Date istorice şi evenimente în luna Iunie:
4 Eliberarea Romei în al doilea război mondial (1944)
4 Reprimarea mişcării pentru democraţie a studenţilor chinezi în piaţa Tiananmen din Pekin, care s-a soldat cu numeroase victime urmate de represalii şi arestări (1989). Fotografia tânărului care a oprit coloana de tancuri stând în calea lor a devenit simbolul evenimentului.
5 Robert Kennedy a fost asasinat prin împuşcare în Los Angeles (1968)
6 D-day ziua debarcării trupelor aliate (engleze,
americane, poloneze, franceze) pe plajele din Normandia, cu deschiderea frontului european de nord (1944). Aliaţii
au avut pentru Operaţiunea Overlord 1.527.000 de militari, 47 de divizii, 4.400 de nave şi 11.000 de avioane. Germanii aveau 60 de divizii în nordul Franţei şi în Olanda. Pierderile aliate au fost de 15.000 de morţi şi peste 300.000 de răniţi.
10 În orăşelul Lidice, din Cehoslovacia, trupele SS au condus o operaţiune de represiune, după asasinarea lui Reinhart Heydrich. Au fost ucişi 172 de bărbaţi şi băieţi (1942)
13 Înălţarea Domnului: la patruzeci de zile de la Înviere, în Joia din a şasea săptămână după Paşte, se sărbătoreşte ziua în care Iisus s-a înălţat la cer, de pe Muntele Măslinilor, în prezenţa Apostolilor şi a doi îngeri.
13 Ziua Eroilor. Prin hotărârile Bisericii Ortodoxe Române din 1999 si 2001, ziua de Înălţare a fost declarată Ziua Eroilor, în care toate bisericile din România fac slujbe de pomenire a celor care s-au sacrificat pentru Ţară.
14 John Adams a introdus in Congresul American rezoluţia pentru votarea drapelului american, cu cele treisprezece benzi alb-roşii şi cele treisprezece stele aurii pe fondul albastru “noua constelaţie americană în univers” (1777). În USA se sărbătoreşte
Flag Day.
18 Înfrângerea lui Napoleon la Waterloo (Belgia) de către coaliţia de trupe engleze, belgiene, olandeze şi prusace, sub conducerea generalului Wellington. A fost sfârşitul Imperiului Francez Napoleonian (1815)
19 Executarea spionilor Ethel şi Julius Rosenberg, care au înmânat agenţilor URSS planurile tehnologice ale armei nucleare (1953)
21 Solstiţiul de vară în emisfera nordică (şi cel de iarnă în emisfera sudică). În emisfera nordică se înregistrează ziua cea mai lungă şi noaptea cea mai scurtă. Acest lucru se datorează înclinaţiei de 23
0 26
’ a axei pământului faţă de orbită, când emisfera nordică ajunge la cel mai apropiat punct de soare (solstiţiul nordic). Peste 6 luni, la 21
decembrie, acelaşi lucru se întâmplă pentru emisfera sudică (solstiţiul sudic). În ţările anglosaxone, ziua se numeşte
midsummer.
Numele de solstiţiu vine din limba latină, prin combinarea susbtantivului sol (soare) şi a verbului sisto, sistere (a sta, a fi nemişcat, a se plasa). Famila de cuvinte cu origine în acelaşi verb este foarte cuprinzătoare: asista, exista, persista, consista, resista, insista, etc.
23 Duminica Rusaliilor, Duminica Mare, Duminica Cincizecimii. La cincizeci de zile de la Înviere, în anul 1, s-a petrecut
Coborârea Duhului Sfânt asupra Apostolilor, care s-a făcut “ca o suflare de vânt”, sub chipul “limbilor de foc”, prin care li
s-a dat acestora o putere mare, necunoscută până atunci. Ei au fost transformaţi din simpli pescari sau ciobani în misionari neînfricaţi, care s-au răspândit în lume şi au făcut cunoscute cuvintele Domnului. Este considerată ziua de naştere a Bisericii Creştine.
