehnică generală pentru alte autorități publice care împărtășesc același obiectiv în ceea ce privește transportul urban, înlocuirea vehiculelor, carburanții durabili și sistemele de propulsie. Programul 3.3 – Creşterea accesibilităţii transportului În contextul preocupărilor pentru promovarea prioritară a unui sistem performant şi atractiv de servicii publice de transport feroviar al călătorilor (a se vedea Programul 2.1 de mai sus), un aspect esenţial vizează creşterea accesibilităţii pentru public a acestui tip de servicii publice. Un aspect important al creşterii accesibilităţii serviciilor publice de transport se referă la îmbunătăţirea facilităţilor asigurate în sprijinul persoanelor cu mobilitate redusă. Măsurile în acest sens trebuie să asigure conformitatea cu politica europeană în domeniu şi cu legislaţia europeană care reglementează acest domeniu.
Calitatea scăzută a infrastructurii rutiere regionale a avut un impact important și negativ asupra dezvoltării regionale, limitând mobilitatea lucrătorilor și constituind un impediment continuu pentru crearea și dezvoltarea de activități în afara principalelor artere de transport. Programul își propune să sprijine proiectele de îmbunătățire a rețelei de legături rutiere regionale și interregionale („drumurile Transregio”), în concordanță cu dezvoltarea coridoarelor rutiere de bază, cu scopul de a crea un acces mai bun la coridoarele rutiere principale. În scop similar, programul vizează și conectarea cu rețelele țărilor vecine, pe lângă cea efectuată prin coridoarele TEN-T („drumurile Eurotrans”). Programul 3.5 – Dezvoltarea sistemelor de transport inteligente Având în vedere importanța tot mai mare a noilor tehnologii informaționale, implementarea STI (Sisteme de transport inteligente) a devenit o obligație în materie de gestionare sigură și eficientă a sistemelor complexe, care implică fluxuri importante de trafic de bunuri și persoane. Acest program vizează sprijinirea implementării continue a soluțiilor STI în mai multe domenii din sectorul transporturilor: difuzarea informațiilor către persoanele aflate în trafic; dezvoltarea și implementarea unui sistem de semnalizare ERTMS pentru funcționarea căilor ferate; implementarea și promovarea unui sistem RIS pentru navigație. Al treilea obiectiv strategic vizează impacturile pe termen lung în domeniul transportului și se bazează pe rezultatele generate de programe, așa cum sunt prezentate mai jos.
Transport mai sigur Programul 3.5: Dezvoltarea sistemelor de transport inteligente Programul 3.4: Conectarea zonelor rurale la principalele artere de transport Programul 3.3: Creșterea accesibilitații transportului Programul 3.2 Transport mai puțin poluant Măsuri ale Programului 3.5 M3.5.1.1.Difuzarea informațiilor către utilizatorii rutieri printr-un centru de informare centralizat și panouri de semnalizare M3.5.1.2. Măsură pentru implementarea unei rețele de zone sigure de parcare pentru camioane în România M3.5.1.3. Măsură pentru promovarea vehiculelor inteligente M3.5.2.1. Generalizarea sistemului de semnalizare ERTMS pentru toate proiectele de pe coridoarele TEN-T M3.5.3.1. Implementarea și operarea serviciilor de informații fluviale (RIS) transfrontaliere pe baza schimbului operațional de date RIS Măsuri ale Programului 3.4. M3.4.1.1. Dezvoltarea drumurilor Transregio M3.4.1.2. Dezvoltarea rutelor ocolitoare M3.4.2.1. Măsuri destinate dezvoltării drumurilor Eurotrans M3.4.2.2. Măsuri destinate reducerii timpului de așteptare la punctele de trecere a frontierei
Măsuri ale Programului 3.3. M3.3.1.1. Creşterea gradului de coordonare cu sistemele de transport public urban M3.3.1.2. Creşterea nivelului de integrare intermodală cu transportul rutier individual M3.3.1.3. Dezvoltarea şi generalizarea sistemului de ticketing electronic pentru serviciile de transport feroviar al călătorilor M3.3.1.4. Integrarea sistemului de ticketing electronic pentru transportul feroviar cu sistemele de ticketing electronic al sistemelor de transport public urban M3.3.2.1 Definirea unui plan de reabilitare a transportului feroviar de marfă în vagoane izolate M3.3.3.1 Aplicarea legii privind accesul facil la infrastructurile de transport pentru persoanele cu dizabilități
