Annual Report on External Assistance to Moldova

4.6 Reintegrarea

Următoarele două sub-capitole din SND se referă la problema transnistreană. Pentru a căpăta o viziune complementară asupra sectorului, a fost luată decizia de a le uni în prezentul raport într-un singur capitol de "reintegrare".

Obiectivele SND

Demilitarizarea regiunii şi asigurarea securităţii, precum şi implementarea unui complex de măsuri de consolidare a încrederii. Reintegrarea social-economică vizează restabilirea spaţiului economic, financiar, vamal şi social unic.

Suportul prin asistenţă externă în anul 2011

Guvernul promovează o politică orientată spre retragerea necondiţionată a trupelor militare străine prezente în Moldova, conform deciziilor de la Summitul OSCE de la Istanbul şi spre înlocuirea actualei operaţiuni de menţinere a păcii cu o misiune civilă multinaţională cu mandat internaţional. Subiectul retragerii trupelor străine de pe teritoriul Moldovei este mereu abordat în dialogul cu partenerii externi şi a fost reiterat la sesiunea plenară a Consiliului ministerial al OSCE de la Vilnius, 6-7 decembrie 2011.

Sprijinul UE pentru consolidarea încrederii între cele două părţi a fost implementat cu succes prin proiecte concrete, cum ar fi renovarea unui centru de transfuzie a sângelui şi a unei clinici de perinatologie din Tiraspol.

Pe parcursul anului de raportare Guvernul Republicii Moldova, în parteneriat cu Uniunea Europeană şi PNUD, a dezvoltat un program întitulat "Măsuri de consolidare a încrederii". În ianuarie 2012 a fost semnat Acordul de finanţare în sumă de EUR 13 milioane. Respectiv, în 2012-2013 Comisia Europeană împreună cu PNUD vor implementa o serie de proiecte în domeniul dezvoltării afacerilor, infrastructurii, proiecte sociale şi de mediu etc., scopul lor primordial fiind consolidarea încrederii între malurile râului Nistru şi oferirea asistenţei pentru reintegrare.

A fost elaborat un Program cuprinzător, precum şi un plan de acţiuni pentru dezvoltarea localităţilor din zona de securitate. Programul defineşte obiectivele şi acţiunile pe termen mediu, care urmează a fi întreprinse de instituţiile de stat pentru a dezvolta aceste localităţi. Planul de acţiuni este instrumentul operaţional de realizare a obiectivelor şi priorităţilor de dezvoltare.

Pe parcursul anului 2011 a continuat înregistrarea agenţilor economici transnistreni la Camera Înregistrării de Stat, întreprinderi care beneficiază de preferinţele comerciale acordate Moldovei de către UE, CSI şi alţi parteneri bilaterali. În 2011, Camera Înregistrării de Stat a înregistrat 86 agenţi economici din Transnistria.

În anul 2011, 43,1% din exporturile totale din Transnistria au mers în ţările UE. În CSI au mers 47% din exporturi şi 9,9% din exporturile totale - în alte ţări din regiune. De asemenea, în 2011 Serviciul Vamal a emis agenţilor economici din Transnistria 1972 de certificate de origine pentru producţie de export spre Uniunea Europeană, astfel încât ei beneficiază de Preferinţe comerciale autonome.

La formularea strategiei de cheltuieli pentru protecţia socială pentru anii 2013-2015, a fost examinat subiectul de mărire a alocaţiilor lunare plătite de stat pensionarilor în unele localităţi din regiunea de securitate. În rezultat, în 2012 suma alocaţiei s-a dublat faţă de cea din anul 2011.

4.8. Îmbunătăţirea mediului de afaceri

Obiectivele SND

Economia moldovenească este caracterizată de o productivitate relativ scăzută a muncii, decapitalizare, concentrare asupra sectoarelor cu valoare adăugată redusă şi un ritm scăzut de creare a locurilor de muncă. Depăşirea acestei situaţii presupune acţiuni concrete în mai multe direcţii, dar principala direcţie strategică la nivelul de politici este îmbunătăţirea mediului de afaceri. Fiind puţin atractivă din punctul de vedere al resurselor naturale şi mărimii pieţei interne, Moldova poate să atragă investiţii străine în primul rînd prin intermediul unor factori instituţionali şi politici mai avantajoşi comparativ cu alte ţări din regiune. Ca acţiune primordială în acest scop este necesar a intensifica reforma cadrului regulatoriu, aceasta urmînd să contribuie semnificativ la sporirea investiţiilor locale şi străine, la creşterea şi reabilitarea stocului de capital al economiei.

