Annual Report on External Assistance to Moldova

3. ANALIZA REZULTATELOR AGREGATE ALE SONDAJULUI CU PRIVIRE LA ASISTENŢA EXTERNĂ OFERITĂ ÎN ANUL 2011

După cum a fost menţionat în secţiunea 1, chestionarul folosit pentru a aduna date cu privire la acest aspect a fost împărţit în partea descriptivă şi partea analitică. La rândul ei, partea descriptivă este împărţită în două părţi. În prima sunt adresate 9 întrebări despre calitatea proiectelor în termeni de realizare a obiectivelor, respectare a SND şi aşa mai departe (A se vedea boxa de mai jos). Întrebările adresate în partea a doua se referă la măsura în care rezultatele au fost realizate şi la cauza posibilelor devieri de la rezultatele scontate. Toate sunt apreciate în baza unui barem, de la A (excelent) până la G (prost), D fiind punctul intermediar.

De asemenea trebuie menţionat faptul că proiectele de obicei au un obiectiv general (de exemplu "combaterea TB"), dar pot avea mai multe rezultate scontate (de exemplu "stabilirea bibliotecii de diagnosticare a TB", "instruirea personalului specializat în TB" etc.). Obiectivele formează subiectul întrebării nr. 1 din partea analitică, iar rezultatele formează subiectul întrebării nr. 10.

Evaluarea generală a proiectelor de AE în anul 2011 sugerează faptul că cele care au avut cel mai mare impact (a se vedea punctul 1 în boxa de mai jos) au fost însoţite de angajamentul puternic al conducerii statului (3). Totuşi, această asociaţie nu înseamnă neapărat că între aceste variabile există o legătură cauzală puternică. Alţi factori, care nu sunt cuprinşi de chestionar, ar putea avea un rol important, dacă nu chiar determinant.

În linii generale, a fost evaluat pozitiv impactul asistenţei externe asupra dezvoltării fiecărui sector în parte. Astfel, 40% din proiecte au impact semnificativ asupra dezvoltării sectorului (9), 56% din proiecte au avut un impact asupra dezvoltării sectorului corespunzător efectelor planificate şi doar 4% din proiecte au avut realizări mai mici decât cele scontate.

Partea analitică a chestionarului este împărţită în două secţiuni. Prima enumeră nouă întrebări prin care este cerută opinia cu privire la măsura în care proiectul:

• 
  a realizat obiectivele sale mai largi (1)
  
• 
  a fost în conformitate cu sectorul/politica relevantă a SND (2)
  
• 
  a implicat beneficiarul în pregătirea proiectului (3)
  
• 
  a contribuit la dezvoltarea generală a sectorului (4)
  
• 
  a avut resurse (activităţi) ce au contribuit la realizarea produselor scontate (5)
  
• 
  a obţinut produse de calitate şi ele sunt folosite/aplicate (6)
  
• 
  are produse corespunzătoare, care să contribuie la obţinerea rezultatelor (7)
  

Secţiunea a doua a cerut respondenţilor să comunice (8-14)

• 
  măsura în care au fost realizate rezultatele proiectului
  
• 
  motivul(ele) devierii.
  

La întrebările 1-4 de mai sus respondenţilor le este oferit un barem de şapte puncte în baza căruia să stabilească răspunsurile. Indicatorii sunt: A (excelent), B (foarte bine), C (bine), D (probleme), E (deficienţe majore), F (prost), G (foarte prost). La întrebările 8-14 sunt oferite explicaţii posibile din care trebuie de ales.

O constatare importantă a evaluării impactului s-a referit la faptul că asistenţa externă oferită de-a lungul anului 2011 de diverşi parteneri de dezvoltare a fost în concordanţă cu SND (95% din proiecte), care, după cum a fost menţionat anterior, a constituit cadrul de politici pentru dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova pe termen mediu.

Un alt rezultat pozitiv al sondajului s-a referit la implicarea considerabilă a beneficiarilor la etapa de pregătire a proiectului, ceea ce demonstrează faptul că atitudinea ţării faţă de asistenţa externă a fost destul de serioasă. În acest context, recipienţii a 70% din proiecte au raportat o implicare substanţială şi considerabilă a beneficiarilor în pregătirea proiectelor în marea parte a perioadei de elaborare a proiectului.

Totuşi, în baza rezultatelor interviurilor, categoriile "durabilitatea proiectelor" şi "consolidarea capacităţilor beneficiarilor" au fost componentele ce au obţinut o performanţă nesatisfăcătoare. Deci, 50% din proiecte au fost apreciate ca obţinând "durabilitate" şi că "funcţionarea proiectului necesită în continuare asistenţă substanţială şi sistematică". În mod similar, referitor la consolidarea capacităţilor, în cazul a 34% din proiecte a fost declarată consolidarea doar parţială a unora sau a foarte puţine capacităţi ale beneficiarilor. Gradul de compatibilitate dintre proiectele diverselor agenţii donatoare ce activează în acelaşi sector a fost apreciat drept substanţial, după stabilirea consiliilor de sector în cadrul ministerelor de resort, care cuprind toţi donatorii activi într-un sector anume.

Alte constatări majore ale evaluării impactului sunt următoarele:

• 
  Coordonarea donatorilor şi compatibilitatea proiectelor şi strategiilor ce aparţin diferitor donatori este crucială pentru dezvoltarea generală. Acest fapt ajută la evitarea dublărilor şi consilierilor contradictorii, economisind resurse atât naţionale, cât şi străine. În linii mai generale, aceasta duce la o asistenţă externă mai eficientă prin obţinerea unor forme complementare de asistenţă (echipament, resurse, cunoştinţe etc.).
  

• 
  Implicarea beneficiarului proiectului la etapa de pregătire a proiectelor de asistenţă externă este crucială pentru durabilitatea proiectului şi realizarea generală a obiectivelor proiectului. Există dovezi serioase ale faptului că responsabilitatea ţării este unul din elementele principale care susţine eficacitatea asistenţei externe acordate în anul 2011. Oricum, pentru realizarea de succes a dezvoltării generale, este necesar şi angajamentul politic durabil faţă de reforme.
  

• 
  Implicarea beneficiarului în pregătirea proiectului influenţează gradul de durabilitate a proiectelor. Din această perspectivă, trebuie de scos în evidenţă şi faptul că atât SND, cât şi asistenţa externă sunt concentrate pe termen mediu. Însă este important de menţionat că reformele susţinute prin proiectele de asistenţă externă trebuie să continue şi după finalizarea unui proiect anume. Aceasta înseamnă că proiectul trebuie să capete un nivel suficient de durabilitate pentru a realiza activităţi ulterioare şi de aceea este importantă implicarea beneficiarului în pregătirea proiectului.
  

• 
  Cu toate acestea, este important de menţionat faptul că participarea beneficiarului la pregătirea proiectului nu duce neapărat la îmbunătăţirea capacităţilor instituţionale, administrative şi de resurse umane ale beneficiarului. Dovezile ce atestă că participarea beneficiarului asigură consolidarea capacităţilor sunt puţine şi contradictorii. În pofida faptului că 70% din proiecte au înregistrat o implicare constantă a beneficiarilor în pregătirea proiectului, doar 41% au obţinut un punctaj bun în ceea ce priveşte consolidarea capacităţilor beneficiarilor. Rezultatele sondajului indică faptul că în multe cazuri structura vulnerabilă a serviciilor publice, condiţiile proaste de muncă şi insuficienţa resurselor financiare şi umane au subminat eforturile de consolidare a capacităţilor.
  
• 
  În viziunea respondenţilor, obstacolele principale în calea acordării eficiente de asistenţă externă şi a impactului consecvent sunt următoarele: impedimente birocratice; constrângeri referitoare la resursele umane (calificarea insuficientă a personalului de proiect, aptitudinile şi gradul de înţelegere a beneficiarilor finali); lipsa de timp şi resurse financiare; mizarea excesivă pe intervenţia experţilor străini fără a aprecia pe deplin practica şi cunoştinţele locale; ambiguitatea actelor legislative şi aplicarea insuficientă a legislaţiei; şi lipsa coordonării instituţionale.