Annual Report on External Assistance to Moldova

2. PRIVIRE GENERALĂ ASUPRA ASISTENŢEI EXTERNE ACORDATE ÎN 2011

Situaţia socio-economică generală

Moldova a fost afectată puternic de tranziţie şi PIB-ul ei a scăzut cu două treimi din 1989 până în 2000, având efecte adverse asupra venitului, balanţei fiscale, investiţiilor şi consumului în sectorul public şi privat, lăsând marea parte a populaţiei sub pragul sărăciei. A crescut intensiv şomajul, iar emigrarea populaţiei în vârstă de muncă a devenit o trăsătură semnificativă a pieţei muncii. Cu toate acestea, din anul 2000 a reînceput creşterea. Ţara a trecut prin rate stabile de creştere anuală cu 5-10%. La începutul anilor 2000 a crescut considerabil emigrarea moldovenilor în căutarea unui loc de muncă. Remitenţele de la moldovenii de peste hotare reprezintă aproape 38% din PIB-ul Moldovei, această rată fiind pe locul doi în lume.

Moldova se apropie de statutul de ţară cu venit mediu, iar în baza ratei de creştere cu 6,4 la sută în 2011, economia şi-a revenit total de pe urma crizelor financiare mondiale din 2008-2009. Creşterea a fost determinată de exporturi mai mari, datorită unui acces mai larg la pieţele EU şi preţurilor mai mari la produsele agricole, ca de exemplu legumele, vinul şi tutunul. Seceta nemaivăzută din anul 2007 şi embargoul rusesc asupra importului de vinuri din Moldova au fost lovituri puternice pentru economia Moldovei, dar au împins ţara să-şi diversifice pieţele de export. Când aceste interdicţii au fost eliminate, iar reglementările restrictive cu privire la vin, grâu, ulei vegetal şi produsele noi au fost reduse, sectorul privat a reacţionat bine.

Fluxul masiv de remitenţe are un rol foarte important în economia Moldovei din cauza că o mare parte a forţei de muncă lucrează peste hotare. Cu toate acestea, se aşteaptă că remitenţele vor scădea şi este necesar un al doilea motor al creşterii, în bază de exporturi şi investiţii, pentru a asigura faptul că economia Moldovei va continua să crească cu pas grăbit.

Rata şomajului din Moldova a crescut de la 4% în 2008 la 7,4% în 2010, iar mai mult de un sfert din rezidenţii ţării trăiesc sub pragul sărăciei stabilit la nivel naţional - rata fiind cea mai mare în regiunile urbane, 36%.

Îmbunătăţirea calităţii, relevanţei şi eficienţei sistemului educaţional este o prioritate primordială pentru ţară. Problemele ecologice ale Moldovei se referă la degradarea solului, poluarea apelor de suprafaţă din cauza deversării de agrochimicale şi lipsa unui management durabil al apelor în regiunile rurale. Oferirea accesului la apa centralizată şi infrastructura de canalizare rămâne a fi o provocare pentru Moldova - doar jumătate din comunităţile rurale au sisteme de aprovizionare cu apă prin conducte şi aproximativ 40 la sută din comunităţile rurale au infrastructură de canalizare. Situaţia regiunilor urbane este mai bună, 80 la sută fiind conectate la sursa centralizată de apă, iar 63 la sută fiind conectate la infrastructura de canalizare. Puţine din existentele uzine de epurare a apelor uzate corespund standardelor internaţionale şi multe din ele sunt abandonate din cauza costurilor operaţionale şi lipsei de întreţinere.

Pe parcursul deceniului trecut Moldova a trăit o îmbunătăţire a sectorului de sănătate, inclusiv reducerea semnificativă a ratelor de mortalitate în rândul mamelor şi copiilor şi crearea unei independente Companii naţionale de asigurări în medicină. Trebuie mărite semnificativ serviciile de medicină preventivă pentru a obţine o reducere în rata mortalităţii cauzate de boli netransmisibile, ca de exemplu cancerul, maladiile sistemului circulator şi digestiv.

Provocările principale ale reformei structurale includ îmbunătăţirea climatului investiţional, direcţionarea remitenţelor în investiţii productive, dezvoltarea sectorului financiar şi crearea de spaţiu fiscal prin mărirea eficienţei şi calităţii serviciilor publice, inclusiv educaţiei. Autorităţile de asemenea sunt în căutarea investiţiilor private în sectoarele strategice, inclusiv participarea IFC în deznaţionalizarea companiilor mari Moldtelecom, Air Moldova şi Banca de Economii.