Suportul prin asistenţă externă în anul 2011

Cu scopul de a reduce povara administrativă pentru afaceri, cu susţinerea USAID, a avut loc revizuirea cadrului normativ privind eliberarea actelor permisive, cunoscută ca Ghilotina 2+. Cele trei etape ale procesului (inventarierea şi evaluarea actelor permisive, precum şi reglementarea condiţiilor necesare pentru a elibera acte permisive) au rezultat în următoarele realizări:

• 
  Scăderea numărului de acte permisive emise antreprenorilor;
  
• 
  Crearea Registrului actelor permisive;
  
• 
  Delimitarea competenţelor autorităţilor publice în ceea ce priveşte actele permisive;
  
• 
  Completarea procedurilor şi cerinţelor pentru eliberarea, suspendarea şi retragerea actelor permisive;
  
• 
  Stabilirea unui ghişeu unic pentru eliberarea unui anumit tip de acte permisive;
  
• 
  Identificarea aspectelor referitoare la plata pentru eliberarea actelor permisive.
  

Noul raport al IFC şi al Băncii Mondiale - Doing Business 2012: Doing Business in a More Transparent World (Facem afaceri într-o lume mai transparentă) - a stabilit că Republica Moldova este concurentul principal al câştigătorului în lista top-10 reformatori din lume. Moldova a ocupat locul doi în lista celor mai buni reformatori. S-a ridicat de pe locul 99 pe 81 în clasamentul global, în total cu 18 poziţii. În regiunea sa, ţara are un loc mai înalt ca Ucraina, locul 152, şi ca Federaţia Rusă, locul 120, dar mai mic ca România, care a ocupat locul 72. Moldova a implementat reforme în patru domenii cuprinse de raportul Doing Business: începerea unei afaceri, obţinerea de credit (informaţii despre creditare), implementarea contractelor şi soluţionarea insolvenţei. Moldova a făcut mai uşoară începerea unei afaceri prin stabilirea ghişeului unic la Camera Înregistrării de Stat. Modificările la legislaţia de insolvenţă a acordat prioritate creditorilor securizaţi. Iar stabilirea primului birou de informaţii creditare privat din ţară a îmbunătăţit sistemul de informaţii creditare. Acesta este un pas major spre mărirea accesului la finanţe prin reducerea treptată a marjelor de risc înalt taxate actualmente de bănci pentru împrumuturi etc.

Pentru a reduce povara administrativă la desfăşurarea afacerilor, în perioada de raportare, cu ajutorul aceluiaşi partener de dezvoltare, a fost elaborată şi adoptată legea care reglementează licenţierea antreprenoriatului, care include atât lista actelor permisive (autorizaţii), autorităţile emitente, perioada de validitate şi costul actelor respective, precum şi procedurile de eliberare şi reînnoire a actului permisiv, actualizarea lui, eliberarea duplicatului, suspendarea temporară a validităţii, taxa pentru eliberare şi, direct, procedura de retragere a actului permisiv.

Adoptarea Legii privind implementarea ghişeului unic în desfăşurarea activităţii de întreprinzător a permis introducerea unor reguli clare şi consecvente privind stabilirea mecanismelor ce permit părţilor implicate în afaceri să prezinte informaţii şi documente standard la un singur punct de recepţie.

Pentru perfecţionarea şi digitizarea procedurilor de licenţiere, cu susţinerea proiectului de e-Guvernare al Băncii Mondiale, a început elaborarea Programului e-Licenţiere. Programul conţine o platformă care asigură interacţiunea dintre bazele de date electronice gestionate de către Camera de Licenţiere şi alte autorităţi publice de reglementare şi control.