Măsuri ale Programului 3.2. M3.2.1.1. Definirea şi implementarea unui sistem de internalizare progresivă a costurilor externe generate de efectele emisiilor de GES şi a emisiilor de noxe în sectorul transporturilor M3.2.2.1. Electrificarea şi reabilitarea liniei Cluj-Oradea-Episcopia Bihor M3.2.2.2. Electrificarea şi reabilitarea liniei Craiova-Calafat M3.2.3.1. Sprijin pentru pregătirea noilor scheme de organizare a transportului urban M3.2.3.2. Monitorizarea stării parcului auto și pregătirea stimulentelor pentru reînnoirea vehiculelor M3.2.3.3. Studii și propuneri privind combustibilii alternativi și motoarele alternative
Măsuri ale Programului 3.1. M3.1.1.1. Definirea şi implementarea unui sistem de internalizare progresivă a costurilor externe generate de efectele accidentelor feroviare şi rutiere M3.1.2.1. Creşterea gradului de automatizare a sistemelor de semnalizare în staţii şi în linie curentă M3.1.2.2. Îmbunătăţirea siguranţei la trecerile la nivel M3.1.3.1. Îmbunătățirea siguranței infrastructurii rutiere M3.1.3.2 - Îmbunătățirea managementului siguranței rutiere M3.1.4.1. Achiziționarea unui laborator pentru armonizarea schimbului de date privind parametrii de zbor M3.1.5.1. Îmbunătățirea siguranței de-a lungul Dunării Resursele bugetare estimate a fi necesare pentru implementarea măsurilor și obținerea rezultatelor și impacturilor pentru perioada 2017-2020 au o valoare de 2 179 055 (000 Lei).
Programul 3.1. Transport mai sigurJustificare. Siguranța sistemului de transport din România este un obiectiv important pentru Ministerul Transporturilor, deoarece acesta implică viața umană și integritatea sistemului de transport. Distribuirea numeroaselor responsabilități privind siguranța către mai mulți actori va submina asumarea acestei responsabilități, drept urmare este important ca Ministerul Transporturilor să fie desemnat drept principala instituție publică responsabilă de un sistem de transport sigur. Siguranța rutieră rămâne o provocare majoră în România. Alături de Lituania, Letonia și Bulgaria, România se regăsește printre cele 28 de țări din UE cu cel mai mare procent de accidente rutiere mortale. Numai în 2016, 1913 de victime au murit în urma accidentelor rutiere, acest număr reprezentând mai mult de 95 decese la un milion de locuitori și reprezintă, de asemenea, o medie de 5 decese pe zi. Comparativ cu țările ce au performanțe bune din punctul de vedere al siguranței rutiere, rata mortalității pietonilor în traficul rutier din România este de trei ori mai mare33. Aceste rate au condus la plasarea României pe locul al doilea ca stat european în ceea ce privește cele mai slabe performanțe la nivelul accidentelor rutiere mortale. Deși rata reală a deceselor din România s-a îmbunătățit în ultimul deceniu, rata medie a deceselor din ultimii cinci ani a rămas constantă. În plus, în ultimii 2 ani, mortalitatea a crescut de la 1893 la 1913 de victime. Drept urmare, nu există îmbunătățiri reale în ceea ce privește siguranța rutieră. Acest număr mare de decese reprezintă o povară pentru sectorul sănătății, potrivit raportului OMS privind „Prevenirea traumatismelor ca urmare a accidentelor rutiere”, care prevede că o mare parte din țările cu venituri medii, cum ar fi România, se confruntă cu o povară a traumatismelor legate de trafic, ce reprezintă 30% până la 86% din totalul internărilor în spitale. O contribuție semnificativă la îmbunătățirea siguranței rutiere în România a avut loc în 2016 prin adoptarea Strategiei naționale pentru siguranță rutieră pentru perioada 2016-2020. Această strategie abordează siguranța rutieră dintr-o perspectivă interministerială, iar obiectivul său principal este reducerea la jumătate a numărului de decese datorate accidentelor rutiere până în 2020, comparativ cu 2010. Această strategie oferă un plan detaliat de acțiune, care include acțiuni pe termen mediu și lung, iar MT se va asigura de faptul că acțiunile aferente mandatului acestuia vor fi implementate. În plus, Consiliul Interministerial pentru Siguranța Rutieră va asigura implementarea măsurilor din Strategia Națională pentru Siguranță Rutieră și Planul de Acțiuni, acest consiliu având rol de supravegherea strategică. În plus, MT va asigura implementarea corectă a obligațiilor ce decurg din Directiva UE privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere. Sectorul feroviar a înregistrat rezultate pozitive în ceea ce privește siguranța, însă ministerul trebuie să garanteze consolidarea acestei