28 Au fost asasinaţi la Sarajevo principele moştenitor al tronului Imperiului Austro-Ungar Arhiducele Ferdinand şi soţia lui (1914), eveniment care a dus la declanşarea Primului Război Mondial (1914)
28 Sfârşitul Primului Război Mondial, prin semnarea Tratatului de la Versailles, care a împus Germaniei obligaţia de a ceda Franţei Alsacia şi Lorena, de a plăti despăgubiri de război de 15 miliarde de dolari ţărilor învingătoare şi de a respecta interdicţia de reînarmare (1919)
29 Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. Cei doi întemeietori ai Bisericii Creştine au fost ucişi la Roma din ordinul Împăratului Nero
. În anul 64, Petru a fost executat prin răstignire cu capul în jos, iar în anul 67 Pavel a fost decapitat. Epistolele lor (Pavel a scris 14, iar Petru 2) sunt texte canonice ale Noului Testament, au valoare de documente istorice şi de stabilire a principiilor creştinismului.
Paul often uses the words “Gospel of Christ” that means “Good news about the Messiah”. The word “Christ” or “Messiah” means the Anointed One. This refers to the Jewish belief that in the last days of this earth God would rise up and anoint a Chosen One who would then lead the people of Israel. The Good News for Paul is that, according to the Gospels, this figure has come. In the century before Christ was born the Jews believed in the arrival of a Messiah of royal birth, and descendant from King David, who would deliver them from their Gentiles oppressors, the Romans. His victory would be both military and mystical. This was believed by the Sadducees and the Pharisees, but also by the sect at Qumran on the Dead Sea. The Book of Daniel, written between 167 and 164 BC, that is before the rebellion of the Maccabees against the Seleucids, foresaw the collapse of the Greek Empire and the triumph of a Jewish hero who would introduce a government of the Holy Ones who had kept faith.
According to Paul this hero was Joshua, Yeshu, or Jesus, that means Savior. Some of the people who heard the words of Paul may have been Jews of the Diaspora, those who did not live in the Promised Land, but the majority were Greeks with different expectations about God. For these Gentiles who were not acquainted with the idea of the Messiah, it would have been easier to identify him with a kind of demigod or a God incarnate. As soon as Paul had succeeded to implant the Jewish Messianic idea, the Gentiles had no difficulty in turning Jesus into a God. In this environment the Jewish Messiah was perceived as Divine and Jesus as a God. Paul, on the contrary, never said explicitly that Jesus was God but only that he was the image of God. However in the following years his opinion changed and Jesus became a sort of Divinity. (Fragment din studiul despre Sf. Pavel de Theophyle, publicat pe platforma religionacademy.com)
30 Congresul a votat cel de al 26-lea amendament al Constituţiei Americane, care a redus vârsta de vot de la 21 la 18 ani (1971)
Rubrica gastronomică
De-ale gurii în Cireşar – de Mihai Creangă şi MS Martin
O recomandare din Floarea Medicinii (operă plină de duh şi de farmec literar a savanţilor reuniţi în Şcoala din Salerno1) sună cam aşa: De mănânci seara puţin, noaptea dormi fără de chin – ceea ce pare un adevăr necesar, nu însă şi suficient, pentru somnul sănătos, căruia îi trebuie mai mult o conştiinţă curată decât o cină monahală. Oricum, sfatul regimului salernitan este mai blând decât proverbul chinezesc amintit în rubrica trecută, dar amândouă ne îndeamnă la cam aceleaşi lucruri, pe care – de fapt – oamenii le ştiu de sute de ani. În sfârşit, nu am de gând să transform rubrica asta – altminteri, veselă până acum – într-un scurt tratat de alimentaţie raţională, căci şi ce e scurt poate fi plicticos din belşug.
Noi ne-am mulţumi de ne-aţi urma şi un singur sfat, ş-acela nu priveşte cina, ci acea masă peste care mulţi din noi “sar”: micul dejun. În acest număr din Cireşar, vom găzdui o pledoarie pentru masa de dimineaţă.
În toate culturile, mâncatul înainte de începerea zilei de activitate e obligatoriu şi micul dejun este numit cea mai importantă masă a zilei. Românii, într-o ciudată alăturare a plăcerilor gustative cu cele erotice, au dat sentinţa uşor de înţeles şi de ţinut minte: Mâncarea de dimineaţă e ca însurătoarea de tânăr.