4.9. Promovarea ÎMM

Obiectivele SND

Întreprinderile mici şi mijlocii constituie un element important în asigurarea unei creşteri economice durabile şi generarea de noi locuri de muncă, unul din semnele viabilităţii economiei fiind diversificarea şi lărgirea continuă a sectorului. Istoria dezvoltării ÎMM-urilor în Moldova indică existenţa unui set de factori care împiedică dezvoltarea adecvată a acestora, şi anume accesul redus al debutanţilor la sursele de finanţare, cultura antreprenorială subdezvoltată şi concurenţa dură pe pieţele de desfacere din Europa. În acest context, obiectivul general al acestui component al Strategiei constituie consolidarea competitivităţii ÎMM-urilor existente şi stimularea sporirii numărului lor.

Suportul prin asistenţă externă în anul 2011

Guvernul Moldovei şi-a asumat angajamentul să crească competitivitatea sectorului privat şi să dezvolte ÎMM. Aceasta determină necesitatea unei astfel de performanţe a programului, care ar facilita modernizarea întreprinderilor interne şi crearea de noi ÎMM inovative, dinamice şi capabile să participe ca actor important în economia naţională, regională şi globală.

Orientat spre acest obiectiv, Guvernul Moldovei, cu susţinerea partenerilor externi de dezvoltare, a implementat o serie de programe:

• 
  Accesul la finanţare pe termen lung continuă să fie limitat în Moldova, împiedicat fiind de maturitatea mică a depozitelor clienţilor. Guvernul Moldovei, cu suportul BERD, BEI şi GIZ, a extins linii de credit pentru băncile moldoveneşti, ca să le diversifice finanţarea, precum a extins şi portofoliul de împrumuturi pentru ÎMM locale, pentru a satisface cererea crescândă a afacerilor mici faţă de finanţarea pe termen lung.
  
• 
  Cu asistenţa programului de suport bugetar al Uniunii Europene în domeniul stimulării economice a regiunilor rurale, a fost lansat un nou proiect PARE 1+1 pentru a stimula investirea remitenţelor în crearea afacerilor rurale noi. Programul PARE 1+1 a fost gestionat de Organizaţia pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii (ODIMM). ODIMM a primit 278 de cereri de finanţare, din care 73 au fost acceptate şi au fost semnate contracte în privinţa lor. Suma totală a investiţiilor este estimată la 35,45 milioane lei.
  
• 
  În cadrul Programului Naţional de Abilitare Economică a Tinerilor finanţat cu ajutorul Programului UE SERR, au fost finanţate 240 proiecte de investiţii în regiuni rurale. Suma totală a împrumutului este estimată la 69,17 milioane lei, cu parte de grant în sumă de 27,67 milioane.
  
• 
  În cadrul Programului de susţinere a sectorului ÎMM, finanţat de către Guvernul Japoniei, au fost semnate 174 contracte de leasing în perioada de raportare şi a fost livrat echipament în sumă de 207,4 milioane lei.
  
• 
  Programul finanţat de UE ESRA a susţinut sectorul prin consolidarea reţelei de incubatoare de afaceri. A fost asigurată durabilitatea incubatorului de afaceri din or. Soroca, iar două incubatoare de afaceri noi au început să funcţioneze în Ştefan-Vodă şi Leova.
  

Alte rezultate de proiecte referitoare la dezvoltarea şi promovarea ÎMM sunt discutate în cadrul altor priorităţi ale SND, ca de exemplu dezvoltarea economiei rurale şi mărirea productivităţii în agricultură etc.

Rezultatele generale ale asistenţei tehnice în acest sector se referă la îmbunătăţirea climatului administrativ şi economic pentru dezvoltarea ÎMM, consolidarea politicilor de stat prin reducerea supra-reglementării sectorului privat, consultanţa şi instruirea la nivel local pentru antreprenorii particulari şi autorităţile regionale prin organizarea de ateliere şi seminare. Au fost stabilite mai multe centre de afaceri şi ghişee unice. A beneficiat de atenţie şi subiectul finanţării ÎMM.

4.10. Sporirea eficienţei întreprinderilor

Obiectivele SND

Nucleul unei economii competitive este compus din companii eficiente, capabile să reziste concurenţei din partea competitorilor străini atît pe piaţa internă, cît şi pe cele externe. Sursa principală a competitivităţii este productivitatea muncii, care, la rîndul ei, depinde de o serie de factori, principalii fiind: 1) calificarea şi sănătatea forţei de muncă; 2) practicile manageriale; şi 3) capacitatea de absorbţie, dezvoltarea tehnologică şi/sau inovaţională atît la nivel de companie, cît şi la nivel de societate. Un accent special va fi pus pe sporirea eficienţei utilizării patrimoniului public prin continuarea procesului de restructurare a sectorului public al economiei, inclusiv prin privatizarea întreprinderilor neeficiente.

Suportul prin asistenţă externă în anul 2011

Guvernul va promova dezvoltarea parcurilor industriale prin oferirea unei game de stimuluri, inclusiv transformarea gratuită a pământului agrar în pământ cu destinaţie industrială; oferirea de active, ca de exemplu construcţii şi pământ din posesia autorităţilor centrale şi locale; şi construirea unei infrastructuri adecvate şi a reţelei de servicii comunale pentru parcurile industriale.

Prin asistenţa tehnică acordată de Uniunea Europeană, un grup de experţi a desfăşurat un studiu de fezabilitate privind crearea parcurilor industriale în Republica Moldova. Studiul a identificat cinci amplasări posibile pentru parcurile industriale.

Guvernul începe construcţia parcului industrial Bioenergagro în regiunea de nord. A fost elaborat Planul de acţiuni pentru crearea parcurilor industriale în centrele raionale Cantemir, Căuşeni, Hînceşti şi Edineţ. În total, în urma creării reţelei de parcuri industriale se aşteaptă un volum total de investiţii de EUR 255 milioane.

Cu susţinerea instituţiilor financiare europene (liniile de creditare) şi a Programului de Servicii de Consultanţă în Afaceri al BERD, peste 100 exportatori au fost susţinuţi în ceea ce priveşte eficienţa afacerii şi promovarea standardelor internaţionale privind sistemele de management al calităţii:

• 
  55 de sub-proiecte în sumă totală de USD 18,7 milioane aprobate pentru întreprinderile exportatoare, prin intermediul liniilor de creditare;
  
• 
  73 de granturi de finanţare pentru afaceri în sumă totală de USD 0,41 milioane pentru implementarea standardelor de management al calităţii.
  

Cu suportul Proiectului "Susţinerea implementării componentei de migraţie şi dezvoltare a Parteneriatului pentru Mobilitate Moldova – UE", finanţat de Uniunea Europeană, în jur de 600 de tineri au beneficiat de instruire. Peste 500 de tineri din 100 de oraşe ale ţării au primit consultaţii privind îmbunătăţirea eficienţei afacerii lor. Prin intermediul Programului de instruire "Administrarea eficientă a afacerilor", 1600 persoane au beneficiat de consultanţă, iar peste 2000 de oameni au fost instruiţi.

Alte rezultate de proiecte care au legătură cu promovarea eficienţei afacerilor (adică proiectul de agricultură performantă finanţat de Guvernul SUA) sunt discutate în cadrul priorităţii de agricultură a SND.

4.11. Dezvoltarea sferei de cercetare şi inovare

Obiectivele SND

Dezvoltarea economiei durabile, bazată pe cunoaştere şi inovare, poate avea succes numai dacă aceasta va fi asigurată de un suport ştiinţific în realizarea priorităţilor naţionale, care, la rîndul său, presupune crearea condiţiilor favorabile în vederea extinderii investigaţiilor ştiinţifice pentru acoperirea necesităţilor economiei în cercetări concrete, sporirea nivelului şi a eficienţei ştiinţifice. Deoarece activitatea de inovare reprezintă factorul determinant în asigurarea competitivităţii la orice nivel – întreprindere, sector, regiune, ţară – crearea infrastructurii inovaţionale şi de transfer tehnologic devine un imperativ al dezvoltării social-economice naţionale. Una dintre formele principale de promovare a politicii de stat în sfera ştiinţei şi inovării vor fi programele de stat, care se vor selecta şi finanţa prin concurs anunţat public.

Suportul prin asistenţă externă în anul 2011

Pentru a transforma Moldova într-un stat modern, puternic şi interactiv, bazat pe utilizarea TIC, a fost elaborat proiectul e-Transformarea Guvernării. În acest sens, Guvernul a contractat un împrumut de la Banca Mondială în sumă de USD 20 milioane. Pe parcursul perioadei de raportare a fost elaborat şi aprobat Programul Strategic de Modernizare Tehnologică a Guvernării, au fost stabilite Comisia Naţională pentru e-Transformare, Centrul de Guvernare Electronică, şi Consiliul Coordonatorilor pentru e-Transformare .

O altă iniţiativă importantă a rezultat în lansarea portalului de date deschise (publice), www.date.gov.md, şi a Bazei de date a cheltuielilor publice BOOST, Moldova fiind a 16-a ţară din lume care a aderat la iniţiativa de Guvernare Deschisă pentru a asigura un nivel înalt de transparenţă şi acces al cetăţenilor la actul decizional.

În prezent, prin intermediul Programului UE TEMPUS, în Moldova sunt în curs de implementare 18 proiecte cu un buget total de EUR 3,5 milioane, care influenţează calitatea cercetărilor, reforma educaţiei pentru a promova învăţământul superior, perfecţionarea curriculum-ului şi managementului universitar, precum şi utilizarea tehnologiilor informaţionale în învăţământ etc.

În linii generale, deşi importanţa acestui sector din Republica Moldova este în creştere, puţine eforturi de asistenţă externă au fost orientate specific spre dezvoltarea sferei de ştiinţă, cercetare şi inovare pe parcursul anului 2011.

4.12. Dezvoltarea infrastructurii fizice 5

Obiectivele SND

Infrastructura are impact semnificativ asupra realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă în Moldova. De aceea este pe larg recunoscut rolul crucial al sistemelor de transport şi energie.

Suportul prin asistenţă externă în anul 2011

Capitolul prezent analizează rezultatele realizate cu susţinerea partenerilor de dezvoltare în sectoarele de transport şi energie. Problema apei şi canalizării va fi analizată mai târziu, inclusă în capitolul de prevenire a poluării şi utilizării eficiente a resurselor naturale pentru a mări nivelul de trai.

Consolidarea instituţională şi îmbunătăţirea stării infrastructurii de transport în regiunile cuprinse de proiectele de AE au fost cele mai semnificative realizări în acest sector.

În anul de referinţă, debursările totale pentru reparaţia şi întreţinerea drumurilor au atins suma de 1.4 miliarde lei, din care 790 milioane lei din Fondul Rutier, 118 milioane lei din bugetul de stat şi în jur de 500 milioane lei alocaţii de la partenerii externi, ca de exemplu BERD, UE (NIF), BEI şi alţii. Pe parcursul anilor 2010-2011, lucrări de reabilitare au fost desfăşurate pe 1035 km de drum, comparativ cu 253 km în anii 2008-2009.

Siguranţa rutieră de asemenea a fost un subiect important în anul 2011. Cu susţinerea comunităţii donatoare (UE, Banca Mondială), a fost elaborată şi aprobată de Guvern noua Strategie naţională pentru siguranţă rutieră. Proiectele de reabilitare ale BERD, BEI şi UE cuprind investiţii pentru siguranţa rutieră. Guvernul de asemenea a alocat resurse pentru implementarea Strategiei. Astfel, în 2011, au fost instalate 14.161 indicatoare rutiere, a fost desfăşurată marcarea drumurilor pe o lungime de 1678 km şi au fost construite 77 pavilioane pentru pasageri. Cu suportul Guvernului Chinez, a fost în curs de implementare în anul 2011 proiectul de instalare a sistemului de monitorizare video a traficului.

În august 2011 au început negocierile privind aderarea la spaţiul aerian comun european. Negocierile au fost finalizate într-o perioadă record şi la 26 octombrie 2011 a fost parafat textul Acordului. Semnarea Acordului, planificată pentru începutul anului 2012, va permite Moldovei să creeze o piaţă liberă a serviciilor aeriene, să demonopolizeze serviciile de întreţinere, să atragă zboruri low-cost. În acelaşi context a început în 2011 un nou proiect de parteneriat public-privat ce are drept scop revitalizarea aeroportului internaţional din Bălţi. Proiectul va contribui la îmbunătăţirea condiţiilor pentru organizarea zborurilor low-cost.

Asistenţa donatorilor în sectorul energetic din Republica Moldova a avut un impact pozitiv prin implementarea noilor tehnologii de generare a electricităţii şi stabilire a unui regim normativ transparent, previzibil al sectorului. Activităţile de asistenţă externă au consolidat capacitatea legală şi normativă şi au susţinut comercializarea şi mobilizarea investiţiilor în sectorul energetic.

Aderarea Moldovei la Tratatul energetic comunitar şi preşedinţia ei pe parcursul anului 2011 au fost calificate ca realizări ale anului. Pentru a dezvolta legăturile cu România (piaţa UE), a fost pusă în exploatare linia de electricitate de 110 kV, pe segmentul Fălciu-Goteşti (lungimea totală în Moldova - 25,03 km). A fost semnat Memorandumul de Înţelegere pentru construcţia unei linii de electricitate de 400 kV, care să stabilească legătura Bălţi-Suceava, iar lansarea proiectului va urma după renovarea sistemului de reţele interne al Moldovei, aprobată recent de BERD, BEI şi NIF.

Cu susţinerea UE a fost finalizat studiul de fezabilitate privind conducta de gaz Iaşi-Ungheni şi etapa următoare va fi elaborarea unui studiu tehnic. Secţiunile principale ale conductei vor fi amplasate pe uscat, dar un segment va trece prin râul Prut, care separă cele două ţări.

Cu susţinerea asistenţei tehnice suedeze a fost creată Agenţia pentru Eficienţă Energetică şi a fost elaborată şi aprobată de Guvern marea parte a legislaţiei, adică Legea cu privire la eficienţa energetică şi Programul naţional pentru eficienţă energetică pentru anii 2011-2020 etc. în 2011 a început un nou proiect finanţat de UE şi co-finanţat de PNUD - Energie şi Biomasă. În perioada de raportare au fost lansate 35 de sub-proiecte cu scopul de a produce energie din biomasă în şcoli, spitale, grădiniţe din regiunile rurale.

4.13. Îmbunătăţirea calităţii şi sporirea accesului echitabil la serviciile educaţionale

Obiectivele SND

Educaţia joacă un rol esenţial în combaterea sărăciei şi asigurarea creşterii economice durabile, însă pentru a valorifica această oportunitate este necesar de asigurat un acces echitabil la serviciile de educaţie şi calitatea adecvată a acestora. Există o serie de factori ce împiedică atingerea obiectivelor importante la acest capitol: sărăcia, emigraţia şi managementul ineficient al resurselor financiare. Combaterea acestor fenomene adverse va solicita măsuri inovaţionale, sporirea eficienţei sectorului educaţional prin optimizarea reţelei de şcoli, reformarea sistemului de finanţare, diversificarea surselor de finanţare, atragerea resurselor financiare externe, participarea activă la procesele educaţionale regionale şi sporirea efectelor pozitive ca urmare a implementării unor programe colaterale (de exemplu, dezvoltarea reţelei de drumuri va permite optimizarea reţelei de şcoli rurale şi transportul rapid şi sigur al copiilor din localităţile mici la şcolile din localităţile mari).

Suportul prin asistenţă externă în anul 2011

Pentru a realiza obiectivul de asigurare a a accesului la învăţământul preşcolar pentru toţi copii, Guvernul Moldovei, în parteneriat cu partenerii externi de dezvoltate, a întreprins o serie de acţiuni pentru reanimarea instituţiilor preşcolare, stabilirea centrelor comunitare în regiuni unde lipsesc astfel de instituţii, precum şi pentru asigurarea acestor instituţii cu materiale didactice şi educative.

ONU a acordat asistenţă tehnică Ministerului Educaţiei pentru revizuirea Strategiei consolidate de dezvoltare a învăţământului. În mod similar, ONU a acordat suport tehnic pentru revizuirea Planului de acţiuni cu privire la învăţământ, ajustarea modelelor de simulare pentru noul Cadru bugetar pe termen mediu şi pentru promovarea modificărilor la Codul Muncii cu scopul de a îmbunătăţi managementul resurselor umane în sistemul educaţional.

În 2011 a fost lansat un proiect nou, "Acces echitabil la servicii de educaţie timpurie de calitate pentru copiii din localităţile rurale", susţinut de UNICEF şi compania suedeză IKEA. Pe parcursul implementării proiectului vor fi create centre comunitare în 50 de comunităţi rurale, vor fi dotate cu ceea ce este necesar şi vor fi instruiţi educatorii. În rezultatul acestui proiect, peste două mii de copii în vârstă de 3-7 ani vor merge la grădiniţă. Toate centrele comunitare vor fi dotate cu mobilier, jucării, echipament şi literatură pentru copii, părinţi şi educatori.

Un parteneriat dinte UNICEF şi Fundaţia LEGO a rezultat în faptul că 24.000 copii mici din 400 cele mai sărace comunităţi au primit jucării cognitive în sumă totală de USD 0,57 milioane.

Au fost negociate şi acceptate condiţiile celei de-a treia tranşe a proiectului Băncii Mondiale „Parteneriat Global pentru Educaţie”, cunoscut anterior ca "Educaţie pentru toţi - iniţiativa de acţiune rapidă" (FTI), care este unicul parteneriat global axat pe asigurarea accesului la educaţie de calitate pentru toţi copiii.

A fost lansat un proiect comun al UNICEF şi Agenţiei Austriece pentru Dezvoltare şi HOPE'87, care are drept scop crearea unui centru educaţional pentru copiii trataţi de cancer. Anual, în jur de 150 de copii vor beneficia de suport psihologic şi educaţional în cadrul acestui centru. Au fost elaborate materiale didactice pentru profesorii care se ocupă cu copii bolnavi, iar 10 cadre didactice au fost instruite în domeniul unor metodologii specifice de lucru cu copii bolnavi.

Date fiind tendinţele, statul a intensificat reforma sistemului educaţional şi a aprobat Planul naţional de acţiuni pentru implementarea reformei structurale în domeniul educaţiei. Conform documentului respectiv, raţionalizarea şi reorganizarea a 1044 clase din 378 de şcoli va genera economii de circa 230 milioane lei, bani ce vor fi investiţi în îmbunătăţirea calităţii educaţiei.

În acelaşi context, în afară de procurarea a 10 autobuze pentru raioanele pilot şi raioanele Căuşeni şi Rîşcani anul trecut, din resursele oferite de partenerii de dezvoltate şi a 10 autobuze procurate în baza resurselor bugetare, au mai fost cumpărate 35 unităţi de transport şi oferite pentru 14 raioane din ţară.

În Republica Moldova există 34 instituţii de învăţământ superior, din care 19 sunt de stat, iar 15 sunt private. La începutul anului de studii 2011-2012 numărul total de studenţi era în jur de 103 900, inclusiv circa 29 000 studenţi finanţaţi din bugetul de stat şi în jur de 74 781 studenţi în bază de contract (71,9%).

În urma aderării sistemului de învăţământ superior din Moldova la procesul de la Bologna, reformarea / modernizarea s-a axat preponderent pe îmbunătăţirea şi modificarea standardelor de învăţământ superior, structura învăţământului superior pe cicluri, modernizarea şi corelarea curriculum-ului universitar cu cerinţele economiei de piaţă, promovarea unor strategii noi de implementare şi evaluare a metodelor de predare, implementarea Sistemului european de transfer al creditelor etc.

Elaborarea unei generaţii noi de curriculum-uri universitate este una din priorităţile învăţământului superior de calitate. Odată cu implementarea noului Plan-cadru pentru studii superioare, în anul de studii 2011-2012 au fost elaborate şi publicate primele cinci programe. Aceste curriculum-uri au fost elaborate în cadrul proiectului "Educaţie specială centrată pe elev" finanţat de UNICEF.

În cazul unor chestionare privind proiectele de AE, respondenţii au clasificat anumite proiecte ca fiind încadrate în măsura pentru strategia de învăţământ. Totuşi, chiar dacă aceste proiecte au fost implementate în şcoli, obiectivele lor sunt promovarea modului sănătos de viaţă, combaterea traficului de fiinţe umane şi promovarea protecţiei mediului. Ele deja au fost discutate în cadrul sectoarelor de sănătate, mediu sau justiţie din cadrul secţiunii 4.