evoluții pozitive, în acord cu politicile UE în materie de siguranță rutieră. Ca urmare, CFR SA trebuie să implementeze program de creştere a gradului de automatizare a sistemelor de semnalizare în staţii şi în linie curentă, care va genera rezultate pozitive inclusiv în ceea ce priveşte creşterea productivităţii activităţilor de exploatare a infrastructurii feroviare. În plus, ministerul trebuie să asigure faptul că numărul de decese din sectorul feroviar va fi redus în continuare prin implementarea unor măsuri de siguranță, cum ar fi reducerea numărului de secțiuni de căi ferate periculoase și intensificarea modernizării instalaţiilor de semnalizare feroviară la trecerile la nivel. În ceea ce privește siguranța aeriană, ministerul va asigura implementarea corectă a obligațiilor internaționale și europene. Acțiunile generale ale MT privind îmbunătățirea siguranței aeriene sunt prezentate în MPGT. Ministerul Transporturilor are obligația de a asigura un transport sigur și accesibil tuturor cetățenilor. Drept urmare, ministerul va îmbunătăți condițiile de călătorie pentru persoanele cu dizabilități fizice, pentru a asigura accesibilitatea la infrastructura de transport. Ministerul Transporturilor este responsabil de siguranța pe căile navigabile interioare și în transportul maritim. În cadrul mandatului MT, Autoritatea Navală Română este direct responsabilă pentru navigația civilă. Ministerul va asigura faptul că autoritățile portuare vor implementa măsuri de sporire a siguranței portuare și că autoritățile competente își vor suplimenta capacitățile privind condițiile de siguranță pe Dunăre. În plus, ministerul va asigura faptul că autoritățile respective își vor consolida capacitatea în ceea ce privește transportul mărfurilor periculoase pe căile navigabile interioare. În ceea ce privește transportul maritim, Ministerul trebuie să asigure faptul că autoritățile competente își vor crește capacitățile pentru reducerea pierderii de vieți omenești pe mare. Având în vedere prevalenţa transportului terestru în cadrul sistemului naţional de transport, precum şi decalajul foarte dintre transportul feroviar şi transportul rutier în ceea ce priveşte siguranţa, rezultă că modalitatea cea mai eficientă de a îmbunătăţi nivelul global de siguranţă al sistemului naţional de transport constă în promovarea prioritară a modurilor de transport cu nivel ridicat de siguranţă. În domeniul transporturilor terestre, aceasta ar trebui să însemne promovarea prioritară a transportului public pe calea ferată, prin adoptarea şi implementarea unor măsuri de natură să crească atractivitatea serviciilor de transport feroviar. Obiective. Programul 3.1 este destinat să atingă următoarele rezultate până în 2020: Rezultatul 3.1.1. Consolidarea globală a siguranţei transporturilor terestre Adoptarea unui pachet legislativ privind implementarea unui sistem de internalizare progresivă a costurilor externe generate de efectele accidentelor feroviare şi rutiere Rezultatul 3.1.2. Consolidarea siguranţei transportului feroviar Creşterea cu 10% a numărului de instalaţii cu comandă centralizată pentru semnalizare feroviară în staţii şi în linie curentă faţă de situaţia actuală Creşterea cu 25% a numărului de instalaţii de semnalizare automată cu (semi)bariere la trecerile la nivel, în raport cu situaţia actuală Rezultatul 3.1.3. Consolidarea siguranţei transportului rutier Raportul de „puncte negre” tratate la 50% (ținta), de la 0% (nivel de referință) Ponderea de proiectele noi de infrastructură rutieră ce au fost supuse unui audit de siguranță rutieră la 100% (ținta), de la 0% (nivel de referință) Procentul de implementare eficientă a țintelor de întreținere pe timp de iarnă la 100% (țintă), de la 50% (nivel de referință) Ponderea proiectelor de infrastructură supuse Inspecției siguranței rutiere la 100% (țintă), de la 50% (valoarea de referință) Rezultatul 3.1.4. Consolidarea siguranţei transportului aerian Conformarea autorității aviației civile cu rezultatele auditului de siguranță al ICAO (ținta) de la neconformare (nivel de referință) Rezultatul 3.1.5. Consolidarea siguranţei transportului pe căi navigabile interioare Reducerea procentuală a deceselor în transportul pe căi navigabile interioare la 0%, de la 100% Descriere. Programul include un set de măsuri variate în următoarele domenii:
Factori de succes.
Măsuri. Principalele măsuri care vor contribui la atingerea rezultatelor Programului sunt prezentate mai jos. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1, iar rezultatele și țintele referitoare la măsuri sunt indicate în Anexa 3.
Programul 3.2. Transport mai puțin poluantJustificare. În calitate de membru al Uniunii Europene, România este aliniată la obiectivele UE în ceea ce privește reducerea emisiilor de GES și limitarea utilizării combustibililor fosili în sectorul transporturilor. Obiectivul din Cartea Albă a UE din 2011 este de a reduce emisiile cu 20% până în 2020, comparativ cu nivelul din 1990. Acest obiectiv va fi îndeplinit de România, însă această situație se datorează încetinirii activităților economice din anii '90, și nu măsurilor de reducere a emisiilor. Pentru a exemplifica, în anul 2012 România a emis mai puțin de jumătate din nivelul GES aferent anului 1990. Drept urmare, pare mai relevant ca orientarea să fie către atingerea obiectivului aferent anului 2030 și anume reducerea cu 40% a emisiilor față de nivelul din 1990. Pentru a atinge acest obiectiv, România trebuie să ia măsuri în vederea limitării impactului emisiilor de carbon rezultate din propria creștere economică. Emisiile din sectorul transporturilor reprezintă 12,5%. Acest procent este mai mic decât media UE de 19%. Cu toate acestea, în ultimul deceniu s-a înregistrat o creștere constantă a emisiilor anuale de GES provenite din sectorul transportului național, reprezentând până acum 93% din totalul emisiilor provenite din transporturi. Creșterea preconizată a indicelui privind numărul de autoturisme aflate în proprietate privată va contribui la menținerea acestei rate ridicate. Pentru a încetini această creștere, România a adoptat o strategie multi-sectorială menită să atenueze efectele schimbărilor climatice și să reducă emisiile de GES (Strategia națională privind schimbările climatice și Strategia de creștere ecologică cu emisii de carbon scăzute 2016-2030). Această strategie include mai multe acțiuni în domeniul transportului:
Acest program, pe lângă investițiile în transportul cu metroul și transportul feroviar, are ca scop să ofere un sprijin tehnic general și altor entități publice care au același obiectiv. Obiective. Programul 3.2 vizează atingerea următoarelor rezultate până în 2020: Rezultatul 3.2.1. Îmbunătățirea politicilor pentru reducerea emisiilor de GES şi a emisiilor de noxe în sectorul transporturilor Adoptarea unui pachet legislativ privind implementarea unui sistem de internalizare progresivă a costurilor externe generate de efectele emisiilor de GES şi a emisiilor de noxe în sectorul transporturilor Rezultatul 3.2.2. Îmbunătățirea politicilor pentru reducerea emisiilor de GES şi a emisiilor de noxe în sectorul transportului feroviar Lansarea în execuţie a unor proiecte de investiţii pentru electrificarea a încă 264 km de linie de cale ferată, faţă de lungimea actuală de 2347 km de linie de cale ferată electrificată Rezultatul 3.2.3. Îmbunătățirea politicilor pentru reducerea emisiilor de GES şi a emisiilor de noxe în sectorul transportului rutier Reducerea emisiilor de CO2 din sectorul transporturilor cu 10% până în 2020 (țintă) Descriere. Programul va cuprinde, în cea mai mare parte, servicii de consultanță tehnică și studii care vizează acordarea de sprijin tehnic altor entități publice. Factori de succes.
Măsuri. Principalele măsuri care vor contribui la obținerea rezultatelor Programului sunt prezentate mai jos. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1, iar rezultatele și țintele referitoare la măsuri sunt indicate în Anexa 3.
Programul 3.3. Creşterea accesibilităţii transportuluiJustificare. O analiză statistică comparativă privind accesibilitatea transportului feroviar de pasageri, efectuată la nivel european, evidenţiază că în România se înregistrează unul dintre nivelurile cele mai reduse de accesibilitate a staţiilor de cale ferată. Mai puţin de 19% dintre clienţi pot ajunge în mai puţin de 10 minute la o staţie de cale ferată, faţă de o medie UE de 31%, iar 74% dintre clienţii români sunt la mai puţin de 30 de minute de o staţie de cale ferată, faţă de media UE de 83%. În condiţiile în care analizele statistice arată că nu există o dependenţă între nivelul de accesibilitate al staţiilor de cale ferată şi densitatea acestora pe reţea, rămân în discuţie doi factori relevanţi care pot influenţa accesibilitatea transportului feroviar de pasageri, respectiv:
Un aspect important al creşterii accesibilităţii serviciilor publice de transport se referă la îmbunătăţirea facilităţilor asigurate în sprijinul persoanelor cu mobilitate redusă. Măsurile în acest sens trebuie să asigure conformitatea cu politica europeană în domeniu şi cu legislaţia europeană care reglementează acest domeniu. Obiective. Programul 3.3 vizează obținerea următoarelor rezultate până în 2020: Rezultatul 3.3.1. Creşterea accesibilităţii transportului feroviar de călători Rata clienţilor care pot ajunge în mai puţin de 30 de minute la o staţie de cale ferată creşte la 75,5% (ținta), de la 74% (nivelul de referință) Rezultatul 3.3.2. Creşterea accesibilităţii transportului feroviar de marfă Adoptarea unui plan de reabilitare a transportului feroviar de marfă în vagoane izolate Rezultatul 3.3.3. Creşterea accesibilităţii transportului pentru persoanele cu mobilitate redusă Numărul de gări principale adecvate pentru asigurarea accesului călătorilor cu nevoi speciale la 84 (țintă), de la 70 (nivel de referință) Descriere. Programul include un set de măsuri variate în următoarele domenii:
Factori de succes.
Măsuri. Principalele măsuri care vor contribui la obținerea rezultatelor Programului sunt prezentate mai jos. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1, iar rezultatele și țintele referitoare la măsuri sunt indicate în Anexa 3.
Programul 3.4. Conectarea zonelor rurale la principalele artere de transport rutierJustificare. Precum în multe alte țări foste comuniste, și în Romania noile activități legate de economia de piață și creșterea economică s-au concentrat în orașele mari, apărând astfel noi nevoi de conexiuni interregionale pentru circulația persoanelor și a mărfurilor. Calitatea scăzută a infrastructurii rutiere regionale a avut un impact negativ asupra dezvoltării regionale, limitând mobilitatea lucrătorilor și constituind un impediment continuu pentru participarea la activități în afara axelor principale de transport. Programul vizează dezvoltarea unei rețele de legături rutiere regionale și interregionale („drumuri Transregio”), în concordanță cu dezvoltarea coridoarelor rutiere de bază, cu scopul de a avea un acces mai bun la coridoarele rutiere majore (definite ca obiectivul 1.1). Programul vizează, de asemenea, în scopuri similare, conexiunea cu rețelele țărilor vecine, pe lângă coridoarele TEN-T („drumurile Eurotrans”).
Sunt necesare unele standarde minime pentru a garanta siguranța și pentru a facilita fluxul de trafic: suprimarea trecerilor la nivel, rectificarea curbelor atunci când este posibil, rutele ocolitoare, pasarele pietonale și reducerea vitezei în zone dens populate, separarea fizică a benzilor, benzi suplimentare pentru vehicule lente în secțiunile cu cea mai mare pantă. Factori de succes.
Măsuri. Principalele măsuri care vor contribui la obținerea rezultatelor Programului sunt prezentate mai jos. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1, iar rezultatele și țintele referitoare la măsuri sunt indicate în Anexa 3.
Programul 3.5. Dezvoltarea sistemelor de transport inteligenteJustificare. Având în vedere importanța tot mai mare a noilor tehnologii informaționale, implementarea STI (Sistemul de Transport Inteligent) a devenit o obligație pentru gestionarea în mod eficient a situațiilor complexe care implică fluxuri importante de trafic de bunuri și persoane. Informațiile inteligente pot contribui la o mai bună gestionare a traficului, pentru a evita blocajele și riscurile de siguranță. Controalele obligatorii de siguranță și securitate pot fi automatizate, iar procedurile complexe (cum ar fi identificare și manipularea la trecerea frontierei și prin vamă a oricărui tip de marfă) pot fi dematerializate, datele pot fi schimbate mai ușor, iar cererile pot fi depuse înainte de sosirea fizică a mărfurilor. Flotele mari (precum o flotă de transport urban) pot fi monitorizate, iar serviciile pot fi adaptate la cerere în timp real. Viteza mare în sectorul feroviar și navigația aeriană sigură nu pot fi obținute fără sprijinul sistemelor telematice și de telecomunicații. Sistemele moderne de infrastructură, cum ar fi rețeaua TEN-T, nu pot funcționa deplin fără sisteme de informații adecvate, așa cum sunt descrise în Regulamentul UE 1315/2013 privind liniile directoare TEN-T. Utilizarea serviciilor STI are un impact asupra tuturor modurilor de transport și necesită o abordare generală în cadrul fiecărui sector, pentru a determina care sunt rezultatele preferate, care operațiuni pot fi facilitate, în ce mod vor coopera părțile interesate pentru schimbul de date și ce interfețe ar trebui să se construiască între vehicule, infrastructură, călători și mărfuri. Guvernul României oferă temeiul legal (Legea nr. 221/2012) și un cadru general pentru implementarea STI în sectorul rutier, vizând patru domenii prioritare:
În prezent, Ministerul Transporturilor nu elaborează proiecte specifice, însă alte organisme publice și companii private au beneficiat de proiecte CEF, iar MT sprijină implementarea celor care contribuie complet la viziunea sa strategică. În sectorul feroviar a fost implementat un proiect-pilot pentru testarea performanței ERTMS. Pe căile navigabile, RIS este operațional. MPGT cuprinde, de asemenea, câteva sugestii specifice privind fiecare mod de transport, care pot fi adoptate imediat. Acest program vizează sprijinirea implementării continue a soluțiilor STI pentru toate modurile de transport. Obiective. Programul 3.5 vizează obținerea următoarelor rezultate până în 2020: Rezultatul 3.5.1. Sprijinirea implementării STI în sectorul rutier Pregătirea arhitecturii ITS care să fie compatibilă cu sistemul VMS (țintă) de la incompatibil (nivel de referință) Rezultatul 3.5.2. Sprijinirea implementării STI în sectorul feroviar Procentul sectoarelor feroviare care operează prin ERTMS pe coridoarele TEN-T va ajunge la 100% din secțiunile noi (țintă), față de o singură secțiune printr-un proiect-pilot (nivelul de referință actual) Rezultatul 3.5.3. Sprijinirea implementării STI în sectorul căilor navigabile interioare Procentul navelor care utilizează RIS va ajunge la 60% (țintă), de la 20% (nivelul de referință actual) Descriere. Programul sprijină:
Factori de succes.
Măsuri. Principalele măsuri care vor contribui la obținerea rezultatelor Programului sunt prezentate mai jos. Bugetele alocate sunt indicate în Anexa 1, iar rezultatele și țintele referitoare la măsuri sunt indicate în Anexa 3.
Yüklə 1,97 Mb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||