Cu toate acestea, economia Moldovei mai are de recuperat multe şi probleme mai rămân. AE este orientată preponderent spre reformele structurale, reflectate în mai multe documente de politici, din care cele mai notabile sunt SND, Relansăm Moldova şi Programul de activitate al Guvernului. Intenţia este ca documentele naţionale de dezvoltare să devină punctul de referinţă al donatorilor în promovarea programelor lor în Republica Moldova.

Rolul donatorilor principali

Pe parcursul anului 2011 Cancelaria de Stat a continuat să coopereze cu comunitatea donatorilor pentru a diversifica şi mări asistenţa externă acordată Republicii Moldova, pentru a realiza priorităţile de dezvoltare. Astfel, conform bazei de date IDEA, 225 proiecte de asistenţă externă erau în proces de implementare în diverse sectoare, inclusiv 62 proiecte în domeniul guvernării şi societăţii civile, 33 proiecte în infrastructură şi servicii sociale, 23 proiecte de asistenţă externă pentru educaţie, 21 proiecte multisectoriale, 17 proiecte în agricultură, 11 proiecte în domeniul mediului, 10 proiecte referitoare la generarea şi livrarea energiei şi 8 proiecte în dezvoltarea sectorului privat.

În anul de raportare au fost lansate în total 110 proiecte noi, cu angajamente noi în sumă de 197,6 milioane euro în diferite sectoare, în conformitate cu politicile naţionale de dezvoltare.

Programul bilateral UE - Republica Moldova pentru anul 2011 a inclus un pachet de 78,6 milioane euro, conform Planului naţional de acţiuni pentru anul 2011. Bugetul a cuprins sectorul energetic, preponderent pentru implementarea surselor de energie regenerabilă şi pentru eficienţa energetică. Pentru acest sector a fost alocată suma de 42,6 milioane euro. Pachetul a inclus şi costuri pentru consolidarea cuprinzătoare a capacităţilor instituţionale - Programul CCI. Această categorie de suport a însumat 14 milioane euro. O altă componentă a programului, în sumă de 12 milioane euro, este dedicată susţinerii măsurilor de consolidare a încrederii pentru soluţionarea conflictului transnistrean. 10 milioane euro au fost incluse în programul de asistenţă tehnică pentru a susţine reforma din sectorul justiţiei. Bugetul total de 78,6 milioane euro nu include tot suportul pe care Moldova l-a primit de la UE în anul de raportare. UE a mai oferit adiţional 1,24 miliarde euro pentru Parteneriatul de est, sumă planificată pentru anii 2011-2013. Pe lângă acestea, ţara a beneficiat de asistenţă în cadrul programelor multinaţionale, programelor tematice, precum şi în cadrul Facilităţii de investiţii pentru vecinătate.

Î
Source: www.ebrd.com

n 2011 BERD a semnat opt proiecte în Moldova, în sumă de 69 milioane euro. Acestea au inclus cea de-a doua tranşă în sumă de 25 milioane euro din pachetul de finanţare de 75 milioane euro, care va îmbunătăţi starea drumurilor din Moldova şi va mări implicarea sectorului privat în întreţinerea drumurilor. Banca a mai susţinut dezvoltarea infrastructurii municipale prin acordarea unui împrumut de 11,7 milioane euro pentru municipiul Chişinău, în scopul reabilitării drumurilor urbane. Toate proiectele de infrastructură au beneficiat de asistenţă tehnică, cofinanţare cu Banca Europeană de Investiţii şi granturi de la Facilitatea UE de investiţii pentru vecinătate. Pe parcursul anului 2011, BERD împreună cu băncile partenere a mai angajat suma de 20 milioane euro în cadrul Programului de finanţare a energiei durabile din Moldova pentru sectorul comercial. În sectorul financiar, BERD a oferit 34 milioane euro pentru şase instituţii financiare, inclusiv doi clienţi noi.

Portofoliul Băncii Mondiale pe parcursul perioadei de raportare a inclus 11 proiecte de investiţi, toate din ele fiind realizate în mod satisfăcător. Suma totală angajată a ajuns la USD 281,6 milioane, iar rata de debursare depăşeşte 20 la sută anual. Portofoliul IDA a avut un spectru larg, cuprinzând practic fiecare sector, dar cea mai mare concentrare a operaţiunilor a avut loc în infrastructură, dezvoltarea resurselor umane şi dezvoltarea rurală. De asemenea, BM a mai administrat în 2011 un portofoliu semnificativ de fonduri fiduciare (FF) în sumă de USD 71 milioane, cel mai mare din regiunea Europei şi Asiei Centrale, care a oferit cofinanţare operaţiunilor IDA, a finanţat operaţiuni ale GEF (Fondul Global de Mediu) şi în domeniul emisiilor de carbon şi a mai oferit alte forme de suport, precum USD 16,7 milioane sub forma unui FF pentru dezvoltare regională împreună cu CE şi un Fond fiduciar multi-donator în sumă de USD 9,9 milioane pentru Reforma administraţiei publice.

Asistenţa oferită de către Guvernul SUA a susţinut tranziţia Moldovei la un stat mai transparent şi participativ, bazat pe supremaţia legii şi o economie de piaţă funcţională. Asistenţa a fost acordată prin intermediul programelor implementate de către Ambasada SUA, USAID şi MCC. Guvernul SUA a susţinut Moldova în domeniul dezvoltării agriculturii şi reabilitării drumurilor, creşterii economice şi guvernării. Din punct de vedere practic, asistenţa oferită de către SUA a avut drept scop ajutarea Moldovei în lupta cu corupţia şi crimele transnaţionale, inclusiv traficul de fiinţe umane. Asistenţa oferită de SUA a susţinut şi mass media independente şi organizaţii non-guvernamentale din Moldova, precum şi proiecte în domeniul supremaţiei legii. Ajutorul economic oferit de SUA a urmărit îmbunătăţirea mediului de afaceri din Moldova şi ajutarea ţării la diversificarea exporturilor. Pe durata anului de raportare 29 de proiecte erau în curs de implementare cu susţinerea financiară a Guvernului SUA, inclusiv MCC şi USAID, cu un buget total de 280 milioane euro în următoarele sectoare: (i) Agricultură şi dezvoltare rurală, (ii) Sănătate, (iii) Guvernare şi societate civilă, (iv) Justiţie, (v) Dezvoltarea sectorului privat, (vi) Educaţie etc.

S
Source: www.openaid.se
uedia este cel mai mare donator european bilateral al Moldovei. Suedia oferă asistenţă în sumă de aproximativ SEK 100 milioane anual, în coordonare strânsă cu diferiţi actori de dezvoltare. Acest fapt simplifică propria planificare a Moldovei şi face mai eficientă cooperarea cu UE. În perioada de raportare debursările totale au însumat USD 15,1 milioane, din care 63% au mers în domeniul democraţiei, drepturilor omului şi egalităţii de gen; 18% din fonduri au fost debursate proiectelor din sectorul infrastructurii şi serviciilor durabile; 9% pentru dezvoltarea pieţei; şi 6% pentru agricultură şi alte sectoare.

Susţinerea acordată de ONU în anul 2011 s-a bazat pe Cadrul Naţiunilor Unite de Asistenţă pentru Dezvoltare (UNDAF) pentru anii 2007-2011, ulterior extins pentru anul 2012. Intervenţiile principale s-au axat pe trei domenii prioritare - (i) buna guvernare, supremaţia legii, accesul egal la justiţie şi promovarea drepturilor omului, (ii) acces echitabil şi garantat la serviciile de bază şi (iii) dezvoltarea regională şi locală. În anul 2011 cu susţinerea agenţiilor ONU 23 de proiecte erau în curs de implementare, cu un buget total de USD 63,8 milioane.

Agenţia Austriacă pentru Dezvoltare (ADA) a acordat Moldovei asistenţă conform Strategiei de ţară pentru anii 2011-2015. În ceea ce priveşte aspectele practice, Cooperarea austriacă pentru dezvoltare în Moldova s-a axat pe apă şi salubrizare, formare profesională orientată spre piaţă cu accent special pe regiunile rurale. Alte domenii de intervenţie importante au fost guvernarea (consolidarea capacităţilor administraţiei publice), prevenirea conflictelor şi reintegrarea migranţilor reîntorşi. Pe durata anului de raportare 9 proiecte erau în curs de implementare cu un buget total de 9,1 milioane euro, 4 din care au început în anul 2011 cu un buget total de 3,6 milioane euro.

Regatul Danemarcei a susţinut tinerii antreprenori din regiunile rurale ale Moldovei printr-un program de granturi în sumă totală de USD 4,5 milioane.

Asistenţa din partea Guvernului Elveţiei a fost direcţionată prin intermediul Agenţiei Elveţiene pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC) şi se axează pe două domenii şi anume: Apă şi canalizare şi sănătate publică. Cu susţinerea financiară a SDC pe durata anului de raportare 11 proiecte erau în curs de implementare cu un buget total de 14 milioane euro, 3 din care au început în anul 2011 cu un buget total de 0,8 milioane euro.

Pe parcursul perioadei de raportare, Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Populare Chineze au semnat un nou Acord de cooperare economică şi tehnică în sumă de USD 9,5 milioane, sub formă de grant. Proiectele concrete vor fi identificate în timpul anului 2012 în comun de către cele două guverne.