Literal, breakfast înseamnă întreruperea postului; după lungile nopţi care începeau la căderea devreme a întunericului din Anglia timpurie, lipsa mâncării dura foarte mult, cu mult peste douăsprezece ore şi prima masă a zilei era şi este şi astăzi binevenită, la capătul unei aşteptări lungi, cu atât mai mult dacă cel în cauză a respectat recomandaţia de frugalitate vesperală.
Englezii deosebesc două tipuri de breakfast, cel insular şi cel continental. Primul este solid şi satisfăcător şi conţine în mod oblgatoriu: ouă, fasole, cârnaţi, ciuperci, legume şi cartofi raşi prăjiti în grăsime, sau toast. Britanicii nu prea se dau în vânt după piţifelnicii de europeni care mănâncă dimineaţa doar ceva patiserie, fructe şi cafea, ca să nu mai vorbim de francezii meschini, ei minţindu-şi foamea dimineaţa cu un croissant pirpiriu.
În Statele Unite, la majoritatea hotelurilor se păstrează disjuncţia breakfast american/ continental (european, nebritanic), primul fiind cel mai adesea o combinaţie de ouă, slănină prăjită, cârnăciori şi toast.
Cu cât mergi mai în sud, cu atât mai des se adaugă grişul fiert în apă cu puţin unt, iar în Texas, cârnăciorii pot fi înlocuiţi cu un steak sănătos.
Un breakfast “istoric” este cel cu clătite în sirop de arţar. În vremea colonizării timpurii a continentului american, familiile de colonişti călătoreau cu acele care mari trase de catâri sau boi, în care îngrămădeau toată avuţia lor, plus un sac de făină, unul de fasole, câteva tigăi, un bidon de untură şi un butoiaş de sare. Ajunşi seara la locul de popas, bărbaţii aşezau carele în cerc, puneau înăuntru oamenii şi animalele şi, înainte de culcare, înfigeau topoarele în arţari, punând sub topoare vase de colectat siropul care curgea peste noapte, picătură de picătură. Dimineaţa, femeile aţâţau focul, fierbeau cafeaua şi puneau în tigaie aluat de făină cu apă, care făcea groasele clătite americane,c are se mâncau bine însiropate.
Dacă mergi la New York sau în New England, ai să găseşti breakfast-ul cu somon afumat, pe felii de toast, unse cu brânză cremă, peste care se pune ceapă şi capere. În Louisiana, unde în gospodăriile din delta Mississippi-ului nu se găsea în fiecare zi slănină sau cârnaţi, dar era din belşug pescărie, inclusiv raci şi creveţi, breakfast-ul putea fi o fiertura de griş, cu sau fără ouă, peste care se turnau shrimpii in sos picant de roşii şi ardei iute. Astăzi, acest fel de mâncare, cu ceva adausuri sofisticate, e întâlnit frecvent în marile restaurante.
Cei mai mulţi oameni, în România nu au timp să gătească un mic dejun, înainte de plecarea grăbită la lucru. De unde răgaz pentru balmoş, ochiuri în apă, omlete cu ciuperci şi verdeţuri, cartofi toci cu ceapă sau chiar batrâneştile lapte cu colărezi, puricei de mămăligă sau sandwich-uri calde. Dar două felii de pâine prăjită, cu puţin unt sau margarină şi o linguriţă de gem, sau un ou fiert şi o felie de brânză pot însoţi cafeaua de dinainte de apariţia zorilor. Nemaivorbind că în multe oraşe româneşti a pătruns gigantul McDonald’s şi noi continuăm să ne omorâm după Egg McMuffin sau Chicken Biscuit. Bune şi doar cu 300 de calorii de care să te simţi vinovat.
Pictorul lunii: Georges Mazilu
Petrecerea Fată
Georges Mazilu s-a născut la 8 Ianuarie 1951 în România, a studiat la Institutul de Arte Plastice
Nicolae Grigorescu din Bucureşti şi s-a stabilit în Franţa în anul 1982. Cariera lui de succes s-a soldat cu numeroase expoziţii, critici laudative şi vânzări profitabile. Este considerat
un artist suprarealist, care adaugă modernităţii tehnica veche şi tonurile Renaşterii nord europene. “
Pictura lui Mazilu exprimă o atmosferă ne
Dostları ilə paylaş: